Cum se calculează data Paștilor

Aceast decalaj se  datorează faptului că, la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325 d.Hr., s-a stabilit formula de calcul pentru data Sfintelor Paști.

Conform acesteia, Paștele este sărbătorit întotdeauna duminica și cade în prima duminică după luna plină ce urmează echinocțiului de primăvară.

Prin urmare, data Paștelui creștin depinde de echinocțiul de primăvară (care este întotdeauna pe 21 martie) și de apariția primei luni pline după acest echinocțiu, cunoscută și ca lună plină pascală.

Din cauza variației în apariția acestei luni pline, data Paștelui poate fi diferită în fiecare an.

Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian în anul 1582, pentru a corecta discrepanțele calendarului iulian (introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr.) față de cel cunoscut de atunci ca ”gregorian”, astfel încât Paștele să fie sărbătorit în același moment. Cu toate acestea, unele Biserici ortodoxe nu au adoptat calendarul gregorian, păstrând vechiul calendar iulian.

Pentru a menține unitatea în sărbătorirea Paștelui între diferitele Biserici ortodoxe (cele de rit vechi și cele de rit nou), s-a convenit, în anul 1927, ca Paștele să fie sărbătorit în același timp cu Biserica care păstrează rânduirea calendarului iulian, cu toate că sărbătoarea este numerotată diferit față de cel gregorian.

Astfel, data Paștelui variază în funcție de echinocțiul de primăvară și de apariția primei luni pline de după acesta.