Impozit pe profit: Impozitul minim dorit de Guvern e compatibil cu impozitul minim dorit de UE, dar calculele se vor complica mult pentru marile firme

__________

ACTUALIZARE (05.03.2024): Faptul că impozitul minim pe cifra de afaceri (stabilit prin Legea 296/2023) este luat în calcul la stabilirea impozitului minim global (stabilit prin Legea 431/2023) a fost confirmat de reprezentanții Ministerului Finanțelor.
__________

Pe scurt, iată despre ce este vorba. Directiva europeană 2.523/2022 privind impozitul minim pe profit de 15% (așa-zisul Pilon 2 al unei reforme fiscale a UE) trebuie aplicată începând din ianuarie 2024, proiectul de lege de transpunere fiind acum în lucru la Ministerul Finanțelor. Vizate sunt, în linii mari, firmele stabilite în statele membre ale UE ce fac parte din grupuri de multinaționale, dar și firmele ce fac parte din grupuri naționale de mari dimensiuni. Asta dacă grupurile au venituri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro „în situațiile financiare consolidate ale societății-mamă finale din cel puțin două dintre cele patru exerciții financiare imediat precedente exercițiului financiar de referință”, potrivit directivei.

În paralel, Guvernul vrea să introducă, tot din ianuarie 2024, un impozit minim pe profit de 1% din cifra de afaceri a plătitorilor de impozit pe profit cu afaceri anuale de peste 50 de milioane de euro. Măsura este inclusă într-un proiect de lege pregătit de Executiv pentru asumarea în Parlament. În acest condiții, în spațiul public au apărut întrebări legate de compatibilitatea între cele două măsuri - pot fi aplicate concomitent? Conform specialiștilor de la PwC România, care au dezbătut chestiunea la o conferință recent organizată, cele două impozite minime sunt compatibile, însă marea problemă este calcularea impozitului final.

„Simplul fapt că acest Pilon 2 intră în vigoare va ridica multe probleme de complexitate în ceea ce privește calculul de impozit pe profit. Pentru că sunt reguli noi, avem calcule noi de făcut și așa mai departe. Potrivit Pilonului 2, fiecare contribuabil care face parte dintr-un grup cu o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro va trebui să-și calculeze rata efectivă de impozitare. Ea se calculează ca impozit pe profit raportat la profitul contabil, evident, determinat pe reguli de IFRS și așa mai departe. Ei bine, întrebarea pe care noi ne-am pus-o este dacă impozitul minim pe cifra de afaceri este un impozit pe profit? Dacă sunt în situația în care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri, îl voi lua în calcul când îmi calculez rata efectivă de impozitare? Din punctul nostru de vedere, răspunsul ar trebui să fie da, pentru că inclusiv în proiectul de lege este menționat faptul că contribuabilii sunt obligați la plata unui impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Deci, acest impozit minim pe cifra de afaceri este un impozit pe profit. Și, atunci, măcar atât - impozitul minim pe cifra de afaceri va fi luat în calcul și va îmbunătăți rata efectivă de impozitare pe care o raportați la nivel de grup. Nu în ultimul rând, gândiți-vă cât de complex va ajunge să fie calculul impozitului pe profit. Poate că spuneți că veți plăti mereu impozitul minim de 1% și cu asta basta. Nu-i adevărat. Va trebui, de fiecare dată, să ne uităm la regulile locale, la modul în care calculăm impozitul pe profit, la dosarul de prețuri de transfer, va trebui apoi să calculăm această cotă efectivă de impozitare de 15%, prin raportare la regulile IFRS, va trebui apoi să ne uităm pe ce înseamnă această cifră de afaceri și cu toate deducerile aferente. Deci, lucrurile se complică și, în mod clar, activitatea unui departament de taxe din cadrul grupurilor de companii cu activități complexe va crește”, a lămurit Ruxandra Târlescu, Partener la PwC.

Pregătirea pentru impozitul minim de 15%

În România, cota de impozit pe profit este de 16%. Însă asta nu înseamnă neapărat că regulile impozitului minim de 15% sunt inutile, pentru că autoritățile europene se referă la o cotă efectivă de impozitare. Practic, în baza diferitelor facilități fiscale existente la noi, acea cotă de 16% poate să coboare efectiv sub 15%, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie foarte atente la calcule.

„La prima vedere, am putea spune că o cotă de impozit de 16% din România ar acoperi pragul de 15% prevăzut de Pilonul 2. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate și sunt mai multe lucruri de care va trebui să ținem cont. În primul rând, acest plafon de 15% reprezintă o cotă efectivă de impozitare și ar fi puțin incorect să o comparăm cu o cotă standard de 16%. Modalitatea prin care acest indicator (cota efectivă de impozitare) se calculează este impozitul pe profit al companiei respective raportat la profitul său contabil. (...) Ei bine, ce se întâmplă, de fapt, este că Pilonul 2 introduce reguli foarte specifice, care diferă substanțial de regulile de calcul de impozit pe profit din România. Revenind la calculul acestei cote de impozitare, avem doi indicatori - impozitul plătit și rezultatul contabil. Ambii indicatori vor trebui recalculați pe baza informațiilor financiare pe care le pregătim pentru raportările de grup. Doar din acest fapt vom avea diferențe semnificative între o cotă efectivă de impozitare calculată în baza situațiilor financiare de grup și o cotă efectivă de impozitare calculată în baza situațiilor financiare din România. (...)

Facilitățile fiscale (și amintim aici facilitatea pentru cercetare-dezvoltare sau facilitatea pentru recapitalizare) nu vor mai fi luate în calcul la calculul privind Pilonul 2. Calculul este extrem de complicat și sunt mult mai multe retratări care vor trebui făcute. Am vrut să vă dăm câteva exemple ca să înțelegeți complexitatea. După ce trecem prin toate aceste retratări, abia atunci vom putea spune că impozitul calculat și, respectiv, profitul calculat în baza prevederilor Pilonului 2... abia atunci vom putea să calculăm o cotă efectivă de impozitare și să o comparăm cu pragul de 15%. Dacă suntem sub acest prag, va trebui să plătim diferența către autorități”, a explicat, la același eveniment, Florin Rizea, Senior Manager la PwC.

Însă care vor fi regulile impozitului minim de 15%? Deși autoritățile promiseseră un proiect de lege în dezbatere până la finalul verii, acesta n-a venit încă. Însă cert este că, la nivelul Ministerului Finanțelor, se lucrează deja la proiect și în curând ar trebui să-l vedem în transparență decizională. Partea bună este că plătitorii de impozit pe profit vor avea aproximativ un an și jumătate, după momentul-zero din 1 ianuarie 2024, ca să pregătească prima raportare.

„La nivelul Ministerului Finanțelor, s-a format un grup de lucru, strict pe zona aceasta de Pilon 2, care lucrează intens la pregătirea proiectului de lege pentru implementarea acestui impozit. Referitor la termen, Pilonul 2 va trebui să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, deci, autoritățile ar mai avea cam trei luni și ceva pentru a reuși să-l transpună în legislația din România. Primul an de raportare va fi 2024, iar referitor la termenul de raportare, dacă vorbim despre companii care au anul financiar același cu anul calendaristic, va fi 30 iunie 2026 (practic, 18 luni de la finalul anului de raportare). (...)

Referitor la pregătire, din moment ce vorbim despre o directivă foarte complexă, ce se aplică la un nivel global, în primul rând va trebui să parcurgem prevederile acestei directive, pentru a fi siguri că înțelegem toate detaliile și că nu ne scapă ceva atunci când facem acest calcul. Din acest motiv, recomandarea ar fi să discutați cu colegii de la grup și să vedeți exact cine și ce face în acest context. Clar va trebui să existe o comunicare cu cei de la grup și va fi un efort comun. Societățile vor trebui să ia în considerare și să bugeteze costuri suplimentare cu oamenii, cu sistemele care vor fi necesare pentru implementarea Pilonului 2. Chiar dacă anumite grupuri vor putea aplica pentru un calcul simplificat în primii ani, chiar și acestea vor trebui să implementeze sisteme, să se asigure că datele transmise către grup cuprind toate informațiile necesare, pentru a fi sigure că raportarea este una corectă”, a punctat spacialistul.

Atenție! Ambele proiecte de legi trebuie să treacă de Parlament și să fie publicate în Monitorul Oficial pentru a se aplica.