Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Art. 1. - Prezenta lege cuprinde dispoziţiile privind punerea

în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009,

denumită în continuare Codul civil, având ca principal obiect

punerea de acord a legislaţiei civile existente cu prevederile

acestuia, precum şi soluţionarea conflictului de legi rezultând

din intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 2. - Ori de câte ori legi speciale sau complementare

Codului civil fac trimitere la ,,Codicele civil" sau ,,Codul civil",

denumit în continuare Codul civil din 1864, sau la dispoziţii

abrogate ori modificate prin prezenta lege, trimiterea se

consideră a fi făcută la dispoziţiile corespunzătoare care le

înlocuiesc.

Art. 3. - Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz,

săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului

civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de

legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori

producerii lor.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a Codului civil, actele

juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de

ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum şi de

alte acte normative, rămân supuse dispoziţiilor legii vechi,

neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit

Codului civil sau dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 5. - (1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor

şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după

intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după

intrarea sa în vigoare.

(2) Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare

ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a

acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din

căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din

raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi

din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice

subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 6. - (1) În cuprinsul actelor normative aplicabile la data

intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se

consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la

persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului,

potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul

comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică termenului ,,comerciant"

prevăzut în:

a) Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice,

republicată;

b) Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia

consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la

distanţă, republicată, cu modificările ulterioare;

c) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din

contractele

încheiate

între

comercianţi

şi

consumatori,

republicată, cu modificările ulterioare;

d) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu

modificările ulterioare;

e) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată,

cu modificările ulterioare;

f) Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor

incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi

armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind

protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare;

g) Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi

publicitatea comparativă;

h) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor

alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;

i) orice alte acte normative în care termenul ,,comerciant" are

un înţeles specific dispoziţiilor cuprinse în aceste din urmă acte

normative.

Art. 7. - În cuprinsul actelor normative aplicabile la data

intrării în vigoare a Codului civil:

a) referirile la ,,societatea civilă fără personalitate juridică" se

consideră a fi făcute la ,,societatea simplă";

b) referirile la ,,societatea civilă cu personalitate juridică" se

consideră a fi făcute la ,,societatea cu personalitate juridică";

c) referirile la ,,societatea civilă profesională" se consideră a

fi făcute la ,,societatea profesională, cu sau fără personalitate

juridică", după caz.

CAPITOLUL II

Art. 8. - (1) Noţiunea ,,profesionist" prevăzută la art. 3 din

Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător,

operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să

desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum

aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare

a Codului civil.

(2) În toate actele normative în vigoare, expresiile ,,acte de

comerţ", respectiv ,,fapte de comerţ" se înlocuiesc cu expresia

,,activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii".

Art. 9. - Titlul preliminar ,,Despre legea civilă" al Codului civil se modifică după cum urmează:

Art. 1. - (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanţele şi principiile generale ale

dreptului.

(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile

legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile

generale ale dreptului.

(3) În materiile reglementate prin lege, uzanţele se aplică numai în măsura în care

legea trimite în mod expres la acestea.

(4) Numai uzanţele conforme ordinii publice şi bunelor moravuri sunt recunoscute ca

izvoare de drept.

(5) Partea interesată trebuie să facă dovada existenţei şi a conţinutului uzanţelor.

Uzanţele publicate în culegeri elaborate de către entităţile sau organismele autorizate în

domeniu se prezumă că există, până la proba contrară.

(6) În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma) şi uzurile

profesionale."

Art. 11. - Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile

care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri."

Art. 10. - Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor

drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ

prevăzute de lege."

Art. 6. - (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere

retroactivă.

(2) Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de

intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de

legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

(3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data

intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate

valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi.

(4) Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în

vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

(5) Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz,

produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute

după intrarea sa în vigoare.

(6) Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor

juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea

persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile

de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă

aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi."

Art. 2. - (1) Dispoziţiile prezentului cod reglementează raporturile patrimoniale şi

nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil.

(2) Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul

comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispoziţiilor sale."

,,(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi

organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau

nu un scop lucrativ."

,,(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să

îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu

bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri."

,,(2) Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul

prezentului cod şi arhivă, prin registrul comerţului, precum şi prin

alte forme de publicitate prevăzute de lege."

Art. 10. - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066

din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică după cum urmează:

,,Art. 1. - (1) În vederea desfăşurării de activităţi cu scop

lucrativ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi

pot constitui societăţi comerciale, cu respectarea dispoziţiilor

prezentei legi."

,,a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se

află un imobil;".

,,Art. 63. - Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta

lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se soluţionează

de tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are societatea sediul

principal."

acţiunilor se face prin înscris sub semnătură privată, în care se

vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu

care se garantează, iar în cazul acţiunilor la purtător şi

nominative emise în formă materială, şi prin menţionarea ipotecii

pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de

mandatarii acestora.

(2) Ipoteca se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de

consiliul de administraţie, respectiv de directorat, sau, după caz,

de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor.

Creditorului în favoarea căruia s-a constituit ipoteca mobiliară

asupra acţiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării

acesteia.

(3) Ipoteca devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în

ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în

Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare."

,,a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în

natură a unui imobil;".

,,Art. 291. - Prevederile din prezenta lege se completează

cu dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă."

Art. 11. - Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1 din Legea

nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu

modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea

următorul cuprins:

,,Art. 1. - (1) Înainte de începerea activităţii economice, au

obligaţia să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea

în registrul comerţului următoarele persoane fizice sau juridice:

persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi

întreprinderile familiale, societăţile comerciale, companiile

naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de

interes

economic,

societăţile

cooperative,

organizaţiile

cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative

europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul

principal în România, precum şi alte persoane fizice şi juridice

prevăzute de lege.

...............................................................................................

(2) În cursul exercitării activităţii lor sau la încetarea acesteia,

persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligaţia

de a solicita înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind

actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege."

Art. 12. - Alineatul (3) al articolului 14 din Legea nr. 1/2005

privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 februarie

2005, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul

cuprins:

,,(3) Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie

când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află

un imobil."

CAPITOLUL III

Art. 13. - (1) Drepturile personalităţii sunt supuse legii în

vigoare la data exercitării lor.

(2) Orice atingere adusă drepturilor personalităţii este supusă

legii în vigoare la data săvârşirii acesteia.

Art. 14. - Dispoziţiile art. 76 din Codul civil nu se aplică în

cazul în care punerea la dispoziţie a informaţiei sau a

materialului s-a făcut anterior datei intrării în vigoare a Codului

civil, chiar dacă utilizarea informaţiei ori a materialului se

realizează după această dată.

Art. 15. - Dispoziţiile art. 78-81 din Codul civil sunt

aplicabile şi în privinţa persoanelor decedate anterior datei

intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 16. - Persoanele aflate la data intrării în vigoare a

Codului civil sub tutelă, curatelă, interdicţie sau alte măsuri de

ocrotire sunt supuse, în ceea ce priveşte capacitatea lor,

dispoziţiilor Codului civil.

Art. 17. - Dispoziţiile privitoare la consiliul de familie se

aplică tutelei şi curatelei instituite după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 18. - Dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic

general aplicabil persoanelor juridice se aplică şi persoanelor

juridice în fiinţă la data intrării sale în vigoare, însă numai în

măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice

nu se prevede altfel.

Art. 19. - Dispoziţiile art. 252-257 din Codul civil se aplică

faptelor săvârşite după intrarea în vigoare a acestuia.

Art. 20. - Cartea I ,,Despre persoane" a Codului civil se modifică şi completează după cum urmează:

Art. 93. - Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi şi

supus unor măsuri de protecţie specială, în cazurile prevăzute de lege, se află la instituţia,

la familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament."

Art. 87. - Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor

sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Art. 58. - (1) Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi

psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte

asemenea drepturi recunoscute de lege."

Art. 45. - Simpla declaraţie că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de

capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea

actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanţa, la cererea părţii induse în eroare,

poate menţine contractul atunci când apreciază că aceasta ar constitui o sancţiune civilă

adecvată."

Art. 42. - (1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile

artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui,

precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul."

Art. 31. - (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu

care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi

condiţiile prevăzute de lege.

(3) Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit

dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum

şi alte patrimonii determinate potrivit legii."

,,(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispoziţiile art. 1.941-1.948, dacă prin lege

nu se dispune altfel."

,,(2) Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor

legali, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător."

,,(2) Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate invoca şi singur, în apărare,

anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate ori din punerea sub interdicţie judecătorească."

,,(2) În lipsa unei opţiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voinţa soţului, părinţilor, descendenţilor,

rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispoziţia primarului

comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate cazurile

se va ţine seama de apartenenţa confesională a persoanei decedate."

,,(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc

a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală."

Art. 170. - Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte,

de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească. Dispoziţiile

art. 114-120 se aplică în mod corespunzător."

Art. 166. - Orice persoană care are capacitatea deplină de exerciţiu poate desemna

prin act unilateral sau contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care

urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana şi bunurile sale în cazul în care

ar fi pusă sub interdicţie judecătorească. Dispoziţiile art. 114 alin. (3)-(5) se aplică în

mod corespunzător."

Art. 109. - Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile şi condiţiile

prevăzute de lege."

Art. 107. - (1) Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei

fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii, denumită

(2) În toate cazurile, instanţa de tutelă soluţionează de îndată aceste cereri."

Art. 95. - Dacă a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor

succesorale, cei chemaţi la moştenire au domiciliul la curator, în măsura în care acesta

este îndreptăţit să îi reprezinte."

,,(4) Hotărârea judecătorească prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum

şi înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu

s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum şi înregistrarea făcută în

baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară."

,,(1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutelă se realizează de către tutore, desemnat sau numit, în condiţiile prezentului cod,

precum şi de către consiliul de familie, ca organ consultativ."

,,c) instanţele judecătoreşti, cu prilejul condamnării la

pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti;".

,,(4) Înscrisul prin care se revocă persoana desemnată pentru

a fi numită tutore se va înscrie în registrul prevăzut la art. 1.046

sau la art. 2.033, după caz.

(5) Notarul public sau instanţa de tutelă, după caz, are

obligaţia să verifice la registrele prevăzute la alin. (4) dacă

persoana desemnată pentru a fi tutore nu a fost revocată."

,,(1) Consiliul de familie este convocat cu cel puţin 10 zile

înainte de data întrunirii de către tutore, din propria iniţiativă sau

la cererea oricăruia dintre membrii acestuia, a minorului care a

împlinit vârsta de 14 ani sau a instanţei de tutelă. Cu acordul

tuturor membrilor consiliului de familie, convocarea se poate

face şi mai devreme de împlinirea termenului de 10 zile dinainte

de data întrunirii. În toate cazurile, prezenţa tuturor membrilor

consiliului de familie acoperă neregularitatea convocării.

...............................................................................................

(3) Şedinţele consiliului de familie se ţin la domiciliul

minorului. În cazul în care convocarea a fost făcută la solicitarea

instanţei de tutelă, şedinţa se ţine la sediul acesteia."

,,(3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate şi

consemnate într-un registru special constituit, care se ţine de

unul dintre membrii consiliului, desemnat în acest scop de

instanţa de tutelă."

,,(4) Actele încheiate de tutore în lipsa avizului consultativ

sunt anulabile. Încheierea actului cu nerespectarea avizului

atrage numai răspunderea tutorelui. Dispoziţiile art. 155 sunt

aplicabile în mod corespunzător."

,,(3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor

succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane

interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator

special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanţa

de tutelă."

Art. 252. - Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei

umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea

vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică."

Art. 175. - Din bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească, descendenţii acestuia

pot fi gratificaţi de către tutore, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea instanţei

de tutelă, fără însă să se poată da scutire de raport."

,,(2) Faţă de terţi hotărârile şi deciziile luate în condiţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte

numai de la data publicării lor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia le-au

cunoscut pe altă cale."

,,(1) Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiţie de oricare dintre membrii

organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze

aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărârea sau decizia

respectivă ori de la data când a avut loc şedinţa, după caz."

,,(1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost

încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei:

..............................................................................................

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării

drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera

exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la

alin. (1) lit. b) şi c)."

Art. 21. - Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi

drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările

ulterioare, se modifică după cum urmează:

,,Art. 88. - (1) Utilizarea unei opere care conţine un portret

necesită consimţământul persoanei reprezentate în acest

portret, în condiţiile prevăzute de art. 73, 74 şi 79 din Codul civil.

De asemenea, autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu

are dreptul să o reproducă ori să o utilizeze fără consimţământul

succesorilor persoanei reprezentate, timp de 20 de ani după

moartea acesteia, cu respectarea şi a dispoziţiilor art. 79 din

Codul civil.

(2) În lipsa unei clauze contrare, consimţământul nu este

necesar dacă persoana reprezentată în portret este de profesie

model sau a primit o remuneraţie pentru a poza pentru acel

portret. De asemenea, existenţa consimţământului se prezumă

în condiţiile art. 76 din Codul civil".

,,Art. 89. - Utilizarea unei corespondenţe adresate unei

persoane necesită consimţământul destinatarului, iar după

moartea acestuia, timp de 20 de ani, al succesorilor săi, dacă

destinatarul nu a dorit altfel. În toate cazurile, sunt deopotrivă

aplicabile dispoziţiile art. 71 alin. (1) şi (2), art. 72, 74 şi 79 din

Codul civil."

Art. 22. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005

privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale

cetăţenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

,,Art. 26. - (1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde

aceasta declară că are locuinţa principală."

,,Art. 29. - Reşedinţa este acolo unde persoana fizică

declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu."

Art. 23. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările

ulterioare, se modifică după cum urmează:

,,a) prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană,

în scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore în

viaţă, având capacitate de exerciţiu deplină, după obţinerea

consimţământului informat, scris, liber, prealabil şi expres al

acestora, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. Se

interzice prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la persoane

lipsite de discernământ;".

,,4. în lipsa acordului exprimat în timpul vieţii potrivit art. 331

alin. (2) lit. c), prelevarea de organe, ţesuturi şi/sau celule de la

persoanele decedate se face numai cu consimţământul scris al

cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în

ordinea prevăzută la art. 81 din Codul civil;".

CAPITOLUL IV

Art. 24. - Dispoziţiile privind logodna sunt aplicabile numai

în cazul în care aceasta a fost încheiată după data intrării în

vigoare a Codului civil.

Art. 25. - (1) Validitatea căsătoriei încheiate înainte de data

intrării în vigoare a Codului civil se stabileşte potrivit dispoziţiilor

legii în vigoare la data încheierii ei.

(2) Cu toate acestea, în cazul în care, după intrarea în

vigoare a Codului civil, a intervenit un fapt care, potrivit

dispoziţiilor acestuia, acoperă nulitatea, căsătoria nu mai poate

fi constatată nulă sau nu mai poate fi anulată după intrarea în

vigoare a Codului civil.

(3) În cazul în care faptul prin care se acoperă nulitatea

presupune curgerea unui termen, căsătoria nu mai poate fi

constatată nulă sau nu mai poate fi anulată după trecerea acelui

termen de la data intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 26. - Existenţa tutelei constituie cauză de nulitate

relativă a căsătoriei numai în cazul căsătoriilor încheiate după

intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 27. - Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce

priveşte relaţiile lor personale şi patrimoniale, soţii sunt supuşi

dispoziţiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.

Art. 28. - Dispoziţiile art. 315 alin. (1) din Codul civil sunt

aplicabile şi în cazul căsătoriilor încheiate înainte de intrarea în

vigoare a Codului civil, dacă imposibilitatea unuia dintre soţi de

a-şi manifesta voinţa intervine sau se menţine şi după intrarea

în vigoare a Codului civil.

Art. 29. - Dispoziţiile art. 316 din Codul civil sunt aplicabile

şi în cazul căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului

civil, dacă actele juridice care pun în pericol grav interesele

familiei sunt săvârşite de unul dintre soţi după această dată.

Art. 30. - Dispoziţiile art. 322 din Codul civil sunt aplicabile

şi în cazul căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului

civil, dacă actele de dispoziţie asupra locuinţei familiei ori asupra

bunurilor care mobilează sau decorează locuinţa familiei ori

deplasarea acestora din locuinţă au intervenit după această

dată.

Art. 31. - Dispoziţiile art. 323 din Codul civil sunt aplicabile

contractelor de închiriere încheiate după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 32. - Dispoziţiile art. 324 din Codul civil sunt aplicabile

şi în cazul căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului

civil, dacă atribuirea beneficiului contractului de închiriere se

face după această dată.

Art. 33. - Dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul civil sunt

aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a

Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în

temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.

Art. 34. - Dispoziţiile art. 345-350 din Codul civil sunt

aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a

Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun

comun a intervenit după această dată.

Art. 35. - Dispoziţiile art. 351-354 din Codul civil sunt

aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a

Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.

Art. 36. - (1) Dispoziţiile art. 358 din Codul civil sunt

aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a

Codului civil, dacă actul de împărţire a bunurilor comune se

încheie după această dată.

(2) În cazul cererilor de împărţire a bunurilor comune aflate

în curs de judecată în primă instanţă la data intrării în vigoare a

Codului civil, instanţa de judecată poate dispune împărţirea

bunurilor comune în timpul căsătoriei, fără a mai fi necesară

examinarea motivelor temeinice.

Art. 37. - Dispoziţiile art. 369 din Codul civil privind

modificarea convenţională a regimului matrimonial sunt

aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a

Codului civil.

Art. 38. - Dispoziţiile art. 370-372 din Codul civil privind

separaţia judiciară de bunuri sunt aplicabile şi căsătoriilor în

fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actele prin

care se pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei sunt

încheiate de unul dintre soţi după această dată.

Art. 39. - (1) Dispoziţiile Codului civil privind divorţul se

aplică fără a se deosebi între căsătoriile încheiate înainte sau

după intrarea sa în vigoare.

(2) Divorţul pronunţat anterior intrării în vigoare a Codului civil

produce efectele stabilite de legea în vigoare la data când s-a

pronunţat hotărârea rămasă irevocabilă.

Art. 40. - În cazul cererilor de divorţ formulate anterior

intrării în vigoare a Codului civil, instanţa poate să dispună

divorţul prin acordul soţilor, dacă sunt îndeplinite condiţiile

prevăzute la art. 373 lit. a) şi art. 374 din Codul civil.

Art. 41. - Dispoziţiile Codului civil privind divorţul prin

acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură

notarială sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în

vigoare a Codului civil.

Art. 42. - În cazul cererilor de divorţ formulate anterior

intrării în vigoare a Codului civil, instanţa de judecată poate să

dispună divorţul în temeiul prevederilor art. 373 lit. b) şi art. 379

alin. (1) din Codul civil, chiar dacă reţine culpa exclusivă a

reclamantului, în măsura în care motivele de divorţ subzistă şi

după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 43. - Dispoziţiile art. 385 din Codul civil privind

încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul

divorţului care intervine după data intrării în vigoare a Codului

civil.

Art. 44. - Dispoziţiile art. 386 din Codul civil sunt aplicabile

numai în cazul în care cererea de divorţ este introdusă după

intrarea în vigoare a Codului civil, iar actele juridice sunt

încheiate de un soţ în frauda celuilalt soţ după data introducerii

cererii de divorţ.

Art. 45. - Dispoziţiile art. 388 din Codul civil privind

acordarea despăgubirilor sunt aplicabile în cazul în care

motivele de divorţ s-au ivit după intrarea în vigoare a Codului

civil.

Art. 46. - Dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la

relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor

divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi

modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.

Art. 47. - Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice

altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului

civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul

copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare.

Art. 48. - Dispoziţiile art. 455 din Codul civil sunt aplicabile

şi în cazul în care minorul dobândeşte capacitate de exerciţiu

anticipată, potrivit art. 40 din Codul civil.

Art. 49. - Adopţiile încuviinţate înainte de intrarea în vigoare

a Codului civil rămân supuse, în ceea ce priveşte validitatea lor,

legii în vigoare la data când au fost încuviinţate.

Art. 50. - Dispoziţiile art. 503 alin. (2) din Codul civil privind

prezumţia de mandat tacit reciproc între părinţi sunt aplicabile în

cazul actelor curente încheiate de unul dintre părinţi, după

intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 51. - Dispoziţiile art. 531 din Codul civil privind

modificarea şi încetarea pensiei de întreţinere sunt aplicabile şi

în cazul pensiilor de întreţinere stabilite prin hotărâre

judecătorească anterior intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 52. - Cartea a II-a ,,Despre familie" a Codului civil se modifică şi se completează după cum urmează:

Art. 302. - Dreptul la acţiunea în anulare nu se transmite moştenitorilor. Cu toate

acestea, dacă acţiunea a fost pornită de către unul dintre soţi, ea poate fi continuată de

către oricare dintre moştenitorii săi."

Art. 297. - (1) Este anulabilă căsătoria încheiată fără încuviinţările sau autorizarea

prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) şi (5).

(2) Anulabilitatea poate fi invocată numai de cel a cărui încuviinţare era necesară.

Dispoziţiile art. 46 alin. (4) se aplică în mod corespunzător."

Art. 265. - Toate măsurile date prin prezenta carte în competenţa instanţei

judecătoreşti, toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor prezentei cărţi, precum şi măsurile

de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.

Dispoziţiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător."

,,(2) Dispoziţiile privind condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepţia

avizului medical şi a autorizării instanţei de tutelă."

,,(3) În cazul adopţiei, dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adopţie, cât şi între

cei a căror rudenie firească a încetat prin efectul adopţiei."

,,(1) În cazurile prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) şi (5),

anulabilitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătoreşti, s-au obţinut încuviinţările şi

autorizarea cerute de lege."

,,(2) Nulitatea căsătoriei nu poate fi opusă unei terţe persoane

împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre

soţi, în afară de cazul în care au fost îndeplinite formalităţile de

publicitate prevăzute de lege cu privire la acţiunea în

constatarea nulităţii ori în anulare sau terţul a cunoscut, pe altă

cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a căsătoriei.

Dispoziţiile art. 291, 334 şi 335 sunt aplicabile în mod

corespunzător şi publicităţii acţiunii în constatarea nulităţii sau în

anularea căsătoriei."

,,(1) Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre

soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de

drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte

prin care ar fi afectată folosinţa acesteia."

,,(3) În caz de deces al unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor

continuă exercitarea dreptului său locativ, dacă nu renunţă în

mod expres la acesta, în termenul prevăzut la art. 1.834."

,,(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod similar şi în

cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soţi,

atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până

la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj."

,,(1) Prin convenţie matrimonială se poate stipula ca soţul

supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii,

unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în

devălmăşie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi

stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea

unuia dintre ei.

(2) Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci

numai reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. (1) şi (2).

..............................................................................................

(4) Clauza de preciput devine caducă atunci când

comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, când soţul

beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia

au decedat în acelaşi timp sau când bunurile care au făcut

obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni."

,,(1) Pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se

înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale,

organizat potrivit legii.

(2) După autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul

căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei, potrivit

art. 291, notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al

convenţiei la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea

căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie, la

registrul menţionat la alin. (1), precum şi la celelalte registre de

publicitate, în condiţiile alin. (4)."

Art. 375. - (1) Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din

căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la

locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea

căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

(2) Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care

există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin

asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ,

exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după

divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare

dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare,

învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă

că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind

stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376

alin. (5).

(3) Dispoziţiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător."

Art. 349. - (1) Sub sancţiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soţi nu poate

singur, fără consimţământul scris al celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport

la o societate sau pentru dobândirea de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni. În cazul

societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată, soţul

care nu şi-a dat consimţământul scris la întrebuinţarea bunurilor comune nu poate pretinde

decât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţi.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soţului care a

aportat bunul comun, dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat

exercită singur drepturile ce decurg din această calitate şi poate realiza singur transferul

părţilor sociale ori, după caz, al acţiunilor deţinute.

(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat

voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părţile

sociale sau acţiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin

convenţie, soţii nu au stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale sau acţiunile ce revin fiecăruia

dintre soţi sunt bunuri proprii."

Art. 348. - Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societăţi, asociaţii sau

fundaţii, în condiţiile legii."

Art. 338. - În cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi

se aplică regimul comunităţii legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de

bună-credinţă."

,,(1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia

bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul

bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor."

,,(2) Prin convenţie matrimonială, părţile pot stipula clauze

privind lichidarea acestui regim în funcţie de masa de bunuri

achiziţionate de fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei, în baza

căreia se va calcula creanţa de participare. Dacă părţile nu au

convenit altfel, creanţa de participare reprezintă jumătate din

diferenţa valorică dintre cele două mase de achiziţii nete şi va fi

datorată de către soţul a cărui masă de achiziţii nete este mai

mare, putând fi plătită în bani sau în natură."

,,a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor

dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după

încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor prevăzute la art. 340

lit. b) şi c);

b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume

determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt

dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei,

cu excepţia obligaţiilor prevăzute la art. 351 lit. c);".

,,(1) Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent

de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori

rezultaţi din căsătorie."

Art. 476. - (1) Adopţia este desfăcută de drept în cazul prevăzut la art. 462 alin. (2)

lit. a).

(2) De asemenea, adopţia poate fi desfăcută în cazul în care faţă de adoptat este

necesară luarea unei măsuri de protecţie prevăzute de lege, dacă desfacerea adopţiei

este în interesul superior al copilului. În acest caz, adopţia se consideră desfăcută la data

rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune măsura de protecţie, în

condiţiile legii."

Art. 472. - Dacă adoptatorul este decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti, instanţa

de tutelă, ţinând seama de interesul superior al copilului, poate să instituie tutela sau una

dintre măsurile de protecţie prevăzute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie,

dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile."

Art. 467. - În mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor

fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice

mijloc de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul

superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia, dată în condiţiile legii, cu

motivarea expresă a hotărârii în această privinţă."

Art. 465. - Părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele trebuie să consimtă la

adopţie în mod liber, necondiţionat şi numai după ce au fost informaţi în mod

corespunzător asupra consecinţelor adopţiei, în special asupra încetării legăturilor de

rudenie ale copilului cu familia sa de origine."

Art. 459. - Persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi

persoanele cu boli psihice şi handicap mintal nu pot adopta."

Art. 376. - (1) Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă

sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererea de divorţ se poate depune la notarul

public şi prin mandatar cu procură autentică.

(3) La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă

sau, după caz, notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens,

consimţământul lor este liber şi neviciat.

(4) Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public

eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

(5) Dispoziţiile art. 383 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se

înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la

art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă

sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă

soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.

(6) Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se

înţeleg este de competenţa instanţei judecătoreşti."

,,(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul

de a consimţi la adopţia acestuia."

,,d) celeritatea în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei."

,,(1) Adopţia se încuviinţează de către instanţa de tutelă, dacă este în interesul superior al copilului şi sunt îndeplinite toate

celelalte condiţii prevăzute de lege."

,,a) părinţii fireşti ori, după caz, tutorele copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau

dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii;".

,,(3) Adopţia poate fi desfăcută la cererea adoptatorului numai

după ce adoptatul a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, în

condiţiile legii, chiar dacă faptele au fost săvârşite anterior

acestei date."

Art. 53. - Litera d) a articolului 21 din Legea nr. 26/1990

privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările

şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul

cuprins:

,,d) convenţia matrimonială, încheiată înaintea sau în timpul

căsătoriei,

inclusiv

modificarea

acesteia,

hotărârea

judecătorească privind modificarea judiciară a regimului

matrimonial, acţiunea sau hotărârea în constatarea ori

declararea nulităţii căsătoriei, acţiunea sau hotărârea de

constatare ori declarare a nulităţii convenţiei matrimoniale,

precum şi acţiunea sau hotărârea de divorţ pronunţate în cursul

exercitării activităţii economice;".

activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi

cu următorul cuprins:

înfiinţează Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.

Organizarea şi funcţionarea acestui registru, precum şi

procedura de înscriere şi consultare se stabilesc prin ordin al

ministrului justiţiei."

CAPITOLUL V

Art. 55. - Dispoziţiile art. 553 alin. (2) din Codul civil se

aplică numai moştenirilor deschise după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 56. - (1) Dispoziţiile art. 557 alin. (4), art. 565, art. 885

alin. (1) şi art. 886 din Codul civil se aplică numai după

finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate

administrativ-teritorială şi deschiderea, la cerere sau din oficiu,

a cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate

cu dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea

funciară a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, pe

baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în

mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.

Art. 57. - Dispoziţiile art. 576 din Codul civil se aplică

situaţiilor născute după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 58. - În toate cazurile în care accesiunea imobiliară

artificială presupune exercitarea unui drept de opţiune de către

proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de

legea în vigoare la data începerii lucrării.

Art. 59. - Dispoziţiile art. 602-625 din Codul civil nu se

aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a

acestuia.

Art. 60. - (1) Valabilitatea şi efectele juridice ale clauzei de

inalienabilitate instituite prin convenţie sunt guvernate de legea

în vigoare la momentul încheierii convenţiei.

(2) Valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin

testament este guvernată de legea în vigoare la data încheierii

acestuia, iar efectele clauzei sunt guvernate de legea în vigoare

la data deschiderii succesiunii.

Art. 61. - Dispoziţiile art. 630 din Codul civil se aplică numai

inconvenientelor cauzate după data intrării în vigoare a Codului

civil.

Art. 62. - Dispoziţiile art. 641 din Codul civil se aplică numai

actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 63. - Dispoziţiile art. 643 alin. (1) şi (2) din Codul civil se

aplică şi în cazurile în care hotărârea judecătorească nu a rămas

definitivă până la data intrării în vigoare a Codului civil, iar cele

ale art. 643 alin. (3) se aplică şi în situaţiile în care pricina nu a

fost soluţionată în primă instanţă până la data intrării în vigoare

a Codului civil.

Art. 64. - Dispoziţiile art. 660-666 din Codul civil se aplică

situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Codului

civil.

Art. 65. - Dispoziţiile art. 667 şi 668 din Codul civil se aplică

numai actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 66. - (1) Dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil sunt

aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în

vigoare a Codului civil.

(2) De asemenea, dispoziţiile art. 669-686 din Codul civil

se aplică şi partajului judiciar, atunci când cererea de chemare

în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului

civil.

Art. 67. - Dispoziţiile art. 687-692 din Codul civil nu aduc

atingere prevederilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la

încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea

dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a

mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung

privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă,

a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb.

Art. 68. - Dispoziţiile art. 693-702 din Codul civil nu se

aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în

vigoare a Codului civil.

Art. 69. - Drepturile de uzufruct în fiinţă şi după intrarea în

vigoare a Codului civil se exercită potrivit dispoziţiilor acestuia,

dacă nu se prevede altfel prin prezenta lege.

Art. 70. - Dispoziţiile art. 714 din Codul civil se aplică

indiferent de data constituirii uzufructului. În cazul uzufructului

constituit prin convenţie încheiată anterior intrării în vigoare a

Codului civil, acesta este şi rămâne incesibil, mai puţin în cazul

în care părţile convin altfel.

Art. 71. - Dispoziţiile art. 715 alin. (2)-(4) din Codul civil se

aplică numai în cazurile în care încheierea sau reînnoirea

contractelor de locaţiune ori de arendare are loc după intrarea

în vigoare a Codului civil.

Art. 72. - Dispoziţiile art. 746 alin. (1) lit. e) din Codul civil se

aplică drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrării în vigoare

a Codului civil.

Art. 73. - Dispoziţiile art. 747 din Codul civil sunt aplicabile

şi în cazul uzufructului constituit anterior intrării în vigoare a

Codului civil, dacă abuzul de folosinţă este săvârşit ulterior

acestei date.

Art. 74. - Dispoziţiile art. 748 alin. (2) din Codul civil se

aplică în toate cazurile în care bunul a fost distrus ulterior intrării

în vigoare a Codului civil.

Art. 75. - Dispoziţiile art. 770 alin. (1) lit. f) din Codul civil se

aplică numai drepturilor de servitute constituite ulterior intrării în

vigoare a Codului civil.

Art. 76. - Dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare

la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea

funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau,

după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 77. - Înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul

unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori

produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce

efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor

acte ori, după caz, la data săvârşirii sau producerii acestor fapte,

chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în

vigoare a Codului civil.

Art. 78. - (1) Privilegiile speciale imobiliare şi ipotecile legale

născute până la intrarea în vigoare a Codului civil pot fi înscrise

şi după această dată, fie în vechile registre de publicitate

imobiliară, dacă pentru imobilele grevate nu sunt deschise cărţi

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fie în noile

cărţi funciare, potrivit dispoziţiilor acestei din urmă legi.

(2) Privilegiile speciale imobiliare, înscrise fie în vechile

registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărţi funciare până

la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, în condiţiile

prevăzute la alin. (1), se convertesc de plin drept în ipoteci

legale după expirarea unui termen de un an de la intrarea în

vigoare a Codului civil sau, după caz, de la data înscrierii şi se

vor supune dispoziţiilor Codului civil.

(3) De la data intrării în vigoare a Codului civil, privilegiile

speciale imobiliare prevăzute în legi speciale devin ipoteci legale

şi vor fi supuse regimului prevăzut de Codul civil pentru ipoteci

legale.

Art. 79. - (1) În cazul în care, pentru prima dată, s-au înscris

în cartea funciară, fără cauză legitimă, drepturi reale potrivit

completările ulterioare, terţii dobânditori cu titlu oneros ai vreunui

drept real imobiliar, întemeindu-se, cu bună-credinţă, pe

cuprinsul cărţii funciare, nu se pot prevala contra adevăraţilor

proprietari, străini de cartea funciară, de dispoziţiile art. 901 din

Codul civil sau ale art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, după caz, cât timp nu s-a

împlinit termenul de uzucapiune tabulară prevăzut de Codul civil

sau dacă în acest termen s-a înscris o acţiune prin care se

contestă cuprinsul cărţii funciare.

(2) Dispoziţiile prezentului articol nu sunt aplicabile şi

înscrierilor efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului

civil. În acest caz, sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun

privitoare la uzucapiune, în vigoare la data intrării în posesia

imobilului.

Art. 80. - Cererile de înscriere, precum şi acţiunile în justiţie,

întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, indiferent de data

introducerii lor, vor fi soluţionate potrivit normelor materiale în

vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârşirii

ori producerii faptului juridic generator al dreptului supus

înscrierii, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în

momentul introducerii lor.

Art. 81. - Dispoziţiile art. 920 din Codul civil se aplică numai

cazurilor de intervertire apărute ulterior intrării în vigoare a

Codului civil.

Art. 82. - Dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare

la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care

posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru

cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt

aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data

începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data

începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân

aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil

din 1864.

Art. 83. - Cartea a III-a ,,Despre bunuri" a Codului civil se

modifică şi se completează după cum urmează:

,,(3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitată şi

prin voinţa proprietarului, cu excepţiile prevăzute de lege."

,,(1) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile

legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară,

accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în

cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune,

precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este

translativă de proprietate prin ea însăşi."

,,(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea

în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva

terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă."

,,(9) Dispoziţiile alin. (3), (4) şi (8) se aplică numai în acele

situaţii în care cheltuielile nu se concretizează într-o lucrare

nouă, caz în care sunt incidente dispoziţiile corespunzătoare din

materia accesiunii imobiliare artificiale."

,,(2) Când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu

materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate

asupra lucrării se naşte în favoarea proprietarului imobilului din

momentul începerii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin

lege sau act juridic nu se prevede altfel."

,,(2) Autorul lucrării de bună-credinţă are un drept de ipotecă

legală asupra imobilului pentru plata indemnizaţiei şi poate cere

înscrierea dreptului de ipotecă în baza convenţiei încheiate în

formă autentică sau a unei hotărâri judecătoreşti, potrivit

dispoziţiilor art. 589."

Art. 782. - (1) Când fiduciarul acţionează în contul masei patrimoniale fiduciare, el

poate să facă menţiune expresă în acest sens, cu excepţia cazurilor în care acest lucru

este interzis prin contractul de fiducie.

(2) De asemenea, când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi a căror

transmitere este supusă publicităţii, în registrul de publicitate fiduciarul poate solicita să se

menţioneze denumirea fiduciarului şi calitatea în care acţionează.

(3) În toate cazurile în care constituitorul sau beneficiarul solicită acest lucru în

conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui să îşi precizeze calitatea în care

acţionează. În caz contrar, dacă actul este păgubitor pentru constituitor, se va considera

că actul a fost încheiat de fiduciar în nume propriu."

Art. 781. - (1) Fiducia este opozabilă terţilor de la data menţionării sale în Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

(2) Înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garanţiilor reale imobiliare, care fac

obiectul contractului de fiducie se face şi în cartea funciară, pentru fiecare drept în parte."

,,Noţiunea

Art. 773. - Fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori

transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un

ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari

care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste

drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii

din patrimoniile fiduciarilor."

Art. 763. - Prin uzucapiune tabulară poate fi dobândită orice servitute, iar prin

uzucapiune extratabulară pot fi dobândite numai servituţile pozitive."

Art. 597. - Lucrările făcute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunzător,

regulilor aplicabile autorului de rea-credinţă."

,,(5) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinaţiei folosinţei comune se înscrie în mod

corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei cadastrale întocmite în acest scop."

,,(2) În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de

părţi, dar fără a depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului."

,,(3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat să achite, în proporţie cu obiectul uzufructului şi fără

niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular având ca obiect obligaţii de întreţinere sau, după caz, rente viagere."

,,(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de fiducie şi modificările sale trebuie să fie înregistrate la cererea

fiduciarului, în termen de o lună de la data încheierii acestora, la organul fiscal competent să administreze sumele datorate de

fiduciar bugetului general consolidat al statului."

,,(1) În raporturile cu terţii, se consideră că fiduciarul are puteri

depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acţionând ca un

veritabil şi unic titular al drepturilor în cauză, cu excepţia cazului

în care se dovedeşte că terţii aveau cunoştinţă de limitarea

acestor puteri."

,,(1) Bunurile din masa patrimonială fiduciară pot fi urmărite,

în condiţiile legii, de titularii de creanţe născute în legătură cu

aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o

garanţie reală asupra bunurilor acestuia şi a cărei opozabilitate

este dobândită, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de

urmărire poate fi exercitat şi de ceilalţi creditori ai constituitorului,

însă numai în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive de

admitere a acţiunii prin care a fost desfiinţat sau a devenit

inopozabil, în orice mod, cu efect retroactiv, contractul de

fiducie."

,,(1) Dacă fiduciarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile sau pune în

pericol interesele care i-au fost încredinţate, constituitorul,

reprezentantul său sau beneficiarul poate cere în justiţie

înlocuirea fiduciarului."

reprezentantul său sau, în lipsa acestora, beneficiarul va numi

un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. În

cazul în care constituitorul, reprezentantul său sau beneficiarul

desemnează concomitent un administrator provizoriu, va

prevala desemnarea făcută de constituitor ori de reprezentantul

său legal.

momentul înlocuirii fiduciarului sau în momentul respingerii

definitive a cererii de înlocuire. Soluţionarea cererii de înlocuire

a fiduciarului se realizează de urgenţă şi cu precădere."

,,(1) Cu excepţia cazului în care, potrivit legii, actului

constitutiv sau înţelegerii ulterioare a părţilor ori împrejurărilor

concrete,

administrarea

se

realizează

cu

titlu

gratuit,

administratorul are dreptul la o remuneraţie stabilită prin actul

constitutiv sau prin înţelegerea ulterioară a părţilor, prin lege ori,

în lipsă, prin hotărâre judecătorească. În acest ultim caz, se va

ţine seama de uzanţe şi, în lipsa unui asemenea criteriu, de

valoarea serviciilor prestate de administrator."

,,(1) Administratorul este obligat să investească sumele de

bani aflate în administrarea sa, în conformitate cu dispoziţiile

prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate sigure."

Art. 888. - Înscrierea în cartea funciară se efectuează în baza înscrisului autentic

notarial, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de moştenitor sau în

baza unui alt act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede

aceasta."

Art. 869. - Dreptul de administrare încetează odată cu încetarea dreptului de

proprietate publică sau prin actul de revocare emis, în condiţiile legii, dacă interesul public

o impune, de organul care l-a constituit."

,,(3) Mai mulţi proprietari nu pot fi înscrişi în aceeaşi carte

funciară decât dacă se află în coproprietate pe cote-părţi ori în

devălmăşie."

,,(1) În caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor

transcrie în cărţi funciare noi, cu menţionarea noului număr

cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciară sau, după caz,

vechile cărţi funciare se vor închide, fără a se mai putea

redeschide pentru alte înscrieri."

,,(1) Orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes,

poate cerceta orice carte funciară, precum şi celelalte

documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii. Mapa cu

înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea

funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu

respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor

cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date."

,,(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin

radierea lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului,

dat prin înscris autentic notarial. Acest consimţământ nu este

necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat

în înscriere ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea

existenţei juridice a titularului, dacă acesta era o persoană

juridică."

,,(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, înscrierile în cartea

funciară îşi vor produce efectele de la data înregistrării cererilor,

ţinându-se însă cont de data, ora şi minutul înregistrării acestora

în toate cazurile în care cererea a fost depusă personal, prin

mandatar ori notar public sau, după caz, comunicată prin

telefax, poştă electronică ori prin alte mijloace ce asigură

transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de înscriere cu

toate documentele justificative.

..................................................................................................

(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică şi atunci când, în

aceeaşi zi, o cerere de înscriere a fost depusă ori comunicată în

condiţiile alin. (1), iar alta primită prin poştă sau curier."

,,(2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu

consimţământul celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea

provizorie, dat în formă autentică, sau în temeiul unei hotărâri

judecătoreşti definitive. În acest din urmă caz, dispoziţiile

art. 896 şi 897 se aplică, în mod corespunzător, şi acţiunii în

justificare tabulară."

,,(3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o

recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se

solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori

dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva

acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond

poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune

sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a

actului juridic."

,,1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în

temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în

condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau

concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;

.............................................................................................

(3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi

rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptăţit,

odată cu consimţământul dat în formă autentică notarială pentru

efectuarea rectificării, şi înscrisurile necesare, iar în caz contrar,

persoana interesată va putea solicita instanţei să dispună

înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea

instanţei de judecată va suplini consimţământul la înscriere al

părţii care are obligaţia de a preda înscrisurile necesare

rectificării."

,,b) dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului

acte de rezistenţă neechivoce în privinţa intenţiei sale de a

începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz,

intervertirea nu se va produce însă mai înainte de împlinirea

termenului prevăzut pentru restituirea bunului;".

Art. 84. - Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru

cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 139 din 2 iunie 1994, se modifică după

cum urmează:

,,Art. 35. - Dacă în termen de un an bunurile imobile

expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au

fost preluate de la expropriat sau, după caz, lucrările nu au fost

începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă

nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. În acest scop,

foştii proprietari vor fi notificaţi la adresa iniţială comunicată

expropriatorului în vederea plăţii despăgubirii cuvenite pentru

imobilul expropriat."

,,Art. 36. - Cererea de retrocedare se introduce la tribunal,

în termenul general de prescripţie, care curge de la data

notificării prevăzute la art. 35.

În acest caz, tribunalul, verificând temeiurile cererii, va

dispune retrocedarea, iar preţul imobilului se va stabili ca şi în

situaţia exproprierii, fără a putea însă depăşi despăgubirea

actualizată."

,,Art. 37. - În cazul în care lucrările pentru care s-a făcut

exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte

înstrăinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un

drept prioritar la dobândire, la un preţ ce nu poate fi mai mare

decât despăgubirea actualizată.

În acest scop, expropriatorul îl va notifica pe fostul proprietar

în condiţiile art. 35, iar, dacă acesta nu optează pentru

cumpărare în termen de două luni de la primirea notificării,

imobilul poate fi înstrăinat în mod liber.

Dacă dreptul prioritar de dobândire este încălcat, fostul

proprietar se poate substitui în drepturile cumpărătorului, plătind

acestuia preţul, în limita prevăzută la alin. 2, precum şi

cheltuielile ocazionate de vânzare. Dreptul de substituire se

exercită în termen de două luni de la data comunicării încheierii

prin care s-a dispus înscrierea în cartea funciară în folosul

cumpărătorului.

În acest caz, fostul proprietar preia locul cumpărătorului,

substituindu-se acestuia din urmă în toate drepturile şi obligaţiile

născute din contractul încheiat cu încălcarea dreptului prioritar

de dobândire.

Dispoziţiile privind oferta de plată urmată de consemnaţiune

se aplică în mod corespunzător.

Procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc pentru a

constata primirea plăţii de către terţul cumpărător sau, după caz,

încheierea

executorului

judecătoresc

de

constatare

a

consemnării plăţii preţului de către terţul cumpărător rămasă

definitivă ţine loc de titlu de proprietate. Dispoziţiile în materie de

carte funciară rămân aplicabile."

Art. 85. - Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi

exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările

ulterioare, se modifică după cum urmează:

,,g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;".

,,Art. 6. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată

este o societate cu personalitate juridică, constituită în condiţiile

prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat,

prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul

profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu

unei alte forme de exercitare a profesiei.

.............................................................................................

(3) Societatea profesională cu răspundere limitată este

titulară a unui patrimoniu propriu.

(4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu

răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu.

Asociaţii răspund personal numai în limita aportului social al

fiecăruia."

Art. 86. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006

privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din

22 noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 254/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se

modifică după cum urmează:

,,(5) SPRL este titulară a unui patrimoniu propriu. Obligaţiile

şi răspunderea SPRL sunt garantate cu patrimoniul propriu.

Asociaţii SPRL răspund personal în limita aportului social al

fiecăruia."

,,Art. 12. - (1) Contractul de societate al societăţii

profesionale cu răspundere limitată este încheiat în formă scrisă.

Dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se

află şi un imobil, contractul de societate va fi încheiat în formă

autentică."

Art. 87. - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările

ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

,,Art. 17. - (1) Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul

de evidenţă a cadastrului general are ca obiect înscrierea în

cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la

imobilele din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în scopul

transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după

caz, al opozabilităţii faţă de terţi a acestor înscrieri."

de cadastru şi publicitate imobiliară pentru imobilele situate în

raza de activitate a acestora."

,,Art. 20. - (1) Înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea,

înscrierea provizorie şi notarea.

(2) Cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri

sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea

funciară, de prezenta lege."

,,Art. 42. - Proprietarii unor imobile învecinate, în vederea

unei mai bune exploatări a acestora, pot să le alipească într-un

imobil, în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic,

întocmite în condiţiile legii."

,,b) cuprinde exact şi complet numele sau denumirea părţilor

şi se menţionează codul numeric personal, numărul de

identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic

de înregistrare, după caz, atribuit acestora;".

,,Art. 54. - (1) Notarul public care a întocmit un act prin care

se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept

real imobiliar este obligat să ceară, din oficiu, înscrierea în

cartea funciară. În acest scop, va trimite cererea de înscriere a

actului respectiv, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu a doua

zi, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul.

Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă

în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moştenitor.

Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa

succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentaţie

cadastrală. La autentificarea actelor prin care se transmite, se

modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar,

notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru

autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la

data înregistrării cererii, sau, după caz, un certificat de sarcini."

pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de

înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a

fost eliberat extrasul.

de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru

care acestea au fost eliberate se soluţionează, în condiţiile

în ordinea şi cu procedura prevăzute de lege.

autentificare nu poate fi solicitată mai devreme de 5 zile

lucrătoare de la expirarea termenului de valabilitate a extrasului

eliberat anterior."

funciară va putea cere, în temeiul înscrisului original al

promisiunii de a contracta încheiate cu cel înscris în cartea

funciară, înscrierea ipotecii legale asupra imobilului, pentru

restituirea sumei plătite în contul acesteia. În acest caz, ipoteca

se înscrie în termenul şi condiţiile prevăzute de Codul civil

pentru notarea promisiunii de a contracta şi se radiază, din

oficiu, dacă imobilul este dobândit de către promitentul achizitor

ori, în cadrul vânzării silite, de către un terţ care nu este ţinut să

răspundă de obligaţiile debitorului."

şi (9), va putea cere, în temeiul înscrisului original de partaj şi al

copiei legalizate a cererii de chemare în garanţie, înscrierea

ipotecii legale asupra imobilelor pe care ceilalţi coproprietari

le-au dobândit prin efectul partajului, pentru garantarea creanţei

rezultând din evicţiune.

înscrisului original doveditor al contractului încheiat cu titularul

înscris în cartea funciară, înscrierea unei ipoteci legale asupra

imobilului care este obiectul lucrărilor ce s-au obligat să le facă,

pentru garantarea preţului acestor lucrări.

carte funciară va încuviinţa înscrierea provizorie a ipotecii legale

pentru suma arătată în înscrisul de partaj sau în contractul

în cererea de înscriere. În acest din urmă caz, titularul înscris în

cartea funciară va putea solicita direct, prin plângere, instanţei

Justificarea înscrierii provizorii se va face potrivit art. 899 alin. (2)

din Codul civil.

înscrierii provizorii, potrivit art. 899 alin. (3) din Codul civil, numai

dacă au trecut 3 luni de la predarea lucrării.

imobiliară va putea cere în favoarea sa înscrierea transferului

ipotecii în cartea funciară, pe baza înscrisului de cesiune a

creanţei încheiat în formă autentică. În acest caz, debitorul cedat

va putea cere, în termen de o lună de la comunicarea încheierii

prin care s-a încuviinţat înscrierea ipotecii imobiliare, notarea

excepţiilor pe care le-ar fi putut opune cedentului pentru cauze

anterioare notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare şi

pe care înţelege să le opună cesionarului. Registratorul va

încuviinţa în întregime sau în parte radierea dreptului de ipotecă

imobiliară ori notarea excepţiilor invocate de debitorul cedat, în

temeiul hotărârii judecătoreşti definitive prin care instanţa s-a

pronunţat asupra temeiniciei excepţiilor invocate de debitorul

cedat.

a fost, la rândul ei, ipotecată cu o ipotecă mobiliară, dată în gaj

ori dată în garanţie în orice alt mod, debitorul va putea opune

creditorului garantat excepţiile pe care le avea împotriva

creditorului său, dacă sunt întemeiate pe cauze anterioare datei

notificării sau acceptării cesiunii creanţei ipotecare.

purtător, se va face menţiune despre aceasta în înscriere. În

acest caz, dreptul de ipotecă imobiliară sau dreptul de ipotecă

mobiliară ori de gaj asupra creanţei ipotecare se va dobândi şi

va fi opozabil fără înscrierea în cartea funciară, prin însăşi

constituirea ipotecii mobiliare, strămutarea, darea în gaj ori

darea în garanţie în orice alt mod a titlului la ordin sau la purtător.

anterior notificată sau acceptată în condiţiile Codului civil,

comunicarea încheierii de încuviinţare a înscrierii cesiunii ipotecii

ori a încheierii de notare a garanţiei asupra creanţei ipotecare va

reprezenta şi notificarea creditorului cedat cu privire la cesiunea

creanţei ipotecare."

,,(12) Cesiunea rangului ipotecii se va realiza în condiţiile

Codului civil."

,,Art. 58. - (1) Până la deschiderea noilor cărţi funciare, în

Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor

privitoare la cărţile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947

pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din Vechiul

Regat în cărţi de publicitate funciară şi Decretului nr. 2.142/1930

pentru funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate

şi canaluri, cu excepţia zonelor care fac obiectul legilor de

restituire a proprietăţilor funciare, înscrierile privitoare la imobile,

cuprinse în cărţile funciare sau, după caz, în cărţile de publicitate

funciară, vor continua să fie făcute în aceste cărţi, cu

respectarea dispoziţiilor Codului civil şi ale prezentei legi. În

situaţia în care aceste cărţi nu există, sunt inutilizabile sau nu

sunt în arhiva Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară, sunt aplicabile dispoziţiile legale în vigoare referitoare

la deschiderea unei noi cărţi funciare.

(2) Până la deschiderea noilor cărţi funciare, în condiţiile

privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a

fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale,

acţiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele

neînscrise în cartea funciară, precum şi actele şi faptele juridice

privitoare la drepturile personale sau la alte raporturi juridice în

legătură cu aceste imobile vor continua să fie transcrise ori,

după caz, înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară,

cu respectarea dispoziţiilor Codului civil şi ale prezentei legi."

,,(3) Titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripţiuni-

inscripţiuni care vor solicita deschiderea cărţilor funciare pentru

imobilele în cauză, în condiţiile prezentei legi, şi reînnoirea

sarcinilor până la data de 31 decembrie 2016 vor beneficia de

scutire de la plata tarifelor."

Art. 88. - Partea introductivă a articolului II din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi

completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 451 din 2 iulie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. II. - Până la data de 31 decembrie 2016, vor putea

solicita deschiderea cărţilor funciare potrivit prevederilor

prezentei legi, cu scutire de la plata tarifelor:".

Art. 89. - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi

regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu

modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

,,(5) În litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul este

reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, iar unităţile

administrativ-teritoriale de către consiliile judeţene, de Consiliul

General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale, care

dau mandat scris, în fiecare caz, preşedintelui consiliului

judeţean ori primarului. Acesta poate desemna un alt funcţionar

de stat sau un avocat care să îl reprezinte în faţa instanţei."

Art. 90. - Literele c) şi g) ale alineatului (1) al articolului 5 din

Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au

contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989,

precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut

de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la

Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu

modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea

următorul cuprins:

,,c) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din

fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări de servicii

în indiviziune, sau concesionarea ori închirierea cu prioritate,

domeniul public pentru construirea unui spaţiu comercial sau de

prestări de servicii;

.............................................................................................

din urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu

are în proprietate un alt spaţiu locativ;".

CAPITOLUL VI

Art. 91. - Moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare

a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii

moştenirii.

Art. 92. - Dispoziţiile art. 954 alin. (3) şi (4) din Codul civil se

aplică numai procedurilor succesorale notariale sau judiciare

începute după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 93. - Prevederile art. 958 şi 959 din Codul civil se aplică

numai faptelor săvârşite după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 94. - Plafonul valoric al bunurilor mobile corporale

prevăzut la art. 1.011 alin. (4) din Codul civil va fi actualizat

periodic, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 95. - Înlăturarea efectelor nedemnităţii prin testament

autentic sau printr-un act autentic notarial este supusă înscrierii

în Registrul naţional notarial prevăzut la art. 1.046 din Codul

civil.

Art. 96. - Prevederile art. 829 din Codul civil din 1864 nu se

aplică în cazul în care copilul s-a născut după intrarea în vigoare

a Codului civil.

Art. 97. - Execuţiunile testamentare începute înainte de

data intrării în vigoare a Codului civil nu pot dura mai mult de

2 ani calculaţi de la această dată, cu posibilitatea de prelungire

în condiţiile art. 1.079 alin. (3) din Codul civil.

Art. 98. - În cazul moştenirilor care se deschid după data

intrării în vigoare a Codului civil, executorii cu sau fără sezină,

instituiţi prin testamente anterioare acestei date, au atribuţiile

prevăzute la art. 1.080 din Codul civil, cu excepţia cazului în care

atribuţiile au fost limitate expres de testator.

Art. 99. - Cartea a IV-a ,,Despre moştenire şi liberalităţi" a

Codului civil se modifică şi se completează după cum urmează:

,,(1) Poate fi reprezentată persoana lipsită de capacitatea de

a moşteni, precum şi nedemnul, chiar aflat în viaţă la data

deschiderii moştenirii."

,,(4) Dacă dispunătorul a decedat din cauza bolii, termenul

de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare curge de la data

la care moştenitorii au luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii."

,,Noţiunea

Art. 993. - Dispoziţia prin care o persoană, denumită instituit, este însărcinată să

administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalităţii şi să le transmită unui

terţ, denumit substituit, desemnat de dispunător, nu produce efecte decât în cazul în care

este permisă de lege."

Art. 994. - (1) O liberalitate poate fi grevată de o sarcină care constă în obligaţia

instituitului, donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalităţii

şi de a le transmite, la decesul său, substituitului desemnat de dispunător.

(2) Instituitului i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile din prezentul cod referitoare

la fiduciar.

(3) Incapacităţile de a dispune se apreciază în raport cu dispunătorul, iar cele de a

primi, în raport cu instituitul şi cu substituitul."

,,(2) Substituitul dobândeşte bunurile care constituie obiectul liberalităţii ca efect al voinţei dispunătorului.

(3) Substituitul nu poate fi, la rândul său, supus obligaţiei de administrare şi de transmitere a bunurilor."

,,(4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor

prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voinţe al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului."

Art. 1.020. - Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea

fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul."

Art. 1.046. - În scop de informare a persoanelor care justifică existenţa unui interes

legitim, notarul care autentifică testamentul are obligaţia să îi înscrie, de îndată, în

Registrul naţional notarial ţinut în format electronic, potrivit legii. Informaţii cu privire la

existenţa unui testament se pot da numai după decesul testatorului."

Art. 1.049. - (1) Dispoziţiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile

de valoare depuse la instituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă

prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituţii.

(2) Instituţiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect

sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hotărârii judecătoreşti ori a

certificatului de moştenitor care constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea

de legatar, prevederile referitoare la raport şi reducţiune fiind aplicabile.

(3) Instituţiile de credit au obligaţia ca, la instituirea de către clienţii acestora a unei

dispoziţii testamentare, să comunice, de îndată, menţiunea acesteia în registrul prevăzut

la art. 1.046."

,,(1) Revocarea judecătorească a legatului poate fi cerută în cazul neîndeplinirii, fără justificare, a sarcinii instituite de

testator. Neîndeplinirea fortuită a sarcinii poate atrage revocarea numai dacă, potrivit voinţei testatorului, eficacitatea legatului este

condiţionată de executarea sarcinii."

,,(2) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare curge de la data la care cei dezmoşteniţi au luat cunoştinţă

de dispoziţia testamentară prin care au fost înlăturaţi de la moştenire, dar nu mai devreme de data deschiderii moştenirii."

Art. 1.073. - Cu excepţia cazului prevăzut la art. 1.071 lit. f), caducitatea sau

revocarea judecătorească a unui legat grevat cu un legat-sarcină în favoarea unui terţ nu

atrage ineficacitatea acestui din urmă legat. Moştenitorii care beneficiază de ineficacitatea

legatului sunt obligaţi să execute legatul-sarcină."

Art. 1.089. - Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este

rezervată prin lege şi de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi."

,,(1) Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei

comuni lor, nu pot depăşi un sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin."

,,(5) Rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă se calculează în funcţie de valoarea stabilită potrivit alin. (1). La stabilirea

rezervei nu se ţine seama de cei care au renunţat la moştenire, cu excepţia celor obligaţi la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2)."

,,(5) Dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din

valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori

rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc."

,,b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă;

în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;".

,,(6) Oricine se consideră vătămat prin inventarul întocmit sau prin măsurile de conservare şi administrare luate de notarul

public poate face plângere la instanţa judecătorească competentă."

,,(1) Renunţarea la moştenire nu se presupune, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 1.112 şi art. 1.113 alin. (2)."

Art. 1.112. - (1) Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire

succesibilul care, deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, ca

urmare a citării sale în condiţiile legii, nu acceptă moştenirea în termenul prevăzut la

art. 1.103. Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă

elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă succesibilul

nu îşi exercită dreptul de a accepta moştenirea în termenul prevăzut la art. 1.103, va fi

prezumat că renunţă la moştenire.

(2) Prezumţia de renunţare operează numai dacă citaţia i-a fost comunicată

succesibilului cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de opţiune

succesorală."

Art. 1.125. - Pe lângă stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral,

sezina le conferă moştenitorilor sezinari şi dreptul de a administra acest patrimoniu şi de

a exercita drepturile şi acţiunile defunctului."

Art. 1.126. - Sunt moştenitori sezinari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii

privilegiaţi."

,,(1) Moştenitorii legali nesezinari dobândesc sezina numai prin eliberarea certificatului de moştenitor, dar cu efect retroactiv

din ziua deschiderii moştenirii."

,,(1) Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de

proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia."

Art. 1.136. - (1) Cât timp moştenirea nu a fost acceptată sau dacă succesibilul nu

este cunoscut, notarul public competent poate să numească un curator special al

moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului eventual, având drepturile şi

îndatoririle de administrare prevăzute la art. 1.117 alin. (3)-(5).

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), acţiunile împotriva moştenirii se vor îndrepta

împotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului.

(3) Dacă există indicii că moştenirea urmează a fi declarată vacantă, notarul public

competent încunoştinţează şi organul care reprezintă comuna, oraşul sau, după caz,

municipiul."

Art. 1.152. - (1) Raportul se realizează în cadrul partajului, prin bună învoială sau pe

cale judecătorească."

Art. 100. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006

privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din

27 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se

completează după cum urmează:

,,g) la solicitarea notarului, în cadrul procedurii succesorale

notariale."

Codul civil, condiţiile de formă necesare pentru valabilitatea

dispoziţiilor testamentare privind sumele de bani, valorile sau

titlurile de valoare depuse de clienţii instituţiilor de credit se vor

stabili prin ordin al ministrului justiţiei, după consultarea Băncii

Naţionale a României."

Art. 101. - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale

nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

,,Procedura succesorală notarială se deschide la cererea

oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului

local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la

data deschiderii moştenirii."

,,Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia,

pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi

precizarea că, dacă succesibilul nu îşi exercită dreptul de a

accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, va fi

prezumat că renunţă la moştenire."

,,a) a trecut un an de la deschiderea moştenirii şi, deşi au fost

legal citaţi, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat

procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de

moştenitor, şi există dovada că cel puţin unul dintre ei a acceptat

moştenirea;".

CAPITOLUL VII

Art. 102. - (1) Contractul este supus dispoziţiilor legii în

vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte

încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.

(2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor

condiţiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În

privinţa elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile

dispoziţiile alin. (1).

Art. 103. - Obligaţiile născute din faptele juridice

extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data

producerii ori, după caz, a săvârşirii lor.

Art. 104. - (1) Constituirea, conţinutul şi opozabilitatea

drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în

vigoare la data când s-au născut.

(2) Formalităţile de publicitate pentru opozabilitate faţă de

terţi a drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii

în vigoare la data efectuării acestora.

(3) Drepturile reale de garanţie îşi păstrează rangul de

prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării

formalităţilor de publicitate.

Art. 105. - Dispoziţiile art. 1.182 alin. (2) şi (3) din Codul civil

nu sunt aplicabile contractelor a căror negociere a început

înainte de intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 106. - Dispoziţiile art. 1.186 alin. (1) şi ale art. 1.193

alin. (2) din Codul civil nu sunt aplicabile contractelor în cazul în

care oferta de a contracta a fost expediată înainte de intrarea în

vigoare a Codului civil.

Art. 107. - Dispoziţiile art. 1.271 din Codul civil privitoare la

impreviziune se aplică numai contractelor încheiate după

intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 108. - Dispoziţiile art. 1.274 din Codul civil privitoare la

transferul riscurilor în contractele translative de proprietate se

aplică numai contractelor încheiate după intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 109. - Dispoziţiile art. 1.289-1.294 din Codul civil se

aplică numai în cazul în care contractul secret este încheiat

după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 110. - Dispoziţiile art. 1.330-1.340 din Codul civil nu

sunt aplicabile gestiunii de afaceri începute înainte de data

intrării în vigoare a acestuia.

Art. 111. - Dispoziţiile art. 1.420 din Codul civil sunt

aplicabile şi în cazul contractelor încheiate înainte de data intrării

în vigoare a Codului civil, dacă ziua în care evenimentul ar fi

trebuit să se realizeze este ulterioară acelei date.

Art. 112. - Dispoziţiile art. 1.492 alin. (2) şi ale art. 1.493 din

Codul civil se aplică şi în cazul în care obligaţia s-a născut

înainte de data intrării în vigoare a acestuia, dacă darea în plată

are loc ulterior acestei date.

Art. 113. - Imputaţia plăţii este supusă dispoziţiilor

art. 1.506-1.509 din Codul civil dacă plata se face după data

intrării în vigoare a acestuia, indiferent de data naşterii

obligaţiilor.

Art. 114. - Dispoziţiile art. 1.521-1.526 din Codul civil sunt

aplicabile în cazul obligaţiilor devenite scadente după data

intrării sale în vigoare, indiferent de data naşterii obligaţiei.

Art. 115. - Clauza penală convenită după intrarea în vigoare

a Codului civil produce efectele prevăzute de acesta, indiferent

de data naşterii obligaţiei principale.

Art. 116. - Dispoziţiile art. 1.558-1.565 din Codul civil se

aplică şi creditorilor ale căror creanţe s-au născut înainte de data

intrării sale în vigoare, dacă scadenţa se situează după această

dată.

Art. 117. - (1) Creanţa transmisă prin cesiune sau

subrogaţie, intervenită după data intrării în vigoare a Codului

civil, îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data

naşterii creanţei.

(2) Obligaţia transmisă prin preluare de datorie îşi păstrează

regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii obligaţiei.

Art. 118. - Obligaţiile extracontractuale născute înainte de

intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse modurilor de

stingere prevăzute de acesta.

Art. 119. - Formalităţile de publicitate necesare pentru

opozabilitatea rezervei proprietăţii potrivit art. 1.684 din Codul

civil se aplică şi contractelor de vânzare cu rezerva proprietăţii

încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, dacă

rezerva proprietăţii nu devenise opozabilă potrivit legii

anterioare.

Art. 120. - Dispoziţiile art. 1.690 alin. (2) şi (3) şi art. 1.691

din Codul civil se aplică şi contractelor încheiate înainte de data

intrării sale în vigoare, dacă preluarea bunului are loc după

această dată.

Art. 121. - Dispoziţiile art. 1.710, 1.711, art. 1.712 alin. (2)

şi art. 1.713 din Codul civil se aplică şi în cazurile în care viciile

ascunse au fost descoperite după data intrării în vigoare a

Codului civil.

Art. 122. - Dispoziţiile art. 1.717 din Codul civil se aplică şi

contractelor încheiate înainte de data intrării în vigoare a Codului

civil, în cazul în care comportamentul cumpărătorului care

pricinuieşte defecţiunea intervine după această dată.

Art. 123. - (1) De la data intrării în vigoare a Codului civil,

prevederile referitoare la dreptul de preempţiune cuprinse în

legile speciale aflate în vigoare la această dată se completează

cu dispoziţiile art. 1.730 ­1.740 din Codul civil.

(2) Pentru dreptul de preempţiune creat prin convenţie,

dispoziţiile art. 1.730-1.740 din Codul civil se aplică numai în

situaţia în care convenţia a fost încheiată după intrarea în

vigoare a Codului civil.

(3) Dreptul de preempţiune prevăzut la alin. (1) şi (2) este

supus dispoziţiilor art. 1.730-1.740 din Codul civil numai cu

privire la contractele de vânzare încheiate după intrarea în

vigoare a Codului civil.

Art. 124. - Pentru cesiunile de drepturi litigioase încheiate

înainte de intrarea în vigoare a Codului civil îşi păstrează

aplicabilitatea dispoziţiile art. 1.402-1.404 din Codul civil din

1864.

Art. 125. - Dacă legea nu prevede altfel, dispoziţiile

art. 1.734 din Codul civil se aplică şi drepturilor de preempţiune

izvorâte din contracte încheiate înainte de intrarea în vigoare a

Codului civil.

Art. 126. - Contractul de report este supus legii în vigoare

la data încheierii sale prin remiterea titlurilor către reportat.

Art. 127. - Formalităţile pentru transferul titlurilor sau al

valorilor mobiliare se îndeplinesc conform legii în vigoare la data

transferului, indiferent de legea care guvernează contractul de

report.

Art. 128. - Dispoziţiile art. 1.807 din Codul civil sunt

aplicabile contractelor de sublocaţiune încheiate după data

intrării în vigoare a Codului civil, chiar şi în cazurile în care

contractul de locaţiune s-a încheiat anterior acestei date.

Art. 129. - Dispoziţiile art. 1.810 din Codul civil sunt

aplicabile în cazul tuturor contractelor de locaţiune al căror

termen se împlineşte după data intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 130. - Dacă formalităţile de opozabilitate nu au fost

îndeplinite cu privire la un contract de locaţiune în curs de

executare la data intrării în vigoare a Codului civil şi bunul dat în

locaţiune este înstrăinat după această dată, contractul de

locaţiune este opozabil dobânditorului numai dacă sunt

îndeplinite formalităţile prevăzute la art. 1.811 din Codul civil.

Art. 131. - Dispoziţiile art. 1.823 din Codul civil se aplică şi

contractelor de locaţiune în curs la data intrării în vigoare a

Codului civil, dacă lucrările adăugate sau autonome au fost

efectuate după această dată.

Art. 132. - Dreptul de preferinţă al chiriaşului prevăzut la

art. 1.828 din Codul civil se aplică pentru orice contract de

închiriere încheiat în legătură cu aceeaşi locuinţă sau cu o parte

din aceasta:

a) după cel mult 3 luni de la încetarea contractului de

închiriere, dacă durata acestuia a fost mai mare de un an;

b) după cel mult o lună de la încetarea contractului de

închiriere, dacă durata acestuia a fost mai mare sau egală cu o

lună;

c) după cel mult 3 zile de la încetarea contractului de

închiriere, dacă durata acestuia a fost mai mică de o lună.

Art. 133. - Chiriaşul şi persoanele care locuiesc împreună

cu acesta nu se pot prevala de dispoziţiile art. 1.831 şi 1.832 din

Codul civil pentru a se opune evacuării silite întemeiate pe

prevederile art. 1.809 alin. (2) sau alin. (3) ori pe cele ale

art. 1.816 alin. (3) din Codul civil.

Art. 134. - Dispoziţiile art. 1.834 din Codul civil se aplică şi

contractelor aflate în curs de executare la data intrării în vigoare

a Codului civil.

Art. 135. - (1) În cazurile prevăzute la art. 1.841-1.843 din

Codul civil, dacă încheierea contractului de asigurare pentru

riscul pieirii fortuite a recoltei era obligatorie potrivit legii sau

contractului de arendare, indemnizaţia de asigurare se împarte

între arendator şi arendaş, proporţional cu suportarea de către

aceştia a riscului pieirii fortuite a recoltei.

(2) În cazul necontractării asigurării potrivit legii sau

contractului de arendare, partea obligată să contracteze

asigurarea răspunde faţă de cealaltă parte pentru prejudiciul

astfel cauzat.

Art. 136. - În aplicarea art. 1.845 din Codul civil, în cazul în

care contractul nu prevede termenele şi modalităţile de plată a

chiriei, executarea silită a obligaţiei se face în termenele şi

modalităţile prevăzute de legislaţia aplicabilă.

Art. 137. - În aplicarea art. 1.885 alin. (1) din Codul civil,

stipularea constituirii societăţii ,,pe durată nelimitată" semnifică

,,pe durată nedeterminată", indiferent de data constituirii.

Art. 138. - Societăţile reglementate de legi speciale

continuă să fie supuse acestora.

Art. 139. - (1) Societăţile civile constituite în temeiul Codului

civil din 1864 se pot transforma în oricare dintre formele de

societate reglementate de Codul civil sau de alte legi, cu

respectarea condiţiilor prevăzute de acestea. Actele săvârşite

de acestea anterior intrării în vigoare a Codului civil rămân

supuse legii în vigoare la data încheierii lor.

(2) Răspunderea asociaţilor, atât între ei, cât şi faţă de terţi,

pentru actele şi faptele săvârşite anterior transformării rămâne

supusă legii în vigoare la data încheierii sau săvârşirii acestora.

Art. 140. - Dispoziţiile actelor internaţionale ratificate de

România în domeniul transporturilor prevalează asupra

dispoziţiilor Codului civil.

Art. 141. - Răspunderea transportatorului şi a expeditorului

este guvernată de legea în vigoare la data producerii

evenimentului care a cauzat prejudiciul, chiar dacă acesta a fost

cunoscut de pasager, expeditor sau destinatar, după caz, ulterior

intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 142. - Contractele de mandat încheiate înainte de

intrarea în vigoare a Codului civil, pentru care părţile nu au

prevăzut un termen, rămân supuse legii în vigoare la data

încheierii lor.

Art. 143. - Dispoziţiile art. 2.094 din Codul civil se aplică

numai contractelor de agenţie încheiate sau al căror termen a

fost prelungit după data intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 144. - Efectele contractului de cont bancar curent

încheiat înainte de data intrării în vigoare a Codului civil şi care

s-a încheiat pe termen nedeterminat sunt guvernate de legea în

vigoare la data producerii lor.

Art. 145. - Efectele contractului de facilitate de credit

încheiat înainte de data intrării în vigoare a Codului civil şi care

s-a încheiat pe termen nedeterminat sunt guvernate de legea în

vigoare la data producerii lor.

Art. 146. - Contractul de asigurare este supus legii în

vigoare la data încheierii poliţei de asigurare, a certificatului de

asigurare ori a notei de acoperire, după caz.

Art. 147. - Dispoziţiile art. 2.250 din Codul civil se aplică şi

contractelor de rentă viageră încheiate înainte de data intrării în

vigoare a Codului civil, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată

a ratelor de rentă scadente după această dată.

Art. 148. - Dispoziţiile art. 2.252 alin. (2) din Codul civil nu

împiedică aplicarea în cazul contractului de rentă viageră a

art. 1.271 din Codul civil în privinţa împrejurărilor survenite pe

parcursul executării contractului, care nu sunt determinate de

durata vieţii persoanei până la decesul căreia a fost constituită

renta.

Art. 149. - (1) Îndeplinirea unei obligaţii patrimoniale poate

fi garantată de către debitor sau de către un terţ prin constituirea

unei garanţii personale ori a unei garanţii reale.

(2) De asemenea, obligaţiile pot fi garantate prin anumite

privilegii, prevăzute de lege.

Art. 150. - (1) Scrisorile de garanţie emise înainte de data

intrării în vigoare a Codului civil sunt supuse, în ceea ce priveşte

condiţiile de valabilitate şi efectele, regulilor aplicabile la data

emiterii lor.

(2) Regresul va fi supus legii aplicabile obligaţiei principale.

Art. 151. - (1) Dispoziţiile art. 2.324 alin. (4) din Codul civil

se vor aplica în cazurile în care profesionistul îşi operează

diviziunea patrimoniului după intrarea în vigoare a Codului civil.

(2) Creditorii prevăzuţi la art. 2.324 alin. (4) din Codul civil

includ şi statul şi organele fiscale.

Art. 152. - (1) Dispoziţiile art. 2.326 alin. (1) din Codul civil

se aplică în cazurile în care creditorii trec la executarea silită a

creanţelor lor prin valorificarea bunurilor sesizabile ale

debitorului.

(2) Dispoziţiile art. 2.326 alin. (2) din Codul civil se aplică în

cazul în care mai mulţi creditori deţinând ipoteci sau privilegii cu

privire la acelaşi bun al debitorului trec la executarea silită a

creanţelor lor prin valorificarea respectivului bun.

Art. 153. - Preferinţa acordată statului şi unităţilor

administrativ-teritoriale pentru creanţele lor nu va fi opozabilă

terţilor înainte de momentul la care a fost făcută publică prin

înregistrarea în registrele de publicitate. O asemenea preferinţă

va dobândi rang de prioritate de la momentul la care preferinţa

a fost făcută publică.

Art. 154. - (1) Obligaţia consemnării sumelor prevăzute la

art. 2.331 din Codul civil revine persoanei obligate să le

plătească.

(2) În momentul efectuării plăţii sumelor menţionate la

alin. (1), plătitorul va preciza instituţiei financiare la care a

deschis contul faptul că sumele plătite sunt afectate de o sarcină

şi că titularul contului nu poate dispune de ele fără acordul

creditorilor.

(3) În cazul omisiunii respectării procedurii de deschidere a

contului şi de oferire a instrucţiunilor necesare instituţiei

financiare la care se deschide contul, plătitorul va răspunde

pentru prejudiciul pricinuit creditorilor.

Art. 155. - (1) Constituirea, conţinutul şi opozabilitatea

privilegiului sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data când

s-au născut.

(2) Formalităţile de publicitate pentru opozabilitate faţă de

terţi a privilegiilor sunt guvernate de dispoziţiile legii în vigoare

la data efectuării acestora.

(3) Privilegiile pentru care formalităţile de publicitate au fost

efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil îşi

păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare

la momentul realizării acestora.

Art. 156. - Dispoziţiile art. 2.335 din Codul civil nu se aplică

şi creditorilor ipotecari a căror ipotecă a fost perfectată anterior

înregistrării privilegiului.

Art. 157. - Dispoziţiile art. 2.342 din Codul civil se aplică

numai privilegiilor speciale.

Art. 158. - În cazul cesiunii de creanţă încheiate în scop de

garanţie, dispoziţiile privind executarea din titlul XI al cărţii a V-a

a Codului civil vizează numai executarea drepturilor cesionarului

cu privire la transferul creanţei cedate, iar nu drepturile

cesionarului asupra debitorului cedat.

Art. 159. - În cazul în care mai multe bunuri care se unesc

prin accesiune fac obiectul mai multor ipoteci, titularul oricăreia

dintre ipoteci poate pretinde separarea bunurilor în condiţiile

art. 600 din Codul civil.

Art. 160. - (1) În cazul ipotecii asupra unei universalităţi de

bunuri, în momentul în care un bun părăseşte universalitatea,

acesta nu mai este grevat de ipotecă.

(2) Dispoziţiile art. 1.562-1.565 din Codul civil rămân

aplicabile.

Art. 161. - În exercitarea dreptului său de urmărire,

creditorul ipotecar va trebui să ţină seama de ipotecile mobiliare

privilegiate reglementate de art. 2.425 şi 2.426 din Codul civil,

chiar dacă acestea au fost constituite sau înscrise după

înscrierea ipotecii sale.

Art. 162. - Răspunderea celui ce dobândeşte un bun

ipotecat în condiţiile art. 2.361 din Codul civil priveşte numai

datoriile ipotecare care grevează bunul în cauză.

Art. 163. - În cazul în care ipoteca este constituită de un

terţ, acesta va avea drepturile şi obligaţiile unui debitor ipotecar,

fără a fi supus regimului juridic al garanţiilor personale.

Art. 164. - (1) Ipoteca mobiliară poate fi constituită în

favoarea creditorului obligaţiei ipotecare sau a unui terţ

desemnat de către acesta.

(2) Atunci când beneficiarul ipotecii mobiliare este un terţ, el

va exercita drepturile creditorului ipotecar şi va fi ţinut de

obligaţiile acestuia.

(3) Ipoteca mobiliară convenţională poate fi constituită în

favoarea unui singur beneficiar sau a mai multor beneficiari

simultan.

(4) Atunci când sunt mai mulţi beneficiari ai aceleiaşi ipoteci

mobiliare, ei vor primi acelaşi rang, fie prin înregistrarea

simultană a ipotecii mobiliare în registrele de publicitate, fie prin

desemnarea unui agent.

(5) Agentul va putea să exercite toate drepturile creditorilor

ipotecari care l-au desemnat. El va putea singur să asigure

perfectarea ipotecii mobiliare şi menţinerea sau modificarea

înregistrării acesteia.

(6) Agentul va răspunde faţă de beneficiarii ipotecii mobiliare

pentru actele întreprinse.

Art. 165. - (1) În cazul în care debitorul ipotecar

contractează o nouă datorie către creditorul ipotecar, ipoteca

constituită pentru vechea datorie poate fi menţinută de către

creditorul ipotecar pentru garantarea noii datorii.

(2) Ipoteca menţinută va dobândi rangul dat de momentul

înscrierii menţiunii de menţinere.

(3) Dispoziţiile art. 2.372 din Codul civil nu sunt aplicabile în

cazul menţinerii ipotecii.

Art. 166. - (1) În cazul în care bunul ipotecat a fost distrus,

deteriorat ori valoarea sa a fost diminuată în aşa mod încât a

devenit inferioară valorii obligaţiei ipotecare, creditorul ipotecar

nu poate cere debitorului să constituie o nouă ipotecă pentru

garantarea aceleiaşi obligaţii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care,

din culpa debitorului, bunul ipotecat a fost distrus, deteriorat ori

valoarea sa a fost diminuată în aşa mod încât a devenit

inferioară valorii creanţei ipotecare, creditorul ipotecar poate

cere debitorului să constituie o nouă ipotecă pentru garantarea

aceleiaşi obligaţii, dacă bunul nu era asigurat.

Art. 167. - Actele de dispoziţie ce au ca efect imposibilitatea

de executare a ipotecii pentru creditor sunt anulabile la cererea

creditorului ipotecar, cu excepţia cazului în care creditorul

ipotecar a aprobat aceste acte.

Art. 168. - Ipotecile imobiliare constituite înainte de data

intrării în vigoare a Codului civil sunt supuse, în ceea ce priveşte

condiţiile de valabilitate, dispoziţiilor legale existente la data

constituirii lor.

Art. 169. - Prin ,,ipoteci imobiliare" în sensul titlului XI al cărţii

a V-a a Codului civil se desemnează toate garanţiile reale

imobiliare, indiferent de momentul şi de temeiul juridic al

constituirii lor.

Art. 170. - Ipotecile mobiliare constituite înainte de data

intrării în vigoare a Codului civil vor fi supuse, în ceea ce priveşte

condiţiile de valabilitate, dispoziţiilor legale existente la data

constituirii lor.

Art. 171. - Prin ,,ipoteci mobiliare" în sensul titlului XI al cărţii

a V-a a Codului civil se desemnează toate garanţiile reale

mobiliare care nu necesită deposedarea debitorului de bunul

afectat garanţiei, indiferent de momentul şi de temeiul juridic al

constituirii lor.

Art. 172. - În cazul înstrăinării bunului ipotecat, în condiţiile

art. 2.393 din Codul civil, în lipsă de dispoziţie contrară în

contractul de ipotecă, debitorul ipotecar va depune preţul într-un

cont bancar distinct şi îl va informa pe creditorul ipotecar cu

privire la acesta. Creditorul ipotecar are dreptul să solicite

informaţii de la banca deponentă cu privire la operaţiunile

realizate de debitorul ipotecar asupra sumelor depuse în acest

cont.

Art. 173. - În aplicarea prevederilor art. 2.396 alin. (3) din

Codul civil, dacă prin constituirea noii garanţii este afectat rangul

ipotecii existente, creditorul ipotecar trebuie să îşi exprime

acordul cu privire la constituirea noii garanţii.

Art. 174. - Portofoliul de creanţe reprezintă o universalitate

de creanţe în sensul prevederilor art. 2.398 din Codul civil.

Art. 175. - Pentru opozabilitate, ipoteca unei creanţe

garantate cu ipotecă imobiliară se înscrie în Arhiva Electronică

de Garanţii Reale Mobiliare şi se notează în cartea funciară,

potrivit prevederilor art. 902 alin. (2) pct. 15 din Codul civil.

Art. 176. - Dispoziţiile art. 2.410 alin. (2) lit. c) din Codul civil

se aplică şi în cazurile în care creditorul ipotecar devine cotitular

al contului.

Art. 177. - (1) Avizele de garanţie înscrise în Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare anterior intrării în

vigoare a Codului civil continuă să îşi producă efectele.

(2) După intrarea în vigoare a Codului civil şi până la

adoptarea reglementărilor de organizare şi funcţionare a Arhivei

Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, înscrierea ipotecilor

mobiliare şi a operaţiunilor asimilate acestora se realizează prin

folosirea formularelor existente, în mod corespunzător.

Art. 178. - Dispoziţiile art. 2.426 din Codul civil nu se aplică

ipotecilor constituite înainte de data intrării în vigoare a Codului

civil.

Art. 179. - În sensul prevederilor art. 2.440 alin. (2) din

Codul civil, simpla invocare a posibilităţii de executare silită şi a

efectelor neîndeplinirii obligaţiei nu constituie constrângere.

Art. 180. - Dovada dreptului de a prelua bunul în sensul

art. 2.441 alin. (1) din Codul civil se face cu prezentarea unei

copii a contractului de ipotecă mobiliară perfectat în condiţiile

legii şi a unei copii a avizului de ipotecă eliberat de arhivă în

condiţiile legii.

Art. 181. - În orice moment după neîndeplinirea de către

debitor a obligaţiei ipotecare şi fără a fi necesar să se încerce

înainte intrarea în posesie prin mijloace proprii, creditorul poate

apela la procedura preluării silite a bunului reglementată de

art. 2.442 din Codul civil.

Art. 182. - În sensul art. 2.451 lit. c) din Codul civil,

notificarea vânzării va preciza capitalul creanţei ipotecare şi va

menţiona, în mod generic, că la acesta se adaugă accesoriile.

Art. 183. - În cadrul cheltuielilor rezonabile făcute de

creditor cu preluarea bunului ipotecat se includ şi despăgubirile

pe care acesta le datorează conform art. 2.437 alin. (2) şi

art. 2.443 alin. (3) din Codul civil.

Art. 184. - În cazul în care creditorul a preluat bunul ipotecat

în contul creanţei, creanţa ipotecară se stinge, iar creditorul nu

mai poate exercita nicio acţiune personală şi nici nu îl mai poate

urmări pe debitor, chiar dacă valoarea bunului preluat nu

acoperă integral creanţa ipotecară.

Art. 185. - Dispoziţiile art. 2.465 din Codul civil se aplică

numai în situaţiile în care creditorul ipotecar nu şi-a exercitat

drepturile conferite de art. 2.400-2.405 din Codul civil.

Art. 186. - Prin ,,gaj" în sensul titlului XI al cărţii a V-a a

Codului civil se desemnează toate garanţiile reale mobiliare care

necesită deposedarea debitorului de bunul afectat garanţiei,

indiferent de momentul şi de temeiul juridic al constituirii lor.

Art. 187. - (1) Gajul constituit înainte de data intrării în

vigoare a Codului civil este supus, în ceea ce priveşte condiţiile

de valabilitate, dispoziţiilor legale existente la data constituirii

sale.

(2) Gajul pentru care formalităţile de deposedare sau de

înregistrare au fost îndeplinite înainte de data intrării în vigoare

a Codului civil şi pentru care condiţia deposedării nu s-a pierdut

până la data intrării în vigoare a Codului civil este supus, în ceea

ce priveşte ordinea de preferinţă, opozabilitatea şi efectele faţă

de terţi, dispoziţiilor legale existente la data deposedării

debitorului sau la data înregistrării gajului.

(3) Executarea silită a gajului începută înainte de data intrării

în vigoare a Codului civil va fi continuată în conformitate cu

dispoziţiile legale existente la data începerii executării.

Art. 188. - În sensul prevederilor art. 2.482 alin. (2) din

Codul civil, deţinerea se poate realiza şi prin intermediul

controlului unic sau comun al unei casete de valori în care se

află depozitate sumele de bani.

Art. 189. - (1) Drepturile de retenţie exercitate înainte de

data intrării în vigoare a Codului civil vor fi supuse, în ceea ce

priveşte condiţiile de valabilitate, dispoziţiilor legale existente la

data exercitării lor.

(2) Drepturile de retenţie înregistrate înainte de data intrării

în vigoare a Codului civil vor fi supuse, în ceea ce priveşte

ordinea de preferinţă, opozabilitatea şi efectele faţă de terţi,

dispoziţiilor legale existente la data înregistrării lor.

Art. 190. - Cartea a V-a ,,Despre obligaţii" a Codului civil se modifică şi se completează după cum urmează:

,,(4) Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului."

,,Noţiunea

Art. 1.166. - Contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu

intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic."

Art. 1.178. - Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor, dacă legea

nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă."

,,2. consimţământul părţilor;

3. un obiect determinat şi licit;

4. o cauză licită şi morală."

,,(2) Revocarea ofertei nu împiedică încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul să

primească acceptarea sau, după caz, înaintea săvârşirii actului ori faptului care, potrivit prevederilor art. 1.186 alin. (2), determină

încheierea contractului."

Art. 1.202. - (1) Sub rezerva prevederilor art. 1.203, dispoziţiile prezentei secţiuni se

aplică în mod corespunzător şi atunci când la încheierea contractului sunt utilizate clauze

standard.

(2) Sunt clauze standard stipulaţiile stabilite în prealabil de una dintre părţi pentru a fi

utilizate în mod general şi repetat şi care sunt incluse în contract fără să fi fost negociate

cu cealaltă parte.

(3) Clauzele negociate prevalează asupra clauzelor standard.

(4) Atunci când ambele părţi folosesc clauze standard şi nu ajung la o înţelegere cu

privire la acestea, contractul se încheie totuşi pe baza clauzelor convenite şi a oricăror

clauze standard comune în substanţa lor, cu excepţia cazului în care una dintre părţi

notifică celeilalte părţi, fie anterior momentului încheierii contractului, fie ulterior şi de

îndată, că nu intenţionează să fie ţinută de un astfel de contract."

Art. 1.213. - (1) Dacă o parte este îndreptăţită să invoce anulabilitatea contractului

pentru eroare, dar cealaltă parte declară că doreşte să execute ori execută contractul aşa

cum acesta fusese înţeles de partea îndreptăţită să invoce anulabilitatea, contractul se

consideră că a fost încheiat aşa cum l-a înţeles această din urmă parte.

(2) În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptăţită să

invoce anulabilitatea a înţeles contractul şi înainte ca aceasta să fi obţinut anularea,

cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori de

la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată, să declare că este de acord

cu executarea sau să execute fără întârziere contractul, astfel cum a fost înţeles de partea

aflată în eroare.

(3) Dacă declaraţia a fost făcută şi comunicată părţii aflate în eroare în termenul

prevăzut la alin. (2) sau contractul a fost executat, dreptul de a obţine anularea este stins

şi notificarea prevăzută la alin. (2) este considerată lipsită de efecte."

,,(3) Contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi."

Art. 1.217. - Constituie violenţă şi temerea insuflată prin ameninţarea cu exerciţiul

unui drept făcută cu scopul de a obţine avantaje injuste."

,,(3) În toate cazurile, instanţa poate să menţină contractul dacă cealaltă parte oferă, în mod echitabil, o reducere a propriei creanţe

sau, după caz, o majorare a propriei obligaţii. Dispoziţiile art. 1.213 privitoare la adaptarea contractului se aplică în mod corespunzător."

Art. 1.223. - (1) Dreptul la acţiunea în anulare sau în reducerea obligaţiilor pentru

leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului.

(2) Anulabilitatea contractului nu poate să fie opusă pe cale de excepţie când dreptul

la acţiune este prescris."

,,(1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate

produce alte efecte juridice."

,,Nulitatea

Art. 1.246. - (1) Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru

încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune.

(2) Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

(3) Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau

declarată prin acordul părţilor.

(4) Prin acordul părţilor nu pot fi instituite şi nici suprimate cauze de nulitate. Orice

convenţie sau clauză contrară este considerată nescrisă."

Art. 1.254. - (1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu

fi fost niciodată încheiat.

(2) Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor

subsecvente încheiate în baza lui.

(3) În cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte,

în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647,

chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu."

,,(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul actelor încheiate fără autorizarea instanţei de tutelă."

Art. 1.264. - Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza

şi natura obligaţiei şi să facă menţiune despre motivul acţiunii în anulare, precum şi despre

intenţia de a repara viciul pe care se întemeiază acea acţiune."

,,Impreviziunea

Art. 1.271. - (1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor

a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie

datorită scăderii valorii contraprestaţiei.

(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă

datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea

debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:

a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi

beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;

b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.

(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:

a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;

b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau

fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;

c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod

rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;

d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea

adaptării rezonabile şi echitabile a contractului."

Art. 1.272. - (1) Contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres

stipulat, dar şi la toate urmările pe care practicile statornicite între părţi, uzanţele, legea sau

echitatea le dau contractului, după natura lui."

,,(1) Dacă cineva a transmis succesiv către mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, cel care a dobândit

cu bună-credinţă posesia efectivă a bunului este titular al dreptului, chiar dacă titlul său are dată ulterioară.

..............................................................................................................................................................................................

(3) Dacă niciunul dintre dobânditori nu a obţinut posesia efectivă a bunului mobil corporal şi creanţa fiecăruia de predare

a bunului este exigibilă, va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instanţa de judecată."

,,(2) Drepturile, precum şi, în cazurile prevăzute de lege, obligaţiile contractuale în strânsă legătură cu un bun se transmit,

odată cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai părţilor."

Art. 1.290. - (1) Contractul secret nu poate fi invocat de părţi, de către succesorii lor

universali, cu titlu universal sau cu titlu particular şi nici de către creditorii înstrăinătorului

aparent împotriva terţilor care, întemeindu-se cu bună-credinţă pe contractul public, au

dobândit drepturi de la achizitorul aparent.

(2) Terţii pot invoca împotriva părţilor existenţa contractului secret, atunci când acesta

le vatămă drepturile."

Art. 1.291. - (1) Existenţa contractului secret nu poate fi opusă de părţi creditorilor

dobânditorului aparent care, cu bună-credinţă, au notat începerea urmăririi silite în cartea

funciară sau au obţinut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulaţiei.

(2) Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii

dobânditorului aparent, sunt preferaţi cei dintâi, în cazul în care creanţa lor este anterioară

contractului secret."

,,(1) Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuşi, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului,

cu excepţia cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost

determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese."

,,(2) Reprezentantul nu poate reţine acest înscris drept garanţie a creanţelor sale asupra reprezentatului, dar poate să

ceară o copie a înscrisului, certificată de reprezentat, cu menţiunea că puterea de reprezentare a încetat."

Art. 1.310. - Cel care încheie un contract în calitate de reprezentant, neavând

împuternicire ori depăşind limitele puterilor care i-au fost încredinţate, răspunde pentru

prejudiciile cauzate terţului contractant care s-a încrezut, cu bună-credinţă, în încheierea

valabilă a contractului."

,,(2) În cazul în care a declarat că nu îl liberează pe cedent, contractantul cedat se poate îndrepta împotriva acestuia atunci

când cesionarul nu îşi execută obligaţiile. În acest caz, contractantul cedat trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres

împotriva cedentului, să îi notifice neexecutarea obligaţiilor de către cesionar, în termen de 15 zile de la data neexecutării sau,

după caz, de la data la care a cunoscut faptul neexecutării."

Art. 1.319. - Contractantul cedat poate opune cesionarului toate excepţiile ce rezultă

din contract. Contractantul cedat nu poate invoca însă faţă de cesionar vicii de

consimţământ, precum şi orice apărări sau excepţii născute din raporturile sale cu cedentul

decât dacă şi-a rezervat acest drept atunci când a consimţit la substituire."

,,(2) Cel care ignoră împotrivirea titularului este răspunzător pentru prejudiciile cauzate chiar şi din cea mai uşoară culpă."

,,(1) Restituirea nu poate fi dispusă atunci când, în urma plăţii, cel care a primit-o cu bună-credinţă a lăsat să se

împlinească termenul de prescripţie ori s-a lipsit, în orice mod, de titlul său de creanţă sau a renunţat la garanţiile creanţei."

,,Condiţii

Art. 1.345. - Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în

detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de

cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri."

Art. 1.347. - (1) Restituirea nu este datorată decât dacă îmbogăţirea subzistă la data

sesizării instanţei.

(2) Cel care s-a îmbogăţit este obligat la restituire, în condiţiile prevăzute la

art. 1.639-1.647."

Art. 1.352. - Fapta victimei înseşi şi fapta terţului înlătură răspunderea chiar dacă nu

au caracteristicile forţei majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile

în care, potrivit legii sau convenţiei părţilor, cazul fortuit este exonerator de răspundere."

Art. 1.353. - Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu

este obligat să îl repare, cu excepţia cazului în care dreptul este exercitat abuziv."

,,(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare."

Art. 1.358. - Pentru aprecierea vinovăţiei se va ţine seama de împrejurările în care

s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum şi, dacă este cazul, de

faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi."

,,(3) Cel obligat la supraveghere este exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că nu a putut împiedica fapta

prejudiciabilă. În cazul părinţilor sau, după caz, al tutorilor, dovada se consideră a fi făcută numai dacă ei probează că fapta

copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii

părinteşti."

Art. 1.377. - În înţelesul dispoziţiilor art. 1.375 şi 1.376, are paza animalului sau a

lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziţii legale sau al unui contract ori

chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul şi supravegherea asupra

animalului sau a lucrului şi se serveşte de acesta în interes propriu."

Art. 1.378. - Proprietarul unui edificiu sau al unei construcţii de orice fel este obligat

să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor părţi din ele, dacă

aceasta este urmarea lipsei de întreţinere sau a unui viciu de construcţie."

Art. 1.380. - În cazurile prevăzute la art. 1.375, 1.376, 1.378 şi 1.379 nu există

obligaţie de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta

victimei înseşi ori a unui terţ sau este urmarea unui caz de forţă majoră."

,,(4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi

proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia

concretă a victimei."

,,(2) Obligaţia afectată de condiţie se poate prelua, dispoziţiile art. 1.599-1.608 aplicându-se în mod corespunzător."

,,(2) În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi

supus, potrivit legii, executării silite, faţă de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această

stare se constată de instanţă, care, în acest scop, poate ţine seama de anumite împrejurări, precum dispariţia intempestivă a

debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanşarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită şi altele

asemenea."

,,Categorii

Art. 1.421. - Obligaţiile pot fi divizibile sau indivizibile."

Art. 1.422. - (1) Obligaţia este divizibilă între mai mulţi debitori atunci când aceştia

sunt obligaţi faţă de creditor la aceeaşi prestaţie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns

la executarea obligaţiei decât separat şi în limita părţii sale din datorie.

(2) Obligaţia este divizibilă între mai mulţi creditori atunci când fiecare dintre aceştia nu

poate să ceară de la debitorul comun decât executarea părţii sale din creanţă."

Art. 1.423. - Dacă prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligaţii

divizibile sunt ţinuţi faţă de creditor în părţi egale. Această regulă se aplică, în mod similar,

şi în privinţa creditorilor."

Art. 1.424. - Obligaţia este divizibilă de plin drept, cu excepţia cazului în care

indivizibilitatea a fost stipulată în mod expres ori obiectul obligaţiei nu este, prin natura

sa, susceptibil de divizare materială sau intelectuală."

,,(2) Fiecare dintre debitori sau dintre moştenitorii acestora poate fi constrâns separat la executarea întregii obligaţii şi,

respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre moştenitorii acestora poate cere executarea integrală."

,,(2) Novaţia, remiterea de datorie, compensaţia ori confuziunea consimţită sau care operează faţă de un creditor nu

stinge obligaţia decât pentru partea din creanţă ce revine acestuia. Faţă de ceilalţi creditori, debitorul rămâne obligat pentru tot."

,,(1) Novaţia, remiterea de datorie, compensaţia ori confuziunea consimţită sau care operează în privinţa unui debitor

stinge obligaţia indivizibilă şi îi liberează pe ceilalţi debitori, aceştia rămânând însă ţinuţi să plătească celui dintâi echivalentul

părţilor lor.

..............................................................................................................................................................................................

(4) Punerea în întârziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte împotriva celorlalţi

debitori."

,,(2) Dacă, în acelaşi caz, ambele prestaţii devin imposibil de executat, iar imposibilitatea cu privire la una dintre prestaţii

este cauzată de culpa debitorului, acesta este ţinut să plătească valoarea prestaţiei care a devenit ultima imposibil de executat."

,,(2) Debitorul este liberat dacă, fără culpa sa, prestaţia principală devine imposibil de executat."

,,(1) Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia în starea în care se afla la momentul

naşterii obligaţiei."

,,(1) Obligaţia de a strămuta proprietatea implică şi obligaţiile de a preda lucrul şi de a-l conserva până la predare."

Art. 1.493. - (1) Atunci când, în locul prestaţiei iniţiale, este cedată o creanţă, obligaţia

se stinge în momentul satisfacerii creanţei cedate. Dispoziţiile art. 1.568-1.584 sunt

aplicabile în mod corespunzător.

(2) Dacă, potrivit înţelegerii părţilor, obligaţia în locul căreia debitorul îşi cedează propria

creanţă se stinge încă de la data cesiunii, dispoziţiile art. 1.586 sunt aplicabile în mod

corespunzător, cu excepţia cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială."

,,(2) Partea care, după încheierea contractului, îşi schimbă domiciliul sau, după caz, sediul determinat, potrivit prevederilor

alin. (1), ca loc al plăţii suportă cheltuielile suplimentare pe care această schimbare le cauzează."

Art. 1.515. - Debitorul are dreptul să retragă bunul consemnat cât timp creditorul nu

a declarat că acceptă consemnarea sau aceasta nu a fost validată de instanţă. Creanţa

renaşte cu toate garanţiile şi toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii

bunului."

,,(4) Până la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obligaţii, poate cere

daune-interese, însă nu poate exercita celelalte drepturi prevăzute la art. 1.516, dacă prin lege nu se prevede altfel. Creditorul

poate exercita aceste drepturi dacă debitorul îl informează că nu va executa obligaţiile în termenul stabilit sau dacă, la expirarea

termenului, obligaţia nu a fost executată."

,,(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), dacă obligaţia devine scadentă după decesul debitorului, moştenitorii acestuia

nu sunt în întârziere decât după trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, după caz, de la data notificării

curatorului desemnat în condiţiile art. 1.136."

Art. 1.524. - Debitorul nu este în întârziere dacă a oferit, când se cuvenea, prestaţia

datorată, chiar fără a respecta formalităţile prevăzute la art. 1.510-1.515, însă creditorul

a refuzat, fără temei legitim, să o primească."

,,(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor

şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii

prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul

le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea

prejudiciului."

,,(2) Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei şanse de a

obţine un avantaj poate fi reparat proporţional cu probabilitatea

obţinerii avantajului, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia

concretă a creditorului."

,,(2) Debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe

care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligenţă."

,,(3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât

dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale,

la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului

suferit."

,,(2) Dacă partea care a dat arvuna nu execută obligaţia fără

justificare, cealaltă parte poate declara rezoluţiunea contractului,

reţinând arvuna. Atunci când neexecutarea provine de la partea

care a primit arvuna, cealaltă parte poate declara rezoluţiunea

contractului şi poate cere dublul acesteia.

(3) Creditorul obligaţiei neexecutate poate însă opta pentru

executare sau pentru rezoluţiunea contractului şi repararea

prejudiciului potrivit dreptului comun."

Art. 1.550. - (1) Rezoluţiunea poate fi dispusă de instanţă, la cerere, sau, după caz,

poate fi declarată unilateral de către partea îndreptăţită.

(2) De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părţile au convenit

astfel, rezoluţiunea poate opera de plin drept."

,,(3) În toate cazurile, declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere se înscrie în cartea funciară ori, după caz, în alte registre

publice, pentru a fi opozabilă terţilor."

,,(4) Declaraţia de rezoluţiune este irevocabilă de la data comunicării ei către debitor sau, după caz, de la data expirării

termenului prevăzut la alin. (1)."

Art. 1.557. - (1) Atunci când imposibilitatea de executare este totală şi definitivă şi

priveşte o obligaţie contractuală importantă, contractul este desfiinţat de plin drept şi fără

vreo notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit. Dispoziţiile art. 1.274

alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(2) Dacă imposibilitatea de executare a obligaţiei este temporară, creditorul poate

suspenda executarea propriilor obligaţii ori poate obţine desfiinţarea contractului. În acest

din urmă caz, regulile din materia rezoluţiunii sunt aplicabile în mod corespunzător."

,,b) transferului titlurilor de valoare şi altor instrumente financiare, cu excepţia dispoziţiilor secţiunii a 2-a din prezentul capitol."

,,b) primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea

cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni

parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii."

,,(2) Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare întemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor şi

debitorul iniţial, chiar dacă acest raport a fost motivul determinant al preluării."

Art. 1.547. - Debitorul este ţinut să repare prejudiciul cauzat cu intenţie sau din culpă."

Art. 1.530. - Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului

pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără

justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei."

,,(2) Rezoluţiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De

asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părţi a obligaţiei nu atrage rezoluţiunea contractului

faţă de celelalte părţi, cu excepţia cazului în care prestaţia neexecutată trebuia, după circumstanţe, să fie considerată esenţială."

,,(2) În cazul novaţiei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de creanţa iniţială nu subzistă asupra bunurilor

debitorului iniţial fără consimţământul acestuia din urmă şi nici nu se strămută asupra bunurilor noului debitor fără acordul său."

Art. 1.612. - Atunci când novaţia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu

poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea împotriva debitorului iniţial

şi nici cele pe care acesta din urmă le avea împotriva creditorului, cu excepţia situaţiei în

care, în acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea absolută a actului din care s-a

născut obligaţia iniţială."

,,Fideiusiunea

Art. 1.633. - (1) Remiterea de datorie făcută debitorului principal liberează pe

fideiusor, ca şi pe oricare alte persoane ţinute pentru el.

(2) Remiterea de datorie consimţită în favoarea fideiusorului nu liberează pe debitorul

principal.

(3) Dacă remiterea de datorie este convenită cu unul dintre fideiusori, ceilalţi rămân

obligaţi să garanteze pentru tot, cu includerea părţii garantate de acesta, numai dacă au

consimţit expres la exonerarea lui.

(4) Prestaţia pe care a primit-o creditorul de la un fideiusor pentru a-l exonera de

obligaţia de garanţie se impută asupra datoriei, profitând, în proporţia valorii acelei

prestaţii, atât debitorului principal, cât şi celorlalţi fideiusori."

,,(3) Obligaţia de restituire beneficiază de garanţiile constituite pentru plata obligaţiei iniţiale."

,,(1) Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios ori dacă restituirea

priveşte prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent."

Art. 1.641. - În cazul pieirii totale sau înstrăinării bunului supus restituirii, debitorul

obligaţiei de restituire este ţinut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul

primirii sale, fie la acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcţie de cea mai mică dintre

aceste valori. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia de restituire provine din

culpa sa, atunci restituirea se face în funcţie de valoarea cea mai mare."

Art. 1.642. - Dacă bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obligaţiei de restituire

este liberat de această obligaţie, însă el trebuie să cedeze creditorului, după caz, fie

indemnizaţia încasată pentru această pieire, fie, atunci când nu a încasat-o încă, dreptul

de a primi această indemnizaţie. Dacă debitorul este de rea-credinţă ori obligaţia de

restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire decât dacă dovedeşte că

bunul ar fi pierit şi în cazul în care, la data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului."

Art. 1.643. - (1) Dacă bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere parţială,

cum este o deteriorare sau o altă scădere de valoare, cel obligat la restituire este ţinut să

îl indemnizeze pe creditor, cu excepţia cazului în care pierderea rezultă din folosinţa

normală a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabilă debitorului."

Art. 1.645. - (1) Dacă a fost de bună-credinţă, cel obligat la restituire dobândeşte

fructele produse de bunul supus restituirii şi suportă cheltuielile angajate cu producerea

lor. El nu datorează nicio indemnizaţie pentru folosinţa bunului, cu excepţia cazului în care

această folosinţă a fost obiectul principal al prestaţiei şi a cazului în care bunul era, prin

natura lui, supus unei deprecieri rapide.

(2) Atunci când cel obligat la restituire a fost de rea-credinţă ori când cauza restituirii îi

este imputabilă, el este ţinut, după compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor,

să restituie fructele pe care le-a dobândit sau putea să le dobândească şi să-l indemnizeze

pe creditor pentru folosinţa pe care bunul i-a putut-o procura."

,,(1) Persoana care nu are capacitate de exerciţiu deplină nu este ţinută la restituirea prestaţiilor decât în limita folosului

realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei îmbogăţiri incumbă celui care solicită restituirea."

,,(3) Dacă în urma verificării se constată existenţa unor vicii

aparente, cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător

despre acestea fără întârziere. În lipsa informării, se consideră

că vânzătorul şi-a executat obligaţia prevăzută la alin. (1)."

,,(2) Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi

descoperit, fără asistenţă de specialitate, de către un

cumpărător prudent şi diligent."

,,(1) Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale

lucrului este obligat să le aducă la cunoştinţa vânzătorului într-un

termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, sub sancţiunea

decăderii din dreptul de a cere măsura prevăzută la art. 1.710

alin. (1) lit. d)."

vândut este mobil corporal, termenul prevăzut la alin. (1) este de

două zile lucrătoare."

,,(1) Sub sancţiunea decăderii din dreptul de garanţie,

cumpărătorul trebuie să comunice defecţiunea înainte de

împlinirea termenului de garanţie. Dacă această comunicare nu

a putut fi făcută în termenul de garanţie, din motive obiective,

cumpărătorul are obligaţia să comunice defecţiunea într-un

termen rezonabil de la data expirării termenului de garanţie."

98.

................................................................................................

(3) Dacă vânzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui

preţ curent în sensul alin. (2), iar contractul nu a fost executat din

culpa vânzătorului, cumpărătorul are dreptul de a cumpăra

bunuri de acelaşi gen pe cheltuiala vânzătorului, prin intermediul

unei persoane autorizate."

,,(2) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă acţiunea în restituire

nu a fost introdusă în condiţiile stabilite de acesta, vânzătorul

nu mai poate opune celorlalţi creditori ai cumpărătorului efectele

rezoluţiunii ulterioare a contractului pentru neplata preţului.

Dispoziţiile art. 1.648 sau ale art. 1.649, după caz, rămân

aplicabile."

,,(3) Titularul dreptului de preempţiune care a respins o ofertă

de vânzare nu îşi mai poate exercita acest drept cu privire la

contractul ce i-a fost propus. Oferta se consideră respinsă dacă

nu a fost acceptată în termen de cel mult 10 zile, în cazul

vânzării de bunuri mobile, sau de cel mult 30 de zile, în cazul

vânzării de bunuri imobile. În ambele cazuri, termenul curge de

la comunicarea ofertei către preemptor."

Art. 1.649. - În afara actelor de dispoziţie prevăzute la art. 1.648, toate celelalte acte

juridice făcute în favoarea unui terţ de bună-credinţă sunt opozabile adevăratului proprietar

sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesivă, sub condiţia

respectării formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, vor continua să producă efecte

pe durata stipulată de părţi, dar nu mai mult de un an de la data desfiinţării titlului

constituitorului."

,,(1) Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar şi prin licitaţie publică:

a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă; excepţia prevăzută la art. 1.304 alin. (1) rămâne

aplicabilă;".

,,(1) Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis,

cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite."

Art. 1.678. - Atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un

gen limitat, proprietatea se transferă cumpărătorului la data individualizării acestora prin

predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura

bunului."

Art. 1.754. - Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică şi altor forme de înstrăinare, fie

cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit, a unei moşteniri. În privinţa înstrăinărilor cu titlu gratuit

se aplică în mod corespunzător şi dispoziţiile privitoare la donaţii."

,,(1) În cazul în care diferenţa dintre preţul răscumpărării şi preţul plătit pentru vânzare depăşeşte nivelul maxim stabilit

de lege pentru dobânzi, preţul răscumpărării va fi redus la preţul plătit pentru vânzare."

,,Noţiunea

Art. 1.772. - (1) Contractul de report este acela prin care reportatorul cumpără de la

reportat cu plata imediată titluri de credit şi valori mobiliare circulând în comerţ şi se obligă,

în acelaşi timp, să revândă reportatului titluri sau valori mobiliare de aceeaşi specie, la o

anumită scadenţă, în schimbul unei sume determinate.

(2) Contractul de report se încheie prin remiterea titlurilor sau valorilor mobiliare, iar dacă

acestea sunt nominative, prin îndeplinirea formalităţilor necesare pentru transmiterea lor."

,,(3) Locaţiunea spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist este supusă prevederilor prezentei secţiuni,

precum şi dispoziţiilor art. 1.824 şi 1.828-1.831."

Art. 1.783. - Locaţiunile nu se pot încheia pentru o perioadă mai mare de 49 de ani.

Dacă părţile stipulează un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani."

,,(2) De asemenea, sunt aplicabile, prin analogie, şi dispoziţiile art. 1.653, inclusiv atunci când există litigiu cu privire la

dreptul de proprietate asupra bunului ce urmează a face obiectul locaţiunii."

,,a) pentru un an, în cazul locuinţelor nemobilate sau spaţiilor pentru exercitarea activităţii unui profesionist;".

,,(3) Dacă, după încheierea contractului, se iveşte nevoia unor reparaţii care sunt în sarcina locatorului, iar acesta din

urmă, deşi încunoştinţat, nu începe să ia de îndată măsurile necesare, reparaţiile pot fi făcute de locatar. În acest caz, locatorul

este dator să plătească, în afara sumelor avansate de locatar, dobânzi socotite de la data efectuării cheltuielilor."

,,(2) Locatorul nu răspunde pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului şi pe care locatarul nu le-a

reclamat în condiţiile art. 1.690 alin. (3). Locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le

cauzează vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a locatarului."

Art. 1.798. - Contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată

care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în formă autentică

constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în

contract sau, în lipsa acestora, prin lege."

,,(1) Dacă părţile convin astfel, locaţiunea încetează în cazul înstrăinării bunului dat în locaţiune."

,,(2) Locatorul iniţial rămâne răspunzător pentru prejudiciile cauzate locatarului anterior înstrăinării."

Art. 1.815. ­- Plata anticipată a chiriei sau cesiunea creanţei privind chiria nu poate

fi opusă dobânditorului decât dacă în privinţa acestora au fost îndeplinite, înainte ca

înstrăinarea să devină opozabilă locatarului, formalităţile de publicitate prin înscrierea la

arhivă sau, după caz, în cartea funciară, în funcţie de obiectul locaţiunii, ori dacă plata

anticipată sau cesiunea a fost cunoscută de dobânditor pe altă cale."

Art. 1.817. - Atunci când, fără justificare, una dintre părţile contractului de locaţiune

nu îşi execută obligaţiile născute din acest contract, cealaltă parte are dreptul de a rezilia

locaţiunea, cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit legii."

,,(1) În cazul în care, fără justificare, una dintre părţile contractului de închiriere nu îşi execută obligaţiile născute din

acest contract, cealaltă parte are dreptul la rezilierea contractului."

Art. 1.834. - (1) Contractul de închiriere a locuinţei încetează în termen de 30 de zile

de la data înregistrării decesului chiriaşului.

(2) Descendenţii şi ascendenţii chiriaşului au dreptul, în termenul prevăzut la alin. (1),

să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia,

dacă sunt menţionaţi în contract şi dacă au locuit împreună cu chiriaşul. Dispoziţiile

art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privinţa soţului supravieţuitor.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului,

desemnează de comun acord persoana sau persoanele care semnează contractul de

închiriere în locul chiriaşului decedat. În cazul în care aceştia nu ajung la un acord în

termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriaşului, desemnarea se face de

către locator.

(4) Subînchirierea consimţită de chiriaş încetează la expirarea termenului prevăzut la

alin. (1), dacă locaţiunea nu continuă în condiţiile alin. (2). În acest ultim caz, persoana

desemnată potrivit alin. (3) semnează contractul de subînchiriere în locul chiriaşului

decedat."

Art. 1.872. - Beneficiarul are dreptul să obţină rezilierea sau, după caz, rezoluţiunea

contractului în cazurile în care, fără justificare:

a) respectarea termenului convenit pentru recepţia lucrării a devenit vădit imposibilă;

b) lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit şi într-un termen stabilit de

beneficiar potrivit cu împrejurările, antreprenorul nu remediază lipsurile constatate şi nu

schimbă pentru viitor modul de executare a lucrării sau serviciului;

c) nu se execută alte obligaţii ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul

contractului."

Art. 1.873. - Dacă antreprenorul nu poate începe sau continua executarea contractului

din cauza neîndeplinirii fără justificare de către beneficiar a propriilor obligaţii,

antreprenorul este îndreptăţit să obţină rezoluţiunea ori rezilierea contractului, cu

daune-interese, dacă este cazul."

Art. 1.875. - (1) Beneficiarul este obligat să permită antreprenorului, în măsura în

care este necesară pentru executarea lucrării, folosirea căilor de acces, a instalaţiilor

proprii de alimentare cu apă şi a altor utilităţi ce deservesc imobilul.

(2) Beneficiarul este obligat să obţină toate autorizaţiile cerute de lege pentru

executarea lucrării. În vederea executării acestei obligaţii, antreprenorul trebuie să

coopereze cu beneficiarul, furnizându-i informaţiile necesare pe care le deţine sau pe care

ar trebui să le deţină în considerarea specializării sale."

,,(1) Termenele de garanţie contra viciilor lucrării sunt cele stabilite de legea specială.

(2) Arhitectul sau inginerul este exonerat de răspunderea pentru viciile lucrării numai dacă dovedeşte că acestea nu

rezultă din deficienţe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat şi, dacă este cazul, din vreo lipsă de diligenţă în

coordonarea sau supravegherea lucrărilor.

(3) Antreprenorul este exonerat de răspundere numai dacă dovedeşte că viciile rezultă din deficienţe ale expertizelor sau

planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de către beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decât dacă dovedeşte că viciile

rezultă din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului."

,,(2) Creditorul personal al unui asociat, în măsura în care nu s-a putut îndestula din bunurile proprii ale acestuia, va

putea cere, după caz, să se înapoieze sau să se despartă şi să se atribuie debitorului său partea ce se cuvine acestuia din

bunurile comune ale asociaţilor, cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art. 1.929."

,,(2) Societatea nu va răspunde faţă de terţul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera

pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile

pentru a împiedica inducerea terţului în eroare."

Art. 1.922. - Asociaţii oculţi răspund faţă de terţii de bună-credinţă ca şi ceilalţi

asociaţi."

Art. 1.925. - Pierderea calităţii de asociat are loc prin cesiunea părţilor în societate,

executarea silită a acestora, moartea, încetarea personalităţii juridice, falimentul, punerea

sub interdicţie judecătorească, retragerea şi excluderea din societate."

Art. 1.933. - (1) Nulitatea se acoperă şi nu va fi constatată sau declarată în cazul în

care cauza nulităţii a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond în faţa instanţei

de judecată.

(2) Instanţa, sesizată cu o cerere în constatarea sau declararea nulităţii, este obligată

să pună în discuţia părţilor posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afectează

contractul de societate şi să fixeze un termen util pentru acoperirea nulităţii, chiar dacă

părţile se împotrivesc.

(3) Dreptul la acţiune, cu excepţia nulităţii pentru obiectul ilicit al societăţii, se prescrie

în termen de 3 ani de la data încheierii contractului."

,,(1) În cazul anulabilităţii societăţii pentru vicierea consimţământului sau incapacitatea unui asociat şi atunci când

regularizarea este posibilă, orice persoană interesată poate să pună în întârziere pe acela care este îndreptăţit să invoce nulitatea,

fie pentru a se face regularizarea, fie pentru a exercita acţiunea în anulare în termen de 6 luni de când a fost pus în întârziere,

sub sancţiunea decăderii. Despre punerea în întârziere va fi înştiinţată şi societatea."

,,(1) După plata datoriilor sociale, activul rămas este destinat rambursării aporturilor subscrise şi vărsate de asociaţi, iar

eventualul excedent constituie profit net, care va fi repartizat între asociaţi proporţional cu partea fiecăruia la beneficii, dacă nu

s-a prevăzut altfel prin contractul de societate sau prin hotărâre a asociaţilor, şi cu aplicarea, dacă este cazul, a prevederilor

art. 1.912 alin. (1)."

,,(1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică tuturor modurilor de transport, în măsura în care nu se dispune altfel prin legi

speciale sau nu sunt aplicabile practici statornicite între părţi ori uzanţe."

Art. 1.967. - Expeditorul trebuie să predea bunurile la locul şi în condiţiile convenite

prin clauzele contractului sau, în lipsa acestora, potrivit practicilor statornicite între părţi ori

uzanţelor, să completeze şi să predea documentul de transport, fiind răspunzător pentru

prejudiciile cauzate prin întârziere."

Art. 1.969. - Transportul trebuie efectuat în termenul stabilit de părţi. Dacă termenul

în care trebuie făcut transportul nu a fost determinat de părţi, se ţine seama de practicile

statornicite între părţi, de uzanţele aplicate la locul de plecare, iar în lipsa acestora, se

stabileşte potrivit împrejurărilor."

,,(1) Transportatorul este obligat să pună bunurile transportate la dispoziţia destinatarului sau posesorului documentului

de transport la ordin ori la purtător, în locul şi termenele indicate în contract sau, în lipsă, potrivit practicilor statornicite între părţi

ori uzanţelor. Posesorul documentului de transport la ordin sau la purtător este obligat să îl remită transportatorului la preluarea

bunurilor transportate.

(2) Predarea bunurilor transportate se face la domiciliul sau sediul destinatarului, dacă din contract, din practicile

statornicite între părţi ori conform uzanţelor nu rezultă contrariul."

,,(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dacă există urgenţă sau bunurile sunt perisabile, transportatorul va retransmite

expeditorului bunurile, pe cheltuiala acestuia, sau le va vinde, potrivit art. 1.726, fără să mai solicite instrucţiuni expeditorului.

(3) La sfârşitul perioadei de depozitare sau la expirarea termenului pentru primirea instrucţiunilor expeditorului, obligaţiile

transportatorului sunt cele de la depozitul gratuit, cu obligaţia pentru expeditor de a-i rambursa integral cheltuielile de conservare

şi depozitare a bunurilor."

,,Publicitatea

Art. 2.033. - (1) Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea

informării terţilor, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea

procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul naţional notarial,

ţinut în format electronic, potrivit legii.

(2) Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are

obligaţia să verifice la Registrul naţional notarial dacă acea procură a fost revocată.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în cazul autentificărilor realizate de

misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României."

,,(3) În cazul prevăzut la alin. (2), consignantul va da

consignatarului un termen rezonabil de preaviz pentru

pregătirea predării bunurilor.

(4) În cazul deschiderii procedurii insolvenţei în privinţa

consignantului, bunurile intră în averea acestuia, iar în cazul

deschiderii procedurii insolvenţei în privinţa consignatarului,

bunurile nu intră în averea acestuia şi vor fi restituite imediat

consignantului."

,,(1) Contractul de consignaţie este prezumat cu titlu oneros,

iar remuneraţia la care are dreptul consignatarul se stabileşte

prin contract sau, în lipsă, ca diferenţa dintre preţul de vânzare

stabilit de consignant şi preţul efectiv al vânzării."

,,(2) În lipsa convenţiei părţilor sau a unor prevederi legale

speciale, intermediarul are dreptul la o remuneraţie în

conformitate cu practicile anterioare statornicite între părţi sau

cu uzanţele existente între profesionişti pentru astfel de

contracte."

,,(4) În cazul în care nu s-a convenit un termen, depozitarul

poate restitui oricând bunul, dar poate fi obligat la plata de

despăgubiri, dacă restituirea este intempestivă sau are loc

inoportun."

,,(1) Dacă nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit

trebuie să se facă la locul unde acesta trebuia păstrat, iar

cheltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului.

Totuşi, atunci când depozitarul, fără să se fi aflat în ipoteza avută

în vedere la art. 2.111, a schimbat unilateral locul păstrării

bunului, deponentul poate cere depozitarului fie să aducă bunul

în acel loc în vederea restituirii, fie să suporte diferenţa dintre

cheltuielile prilejuite de restituire şi acelea care s-ar fi făcut în

lipsa acestei schimbări."

,,(1) Când există mai mulţi deponenţi, iar obligaţia este

indivizibilă sau solidară între aceştia, depozitarul este liberat prin

restituirea bunului oricăruia dintre ei, dacă nu s-a stabilit altfel

prin contractul de depozit."

,,(3) Dacă depozitarul descoperă că bunul depozitat fusese

furat ori pierdut, precum şi pe adevăratul proprietar al bunului, el

trebuie să îl informeze pe acesta din urmă despre depozitul ce

i s-a făcut şi să îl someze să îşi exercite drepturile într-un termen

determinat şi îndestulător, fără încălcarea dispoziţiilor penale

aplicabile. Numai după expirarea acelui termen depozitarul se

poate libera prin restituirea lucrului către deponent. În această

perioadă, depozitarul este îndreptăţit să primească aceeaşi

remuneraţie ca şi în cursul depozitului. Chiar şi atunci când

contractul de depozit fusese încheiat cu titlu gratuit, deponentul

datorează, pentru această perioadă, remuneraţie, al cărei

cuantum se stabileşte potrivit art. 2.106 alin. (2)."

,,(2) Depozitarul răspunde, în caz de pieire a lucrului, conform

regulilor aplicabile depozitului neremunerat."

Art. 2.137. - Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi bunurilor

aduse în sanatorii, spitale, pensiuni, vagoane de dormit şi altele asemănătoare."

,,(2) Dacă termenul nu este convenit şi fie contractul nu prevede întrebuinţarea pentru care s-a împrumutat bunul, fie

întrebuinţarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat să înapoieze bunul la cererea comodantului."

,,(2) Dacă nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în cazul în

care nu se prevede întrebuinţarea pentru care s-a împrumutat bunul ori întrebuinţarea prevăzută are un caracter permanent."

Art. 2.158. - (1) Împrumutul de consumaţie este contractul prin care împrumutătorul

remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile şi consumptibile

prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie, după o anumită perioadă de timp,

aceeaşi sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeaşi natură şi calitate.

(2) Atunci când o persoană acordă un împrumut fără a o face cu titlu profesional, nu îi

sunt aplicabile dispoziţiile legale privind instituţiile de credit şi instituţiile financiare

nebancare."

,,(1) Extrasul sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se prezumă aprobat, dacă nu este contestat de acesta

din urmă în termenul prevăzut în contract sau, în lipsa unui termen, într-un termen rezonabil după practicile dintre părţi sau potrivit

uzanţelor locului. În lipsa unor astfel de practici sau uzanţe, se va ţine seama de natura operaţiunilor şi situaţia părţilor."

Art. 2.181. - (1) Numai soldul creditor rezultat la încheierea contului curent poate fi

supus executării sau popririi pornite contra unuia dintre curentişti.

(2) Creditorii oricăruia dintre curentişti pot solicita instanţei să dispună, pe cale de

ordonanţă preşedinţială, încheierea înainte de termen a contului curent, pentru executarea

sau poprirea soldului rezultat în favoarea curentistului debitor."

,,(2) În cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, fiecare parte poate declara încetarea acestuia la încheierea

contului, înştiinţând-o pe cealaltă parte cu 15 zile înainte. Dacă părţile nu au convenit altfel, contractul de cont curent pe durată

nedeterminată se consideră că are ca termen intermediar de încheiere a contului ultima zi a fiecărei luni."

Art. 2.246. - Este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă

constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului."

,,(2) Credirentierul are dreptul la rezoluţiune pentru

neexecutarea fără justificare a obligaţiei de plată a rentei de

către debirentier."

,,(1) Dispoziţiile art. 2.243-2.247, 2.249, art. 2.251 alin. (1)

şi art. 2.252 se aplică în mod corespunzător şi contractului de

întreţinere."

,,(3) În cazul prevăzut la alin. (2), precum şi atunci când se

întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligaţiei de

întreţinere, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de

instanţă, dispoziţiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauză

contrară este considerată nescrisă."

,,(3) Dacă nu este posibil să se restituie bunuri de aceeaşi

natură, calitate şi în aceeaşi cantitate, împrumutatul este obligat

să plătească valoarea lor la data şi locul unde restituirea trebuia

să fie făcută."

Art. 2.212. - (1) Asigurătorul poate cesiona contractul de asigurare numai cu acordul

scris al asiguratului.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile cesiunilor de portofolii între asigurători, în

condiţiile reglementărilor speciale."

Art. 2.196. - În executarea contractului de închiriere a casetei de valori, instituţia de

credit sau o altă entitate care prestează în condiţiile legii astfel de servicii, denumită

prestator, răspunde faţă de client pentru asigurarea unei încăperi adecvate şi sigure,

precum şi pentru integritatea casetei."

Art. 2.193. - Facilitatea de credit este contractul prin care o instituţie de credit,

o instituţie financiară nebancară sau orice altă entitate autorizată prin lege specială,

denumită finanţator, se obligă să ţină la dispoziţia clientului o sumă de bani pentru

o perioadă de timp determinată sau nedeterminată."

Art. 2.165. - Dispoziţiile art. 2.157 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi

împrumutului de consumaţie."

,,(1) În lipsa unei clauze contrare, finanţatorul nu poate să denunţe contractul înainte de împlinirea termenului decât pentru

motive temeinice, dacă acestea privesc beneficiarul facilităţii de credit.

(2) Denunţarea unilaterală stinge de îndată dreptul clientului de a utiliza creditul, iar finanţatorul trebuie să acorde un

termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a accesoriilor acestora."

,,(2) În caz de deces al clientului sau al unuia dintre clienţii

care foloseau aceeaşi casetă, prestatorul, odată ce a fost

înştiinţat, nu poate să consimtă la deschiderea casetei decât cu

acordul tuturor celor îndreptăţiţi sau, în lipsă, în condiţiile stabilite

de instanţa de judecată."

,,(1) La împlinirea termenului prevăzut în contract, după

expirarea unei perioade de 3 luni de la notificarea adresată

clientului, prestatorul poate cere instanţei de judecată, pe cale

de ordonanţă preşedinţială, autorizarea de a deschide caseta

de valori. Notificarea clientului se poate face prin scrisoare

recomandată cu confirmare de primire la ultimul domiciliu sau

sediu adus la cunoştinţa instituţiei de credit.

..............................................................................................

(3) Instanţa de judecată poate, de asemenea, să dispună

măsuri de conservare a obiectelor descoperite, precum şi

vânzarea acestora în măsura necesară acoperirii chiriei şi

cheltuielilor efectuate de prestator, precum şi, dacă este cazul,

a prejudiciului cauzat acestuia."

,,(1) Tranzacţia poate fi afectată de aceleaşi cauze de nulitate ca orice alt contract."

Art. 2.274. - (1) Este nulă tranzacţia încheiată pentru executarea unui act juridic lovit

de nulitate absolută, în afară de cazul în care părţile au tranzacţionat expres asupra

nulităţii.

(2) În cazul în care tranzacţia s-a încheiat pentru executarea unui act anulabil, anularea

tranzacţiei poate fi cerută doar de partea care la data încheierii tranzacţiei nu cunoştea

cauza de anulabilitate."

Art. 2.383. - (1) Ipoteca se extinde asupra fructelor naturale şi industriale ale imobilului

ipotecat produse după notarea începerii urmăririi silite sau, după caz, după notarea

deschiderii procedurii insolvenţei.

(2) Dreptul de ipotecă se extinde de la aceeaşi dată şi asupra chiriilor şi arenzilor

imobilului dat în locaţiune. Acest drept este opozabil locatarilor numai din momentul

comunicării notării începerii urmăririi silite, respectiv al comunicării notării deschiderii

procedurii insolvenţei, în afară de cazul în care acestea au fost cunoscute pe altă cale.

(3) Actele încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenţă sau

urmărirea acestora de alţi creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar după notarea

începerii urmăririi silite, cu excepţia cazului în care aceste acte au fost notate în cartea

funciară înainte de notarea începerii urmăririi silite."

Art. 2.351. - (1) Bunurile inalienabile sau insesizabile nu pot fi ipotecate.

(2) Ipotecarea bunurilor inalienabile sau insesizabile va fi valabilă ca ipotecă asupra

unui bun viitor, în situaţiile în care bunul în cauză este afectat de o inalienabilitate sau

insesizabilitate convenţională."

Art. 2.341. - Atunci când cumpărătorul vinde la rândul său bunul, privilegiul menţionat

la art. 2.339 alin. (1) lit. a) se exercită asupra bunului revândut, chiar dacă preţul celei

de-a doua vânzări este încă neplătit de cel de-al doilea cumpărător, cu preferinţă faţă de

privilegiul de care s-ar bucura primul cumpărător."

Art. 2.292. - În cazul în care o parte se angajează faţă de o altă parte să acorde un

împrumut unui terţ, creditorul acestui angajament este considerat fideiusor al obligaţiei de

restituire a împrumutului."

,,(2) Fideiusorul datorează cheltuielile de judecată şi de executare silită avansate de creditor în cadrul procedurilor

îndreptate împotriva debitorului principal numai în cazul în care creditorul l-a înştiinţat din timp."

,,(1) Scrisoarea de garanţie este angajamentul irevocabil şi

necondiţionat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă,

la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea

unui raport obligaţional preexistent, dar independent de acesta,

să plătească o sumă de bani unei terţe persoane, denumită

beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat.

...............................................................................................

(3) Emitentul nu poate opune beneficiarului excepţiile

întemeiate pe raportul obligaţional preexistent angajamentului

asumat prin scrisoarea de garanţie şi nu poate fi ţinut să

plătească în caz de abuz sau de fraudă vădită.

(4) Emitentul care a efectuat plata are drept de regres

împotriva ordonatorului scrisorii de garanţie."

,,(1) Scrisoarea de confort este acel angajament irevocabil şi

autonom prin care emitentul îşi asumă o obligaţie de a face sau

de a nu face, în scopul susţinerii unei alte persoane, denumită

debitor, în vederea executării obligaţiilor acesteia faţă de un

creditor al său. Emitentul nu va putea opune creditorului nicio

apărare sau excepţie derivând din raportul obligaţional dintre

creditor şi debitor."

,,(1) Creanţele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile

sunt următoarele:

a) creanţa vânzătorului neplătit pentru preţul bunului mobil

vândut unei persoane fizice este privilegiată cu privire la bunul

vândut, cu excepţia cazului în care cumpărătorul dobândeşte

bunul pentru serviciul sau exploatarea unei întreprinderi;

b) creanţa celui care exercită un drept de retenţie este

privilegiată cu privire la bunul asupra căruia se exercită dreptul

de retenţie, atât timp cât acest drept subzistă."

,,(1) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancţiunea nulităţii absolute."

,,(1) Actele de dispoziţie asupra imobilului ipotecat sunt

valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul cunoaşte stipulaţia

din contractul de ipotecă ce interzice asemenea acte sau

declară că încheierea lor este echivalentă cu neîndeplinirea

obligaţiei."

,,1. vânzătorul, asupra bunului imobil vândut, pentru preţul

datorat; această dispoziţie se aplică şi în cazul schimbului cu

sultă sau al dării în plată cu sultă în folosul celui care

înstrăinează, pentru plata sultei datorate;

..............................................................................................

4. cel care a înstrăinat un imobil în schimbul întreţinerii,

asupra imobilului înstrăinat, pentru plata rentei în bani

corespunzătoare întreţinerii neexecutate; dreptul de proprietate

al debitorului întreţinerii nu se va înscrie în cartea funciară decât

odată cu această ipotecă, dispoziţiile art. 2.249 aplicându-se în

mod corespunzător;".

Art. 2.407. - Creditorul ipotecar nu este ţinut el însuşi să recupereze în justiţie sumele

neplătite de debitorul creanţei ipotecate. El este însă dator să îl informeze de îndată pe

cel care a constituit ipoteca cu privire la orice nereguli la plata sumelor datorate de către

debitorul creanţei ipotecate."

Art. 2.404. - Creditorul ipotecar poate percepe, la scadenţa creanţei ipotecate,

capitalul, dobânzile şi celelalte sume pe care aceasta le produce şi eliberează debitorului

creanţei afectate de ipotecă chitanţă pentru sumele primite. O copie de pe această

chitanţă va fi trimisă constituitorului ipotecii."

Art. 2.398. - Ipoteca poate să aibă ca obiect fie una sau mai multe creanţe, fie o

universalitate de creanţe."

Art. 2.392. - (1) Ipoteca se extinde asupra fructelor şi productelor bunului mobil

ipotecat, precum şi asupra tuturor bunurilor primite de constituitor în urma unui act de

administrare ori de dispoziţie încheiat cu privire la bunul mobil ipotecat.

(2) Se consideră, de asemenea, a fi un produs al bunului mobil ipotecat orice bun care

îl înlocuieşte sau în care trece valoarea acestuia."

Art. 2.387. - Ipoteca mobiliară se constituie prin încheierea contractului de ipotecă,

însă ea produce efecte de la data la care obligaţia garantată ia naştere, iar constituitorul

dobândeşte drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate."

,,(3) Descrierea se poate face prin întocmirea unei liste a bunurilor mobile ipotecate, prin determinarea categoriei din care

acestea fac parte, prin indicarea cantităţii, prin stabilirea unei formule de determinare şi prin orice altă modalitate care permite în

mod rezonabil identificarea bunului mobil ipotecat."

,,(1) Publicitatea ipotecii asupra conturilor deschise la o

instituţie de credit se realizează prin înscrierea ipotecii la arhivă

sau poate fi satisfăcută prin controlul asupra contului."

,,(1) Înregistrarea operaţiunilor privind ipotecile mobiliare, a

operaţiunilor asimilate acestora, precum şi a altor drepturi

prevăzute de lege se efectuează numai în Arhiva Electronică de

Garanţii Reale Mobiliare, dacă prin lege nu se prevede altfel."

Art. 2.443. - (1) În termen de 48 de ore de la primirea cererii, executorul judecătoresc

se deplasează la locul unde se află bunul ipotecat, îl ridică şi îl predă de îndată creditorului.

(2) Executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, dintre

care unul se păstrează la dosarul de executare, iar celălalt se comunică debitorului în

condiţiile Codului de procedură civilă."

Art. 2.420. - (1) Rangul ipotecilor perfecte se determină potrivit ordinii înscrierii sau

perfectării ipotecilor, cu excepţiile prevăzute de lege.

(2) Ipoteca perfectă este întotdeauna preferată ipotecilor care nu au fost perfectate."

Art. 2.422. - Atunci când acelaşi bun este grevat atât de ipoteci mobiliare, cât şi de

ipoteci imobiliare, sunt preferaţi creditorii a căror ipotecă a fost anterior făcută publică în

registrele de publicitate aferente. Cu toate acestea, ipoteca imobiliară înscrisă în aceeaşi

zi cu o ipotecă mobiliară va fi preferată acesteia din urmă."

Art. 2.423. - Creditorul a cărui ipotecă este înscrisă în arhivă este preferat creditorului

gajist, chiar dacă acesta a obţinut detenţia bunului ipotecat anterior înscrierii ipotecii."

Art. 2.427. - (1) Creditorul ipotecar poate ceda unui creditor chirografar ipoteca

creanţei sale ipotecare. De asemenea, creditorii ipotecari pot conveni schimbarea rangului

ipotecilor lor, sub condiţia notării în registrul de publicitate respectiv.

.......................................................................................................................................

(3) În toate cazurile, cesiunea rangului se face în limita creanţei ipotecare al cărei rang

a fost cedat, iar schimbul rangului se face în limita creanţei ipotecare care are rangul

preferat."

Art. 2.431. - Contractele de ipotecă valabil încheiate sunt, în condiţiile legii, titluri

executorii."

,,(1) Atunci când contractul de ipotecă mobiliară o permite în mod expres, creditorul poate prelua bunul mobil, precum şi

titlurile şi înscrisurile care constată dreptul de proprietate al constituitorului asupra bunului, prin mijloace proprii, după o prealabilă

notificare prin intermediul executorului judecătoresc."

,,(3) La solicitarea executorului judecătoresc, agenţii forţei publice sunt obligaţi să acorde tot sprijinul pentru preluarea

bunului."

,,(4) În cazul în care este necesar să se recurgă la

constrângere, executorul judecătoresc este obligat să revină în

cursul aceleiaşi zile, însoţit de agenţi ai forţei publice, pentru a

prelua bunul afectat garanţiei. Nu este necesară prezentarea

unei hotărâri judecătoreşti sau a altui act provenind de la

autorităţile administrative."

,,(1) Creditorul ipotecar poate cere instanţei de executare

încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului

mobil ipotecat. La cererea de încuviinţare se vor depune

documente care atestă existenţa creanţei ipotecare şi a ipotecii

mobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanţa va

analiza existenţa creanţei şi a ipotecii legal perfectate şi va

încuviinţa vânzarea, cu citarea părţilor interesate."

ipotecate în starea în care se găsesc sau după luarea unor

măsuri comercial rezonabile pentru valorificarea acestora."

,,(2) Creditorul poate vinde bunurile mobile ipotecate prin

licitaţie publică ori prin negociere directă, prin unul sau mai multe

contracte, în bloc ori separat, în orice moment sau loc, în condiţii

comerciale rezonabile."

,,d) în conformitate cu regulile stabilite prin contractul de

ipotecă, atunci când nu există o piaţă organizată pentru bunul

ipotecat sau dacă nu există practici comerciale standardizate."

,,e) data, ora şi locul la care va avea loc licitaţia publică,

precum şi preţul de pornire a licitaţiei ori, după caz, data şi ora

cu începere de la care creditorul va dispune de bun."

,,(2) Opoziţia suspendă de drept procedura de vânzare până

la soluţionarea definitivă a cauzei. Creditorul ipotecar care nu a

preluat încă bunul va putea să o facă şi pe perioada judecării

opoziţiei."

,,(2) Consimţământul constituitorului la preluarea bunului de

către creditor în contul creanţei trebuie să fie exprimat în scris şi

să fie ulterior neexecutării."

,,Noţiunea

Art. 2.495. - (1) Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl reţină

cât timp creditorul nu îşi execută obligaţia sa izvorâtă din acelaşi raport de drept sau, după

caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care

le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

(2) Prin lege se pot stabili şi alte situaţii în care o persoană poate exercita un drept de

retenţie."

Art. 2.480. - Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile

emise în formă materializată."

Art. 2.463. - (1) Preluarea bunului de către creditor în contul creanţei:

a) stinge creanţa ipotecară;

b) transferă creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului;

c) stinge toate ipotecile şi privilegiile de rang inferior.

(2) Contractul de ipotecă împreună cu notificarea de preluare în contul creanţei ţin loc

de titlu de proprietate."

Art. 2.462. - (1) Opunerea la preluarea bunului în contul creanţei făcută de persoanele

prevăzute la art. 2.450 produce efecte numai dacă este comunicată creditorului în termen

de 15 zile de la notificare."

Art. 2.461. - Creditorul care doreşte să preia bunul ipotecat pentru stingerea creanţei

sale va înscrie în arhivă un aviz de preluare în contul creanţei şi va notifica această ofertă

persoanelor prevăzute la art. 2.450."

,,(2) El este, de asemenea, obligat să restituie bunurile şi să

plătească persoanei împotriva căreia a pornit urmărirea o treime

din valoarea acestor bunuri."

,,(2) Creditorul este, de asemenea, dator să plătească

persoanei împotriva căreia a pornit urmărirea o treime din

valoarea bunurilor supuse urmăririi la momentul vânzării."

,,(1) Pentru a stabili valoarea bunului în cazul prevăzut la

art. 2.475 alin. (3), creditorul şi constituitorul vor desemna câte

un expert evaluator."

,,(1) Gajul există numai atât timp cât creditorul deţine bunul gajat sau, după caz, cât timp este valabilă andosarea titlului

la ordin."

Art. 191. - Legea notarilor publici şi activităţii notariale

nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

,,Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar

cu procură specială autentică. În această situaţie, notarul este

obligat să verifice în Registrul naţional notarial dacă acea

procură a fost revocată, iar în cazul revocării va respinge

cererea de autentificare."

,,În vederea aplicării alin. 2, regulamentul va prevedea

organizarea şi modalităţile de întocmire şi de consultare a

Registrului naţional electronic al revocărilor procurilor autentice."

Art. 192. - Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi

reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu

modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum

urmează:

supuse dispoziţiilor Codului civil şi ale prezentei legi."

norme obligatorii în aplicarea dispoziţiilor Codului civil şi ale

prezentei legi."

Art. 193. - Alineatul (3) al articolului 20 din Ordonanţa

Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 11 noiembrie

1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va

avea următorul cuprins:

,,(3) Contractul de transport în interes public se încheie între

transportator şi beneficiar în condiţiile Codului civil şi se

probează, pentru transportul de persoane, printr-un titlu de

transport înmânat pasagerului, iar pentru transportul de mărfuri,

printr-un document specific de transport."

Art. 194. - Alineatul (7) al articolului 1 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile

ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor

Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(7) Contractul de transport se încheie şi se execută în

conformitate cu prevederile Codului civil, ale Regulamentului

privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin

Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, republicată, ale acordurilor şi

convenţiilor internaţionale la care România este parte şi ale

actelor normative date în aplicarea acestora."

Art. 195. - Alineatul (1) al articolului 35 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi

stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din

8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea

următorul cuprins:

,,Art. 35. - (1) Pentru contractele de închiriere cu durată mai

mare de un an, prevăzute la art. 26, proprietarul poate cere

majorarea chiriei, dacă nu a renunţat la acest drept prin

contractul de închiriere."

Art. 196. - Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar

pentru investiţii imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu

modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum

urmează:

,,Art. 3. - (1) Ipoteca imobiliară constituită pentru garantarea

creditului ipotecar pentru investiţii imobiliare durează până la

rambursarea integrală a tuturor sumelor datorate în temeiul

respectivului contract de credit ipotecar."

aplică ipotecilor imobiliare constituite pentru garantarea

creditelor ipotecare pentru investiţii imobiliare acordate în

condiţiile prezentei legi."

,,Art. 34. - Prevederile prezentei legi se completează cu

dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind

instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările

şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992

privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele

abuzive

din

contractele

încheiate

între

comercianţi

şi

consumatori, republicată, cu modificările ulterioare, ale Legii

nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale

comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea

reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia

consumatorilor, cu modificările ulterioare, ale Codului penal,

precum şi ale Codului civil, în măsura în care prezenta lege nu

conţine dispoziţii contrare."

Art. 197. - Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul

dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 356/2002, se modifică şi se

completează după cum urmează:

,,Art. 1. - Părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata

dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de

bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti.

Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de

bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară

împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă

Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru

neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită

Dacă nu se precizează altfel, termenul de dobândă din

prezenta ordonanţă priveşte atât dobânda remuneratorie, cât şi

dobânda penalizatoare.

Prin dobândă se înţelege nu numai sumele socotite în bani

cu acest titlu, ci şi alte prestaţii, sub orice titlu sau denumire, la

care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului."

,,Dobânda legală se stabileşte la nivelul dobânzii de referinţă

a Băncii Naţionale a României."

,,În raporturile care nu decurg din exploatarea unei

întreprinderi cu scop lucrativ în sensul prevăzut la art. 3 alin. (3)

din Codul civil, dobânda legală se stabileşte la nivelul dobânzii

de referinţă a Băncii Naţionale a României, diminuat cu 20%."

,,Art. 4. - În raporturile juridice cu element de extraneitate,

atunci când legea română este aplicabilă şi când s-a stipulat

plata în monedă străină, dobânda legală este de 6% pe an."

,,Art. 5. - În raporturile juridice care nu decurg din

exploatarea unei întreprinderi, în sensul art. 3 alin. (3) din Codul

civil, dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de

50% pe an.

Orice clauză prin care se încalcă dispoziţiile alin. 1 este nulă

de drept. În acest caz, creditorul este decăzut din dreptul de a

pretinde dobânda legală.

Valabilitatea nivelului dobânzii convenţionale se determină

prin raportare la dobânda legală în vigoare la data stipulării."

,,Art. 6. - Dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris. În

lipsa acestuia, se datorează numai dobânda legală."

,,Art. 7. - Plata anticipată a dobânzii remuneratorii se poate

efectua pe cel mult 6 luni. Dobânda astfel încasată nu este

supusă restituirii, indiferent de variaţiile ulterioare."

,,Art. 8. - Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului

sumei împrumutate.

Cu toate acestea, dobânzile remuneratorii se pot capitaliza şi

pot produce dobânzi.

Dispoziţiile alin. 1 şi 2 nu se aplică contractului de cont curent

şi atunci când prin lege s-ar dispune altfel."

,,Art. 10. - Dobânzile percepute sau plătite de Banca

Naţională a României, de instituţiile de credit, de instituţiile

financiare nebancare şi de Ministerul Finanţelor Publice, precum

şi modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări

specifice."

civil sunt aplicabile dobânzii penalizatoare."

Art. 198. - Litera c) a alineatului (2) al articolului 48 din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu

modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea

următorul cuprins:

,,c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii,

utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea

bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;".

Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie

2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 102/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se

modifică şi va avea următorul cuprins:

activităţilor conexe acestuia se realizează pe bază de contract

de transport."

Art. 200. - Alineatul (2) al articolului 5 din Ordonanţa

Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanţie

financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 78 din 30 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea nr. 222/2004, se modifică şi va avea următorul

cuprins:

,,(2) Contractelor de garanţie financiară şi garanţiilor

financiare prevăzute de prezenta ordonanţă nu le sunt aplicabile

dispoziţiile referitoare la ipotecile mobiliare cuprinse în Codul

civil."

CAPITOLUL VIII

Art. 201. - Prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării

în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor

legale care le-au instituit.

Art. 202. - Dispoziţiile art. 2.515 din Codul civil nu validează

convenţiile având ca obiect modificarea regimului legal al

prescripţiei încheiate anterior intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 203. - Dispoziţiile art. 2.532 pct. 6 şi 7 din Codul civil

privitoare la suspendarea cursului prescripţiei se aplică şi în

cazul prescripţiilor începute înainte de intrarea în vigoare a

Codului civil, dacă împrejurările care atrag suspendarea s-au

produs după această din urmă dată.

Art. 204. - Dispoziţiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din

Codul civil se aplică şi în cazul cererii de chemare în judecată

sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului

civil.

Art. 205. - Dispoziţiile art. 2.548 alin. (1) şi (2) din Codul civil

se aplică numai termenelor de decădere care au început să

curgă după intrarea în vigoare a Codului civil.

Art. 206. - Cartea a VI-a ,,Despre prescripţia extinctivă,

decăderea şi calculul termenelor" a Codului civil se modifică şi

se completează după cum urmează:

Art. 2.526. - Când este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune

începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile

alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaţie devine exigibilă."

Art. 2.525. - Prescripţia dreptului la acţiune în restituirea prestaţiilor făcute în temeiul

unui act anulabil ori desfiinţat pentru rezoluţiune sau altă cauză de ineficacitate începe să

curgă de la data rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a desfiinţat actul ori, după caz,

de la data la care declaraţia de rezoluţiune sau reziliere a devenit irevocabilă."

Art. 2.513. - Prescripţia poate fi opusă numai în primă instanţă, prin întâmpinare, sau,

în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal

citate."

Art. 2.506. - (1) Prescripţia nu operează de plin drept.

(2) După împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate să refuze executarea

prestaţiei.

(3) Cel care a executat de bunăvoie obligaţia după ce termenul de prescripţie s-a

împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu ştia

că termenul prescripţiei era împlinit.

(4) Recunoaşterea dreptului, făcută printr-un act scris, precum şi constituirea de

garanţii în folosul titularului dreptului a cărui acţiune este prescriptibilă sunt valabile, chiar

dacă cel care le-a făcut nu ştia că termenul de prescripţie era împlinit. În aceste cazuri sunt

aplicabile regulile de la renunţarea la prescripţie."

,,(4) Termenele de prescripţie pot fi reduse sau mărite, prin

acordul expres al părţilor, fără însă ca noua durată a acestora să

fie mai mică de un an şi nici mai mare de 10 ani, cu excepţia

termenelor de prescripţie de 10 ani ori mai lungi, care pot fi

prelungite până la 20 de ani."

,,(2) De asemenea, se prescrie în termen de 2 ani dreptul la

acţiune privitor la plata remuneraţiei cuvenite intermediarilor

pentru serviciile prestate în baza contractului de intermediere."

,,1. profesioniştilor din alimentaţia publică sau hotelierilor,

pentru serviciile pe care le prestează;

................

6. avocaţilor, împotriva clienţilor, pentru plata onorariilor şi

cheltuielilor. Termenul de prescripţie se va calcula din ziua

rămânerii definitive a hotărârii sau din aceea a împăcării părţilor

ori a revocării mandatului. În

cazul afacerilor neterminate,

termenul de prescripţie este de 3 ani de la data ultimei prestaţii

efectuate;

................

(2) În toate cazurile, continuarea lecţiilor, serviciilor,

furniturilor, actelor sau lucrărilor nu întrerupe prescripţia pentru

sumele scadente."

,,7. în cazul în care cel îndreptăţit la acţiune trebuie sau

poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită

procedură prealabilă, cum sunt reclamaţia administrativă,

încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a

cunoscut şi nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei

proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declanşarea

procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt

termen;".

,,2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau

de arbitrare, prin înscrierea creanţei la masa credală în cadrul

procedurii insolvenţei, prin depunerea cererii de intervenţie în

cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori ori prin invocarea, pe

cale de excepţie, a dreptului a cărui acţiune se prescrie;

3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi

penale sau în faţa instanţei de judecată până la începerea

cercetării judecătoreşti; în cazul în care despăgubirile se acordă,

potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe

cursul prescripţiei, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte

civilă;".

11.

...............

(3) Prescripţia nu este întreruptă nici dacă hotărârea

judecătorească sau arbitrală şi-a pierdut puterea executorie prin

împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a obţine

executarea silită. În acest caz însă, dacă dreptul de a obţine

obligarea pârâtului este imprescriptibil sau nu s-a prescris încă,

se va putea face o nouă cerere de chemare în judecată ori de

arbitrare, fără a se putea opune excepţia autorităţii de lucru

judecat."

,,(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică, în mod

corespunzător, şi atunci când prescripţia a fost întreruptă prin

invocarea, pe cale de excepţie, a dreptului a cărui acţiune se

prescrie."

,,(6) În cazul în care prescripţia a fost întreruptă potrivit

art. 2.537 pct. 3, întreruperea operează până la comunicarea

ordonanţei de clasare, a ordonanţei de suspendare a urmăririi

penale ori a hotărârii de suspendare a judecăţii sau până la

pronunţarea hotărârii definitive a instanţei penale. Dacă

repararea pagubei se acordă, potrivit legii, din oficiu,

întreruperea operează până la data când cel împotriva căruia a

început să curgă prescripţia a cunoscut sau trebuia să cunoască

hotărârea definitivă a instanţei penale prin care ar fi trebuit să se

stabilească despăgubirea."

Art. 2.570. - (1) În sensul prezentei cărţi, reşedinţa obişnuită a persoanei fizice este

în statul în care persoana îşi are locuinţa principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile

legale de înregistrare. Reşedinţa obişnuită a unei persoane fizice acţionând în exerciţiul

activităţii sale profesionale este locul unde această persoană are stabilimentul său

principal.

(2) Pentru determinarea locuinţei principale vor fi avute în vedere acele circumstanţe

personale şi profesionale care indică legături durabile cu statul respectiv sau intenţia de

a stabili asemenea legături.

(3) Reşedinţa obişnuită a persoanei juridice este în statul în care aceasta îşi are

stabilimentul principal.

(4) Stabilimentul principal al unei persoane juridice este locul unde aceasta şi-a stabilit

administraţia centrală.

(5) Dovada reşedinţei obişnuite se poate face cu orice mijloace de probă."

Art. 2.547. - Dacă din lege sau din convenţia părţilor nu rezultă în mod neîndoielnic

că un anumit termen este de decădere, sunt aplicabile regulile de la prescripţie."

CAPITOLUL IX

Art. 207. - (1) Dispoziţiile cărţii a VII-a ,,Dispoziţii de drept

internaţional privat" a Codului civil se aplică numai în cauzele

deduse instanţei judecătoreşti sau autorităţii competente după

data intrării în vigoare a Codului civil, având ca obiect raporturi

juridice cu elemente de extraneitate, indiferent de data şi locul

încheierii

actelor

ori

producerii

sau

săvârşirii

faptelor

generatoare ale respectivelor raporturi juridice.

(2) În cazul raporturilor de drept internaţional privat stabilite

anterior intrării în vigoare a Codului civil, competenţa legii

determinate potrivit alin. (1) poate fi înlăturată dacă aplicarea sa

conduce la consecinţe vădit injuste.

(3) În cauzele privind raporturi cu elemente de extraneitate

aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau al autorităţilor

competente, legea aplicabilă se determină conform normelor de

drept internaţional privat aplicabile până la data intrării în vigoare

a Codului civil.

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător

ori de câte ori ar interveni o modificare a regulilor de drept

internaţional privat stabilite în cartea a VII-a a Codului civil.

Art. 208. - (1) Când dreptul substanţial aplicabil unor

raporturi cu elemente de extraneitate, desemnat de părţi sau,

după caz, de autorul actului unilateral, conform dispoziţiilor cărţii

a VII-a a Codului civil, a cunoscut modificări până la data

aplicării sale, se aplică normele pertinente ale acestuia în

vigoare la data desemnării, în lipsă de prevederi contrare în

cartea a VII-a a Codului civil.

(2) Dacă în dreptul străin stabilit conform regulilor cărţii

a VII-a a Codului civil ca fiind dreptul aplicabil în cauză a avut loc

o tranziţie legislativă, normele de drept substanţial aplicabile în

cauză se determină potrivit regulilor de drept tranzitoriu

prevăzute în acest sistem de drept.

(3) În cazurile de acceptare a retrimiterii, în condiţiile

prevăzute la art. 2.559 din Codul civil, regula de drept

internaţional privat străină este luată în considerare în forma şi

conţinutul existente la momentul identificării dreptului străin

aplicabil.

Art. 209. - Dispoziţiile art. 34 şi 35 din Legea nr. 105/1992

cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional

privat, cu completările ulterioare, sunt aplicabile până la data

începerii aplicării Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului

din 18 decembrie 2008 privind competenţa, legea aplicabilă,

recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie

de obligaţii de întreţinere, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, seria L, nr. 7 din 10 ianuarie 2009, respectiv a

începerii aplicării în Uniunea Europeană a Protocolului de la

Haga din 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor alimentare.

Art. 210. - Cartea a VII-a ,,Dispoziţii de drept internaţional

privat" a Codului civil se modifică după cum urmează:

,,(1) Legea străină cuprinde dispoziţiile de drept material,

inclusiv normele conflictuale, cu excepţia unor dispoziţii

contrare."

Art. 2.608. - Efectele adopţiei, precum şi relaţiile dintre adoptator şi adoptat sunt

guvernate de legea naţională a adoptatorului, iar în cazul în care ambii soţi sunt adoptatori,

se aplică legea care guvernează efectele generale ale căsătoriei. Aceeaşi lege cârmuieşte

şi desfacerea adopţiei."

Art. 2.592. - Dacă soţii nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta

este supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei."

Art. 2.575. - Schimbarea legii naţionale a persoanei nu aduce atingere majoratului

dobândit potrivit legii aplicabile la momentul dobândirii."

,,(1) Măsurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplină de

exerciţiu sunt supuse legii statului unde aceasta îşi are reşedinţa

obişnuită la data instituirii tutelei sau la data luării unei alte

măsuri de ocrotire.

...............................................................................................

(3) Legea prevăzută la alin. (1) guvernează şi existenţa,

întinderea, modificarea şi stingerea puterii de reprezentare

încredinţate de persoana cu capacitate deplină de exerciţiu,

pentru situaţia în care nu se va putea îngriji de interesele sale.

Aceasta poate însă alege una dintre următoarele legi:

a) legea naţională;

b) legea unei reşedinţe obişnuite anterioare;

c) legea statului unde sunt situate bunurile, în ceea ce

priveşte măsurile de ocrotire cu privire la bunuri."

,,(1) Persoana care, potrivit legii naţionale, este lipsită de

capacitate sau are capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate

să opună această cauză de nevaliditate celui care, de

bună-credinţă la momentul încheierii actului şi conform legii

locului unde actul a fost încheiat, a considerat-o ca fiind deplin

capabilă. Această regulă nu se aplică actelor juridice referitoare

la familie, moştenire şi la drepturi reale asupra imobilelor situate

în alt stat decât cel al locului încheierii actului."

,,(2) Efectele promisiunii de căsătorie, precum şi consecinţele

încălcării ei sunt guvernate de una dintre următoarele legi,

în ordine:

a) legea reşedinţei obişnuite comune a viitorilor soţi la data

promisiunii de căsătorie;

b) legea naţională comună a viitorilor soţi, când aceştia nu au

reşedinţa obişnuită în acelaşi stat;

c) legea română, în lipsa legii naţionale comune."

,,(2) Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic

sau a funcţionarului consular al României în statul în care acesta

este acreditat este supusă formalităţilor prevăzute de legea

română."

,,(2) Legea determinată potrivit alin. (1) se aplică atât

efectelor personale, cât şi efectelor patrimoniale ale căsătoriei

pe care această lege le reglementează şi de la care soţii nu pot

deroga, indiferent de regimul matrimonial ales de aceştia."

,,(2) Condiţiile de formă ale convenţiei de alegere a legii

aplicabile sunt cele prevăzute fie de legea aleasă pentru a

guverna regimul matrimonial, fie de legea locului încheierii

convenţiei de alegere. În toate cazurile, alegerea legii aplicabile

trebuie să fie expresă şi constatată printr-un înscris semnat şi

datat de soţi sau să rezulte în mod neîndoielnic din clauzele unei

convenţii matrimoniale. Când legea română este aplicabilă,

trebuie respectate exigenţele de formă stabilite de aceasta

pentru validitatea convenţiei matrimoniale."

,,c) în lipsa reşedinţei obişnuite a unuia din soţi pe teritoriul

statului unde aceştia au avut ultima reşedinţă obişnuită comună,

legea cetăţeniei comune a soţilor la data introducerii cererii de

divorţ;

d) în lipsa cetăţeniei comune a soţilor, legea ultimei cetăţenii

comune a soţilor, dacă cel puţin unul dintre ei a păstrat această

cetăţenie la data introducerii cererii de divorţ;".

,,Actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa

unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea

străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate

fi recunoscut în România, cu excepţia situaţiei când sunt

îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:".

,,(1) Filiaţia copilului din afara căsătoriei se stabileşte potrivit

legii naţionale a copilului de la data naşterii. Dacă copilul are

mai multe cetăţenii, altele decât cea română, se aplică legea

cetăţeniei care îi este cea mai favorabilă."

Art. 2.636. - (1) Legea aplicabilă moştenirii stabileşte îndeosebi:

a) momentul şi locul deschiderii moştenirii;

b) persoanele cu vocaţie de a moşteni;

c) calităţile cerute pentru a moşteni;

d) exercitarea posesiei asupra bunurilor rămase de la defunct;

e) condiţiile şi efectele opţiunii succesorale;

f) întinderea obligaţiei moştenitorilor de a suporta pasivul;

g) condiţiile de fond ale testamentului, modificarea şi revocarea unei dispoziţii

testamentare, precum şi incapacităţile speciale de a dispune sau de a primi prin testament;

h) partajul succesoral.

(2) În cazul în care, conform legii aplicabile moştenirii, succesiunea este vacantă,

bunurile situate sau, după caz, aflate pe teritoriul României sunt preluate de statul român

în temeiul dispoziţiilor legii române privitoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni

vacante."

Art. 2.627. - Condiţiile de validitate, publicitatea şi efectele ipotecii mobiliare sunt

supuse legii locului unde se află bunul la data încheierii contractului de ipotecă mobiliară."

,,(2) Existenţa şi validitatea consimţământului exprimat prin declaraţia de alegere a legii aplicabile sunt supuse legii alese

pentru a cârmui moştenirea.

(3) Declaraţia de alegere a legii aplicabile trebuie să îndeplinească, în ceea ce priveşte forma, condiţiile unei dispoziţii

pentru cauză de moarte. Tot astfel, modificarea sau revocarea de către testator a unei asemenea desemnări a legii aplicabile

trebuie să îndeplinească, în ceea ce priveşte forma, condiţiile de modificare sau de revocare a unei dispoziţii pentru cauză de

moarte."

,,(3)

Dreptul

la

replică

împotriva

atingerilor

aduse

personalităţii este supus legii statului în care a apărut publicaţia

sau de unde s-a difuzat emisiunea."

,,(4) Dreptul unei instituţii publice de a exercita regresul este

stabilit de legea aplicabilă statutului său organic. Admisibilitatea

şi exerciţiul regresului sunt guvernate de dispoziţiile alin. (2)

şi (3)."

CAPITOLUL X

Art. 211. - În sensul Codului civil, precum şi al legislaţiei

civile în vigoare, prin expresiile alienaţie mintală sau debilitate

mintală se înţelege o boală psihică ori un handicap psihic ce

determină incompetenţa psihică a persoanei de a acţiona critic

şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge

din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile.

Art. 212. - (1) Cu excepţia art. 535 din Codul civil, în

cuprinsul Codului civil termenul ,,necorporal" se înlocuieşte cu

termenul ,,incorporal".

(2) În cuprinsul art. 44, art. 144 alin. (3), art. 146 alin. (4),

art. 172, art. 211 alin. (2), art. 316 alin. (2), art. 386 alin. (1),

art. 689 alin. (3), art. 990 alin. (1) şi art. 991 din Codul civil,

expresia ,,lovite de nulitate relativă" se înlocuieşte cu termenul

,,anulabile".

(3) În cuprinsul art. 215 alin. (1), art. 299, art. 347 alin. (1),

art. 1.064 alin. (2), art. 1.248 alin. (4), art. 1.251 şi 1.252 din

Codul civil, expresia ,,lovit/lovită de nulitate relativă" se

înlocuieşte cu termenul ,,anulabil/anulabilă", după caz.

(4) În cuprinsul Codului civil, precum şi în cuprinsul celorlalte

acte normative în vigoare, sintagmele ,,persoane juridice fără/cu

scop patrimonial", ,,fără scop patrimonial" şi ,,cu scop

patrimonial" se înlocuiesc cu sintagmele ,,persoane juridice

fără/cu scop lucrativ", ,,fără scop lucrativ" şi, respectiv, ,,cu scop

lucrativ".

(5) În cuprinsul Codului civil, termenul ,,comunitar"/

,,comunitare" se înlocuieşte cu termenul ,,Uniunii Europene".

(6) În cuprinsul Codului civil, termenul ,,bancă" şi expresiile

,,instituţie bancară" şi ,,societate bancară" se înlocuiesc cu

expresia ,,instituţie de credit".

(7) În cuprinsul art. 1.186 alin. (2), art. 1.191 alin. (1),

art. 1.196 alin. (2), art. 1.200 alin. (2), art. 1.240 alin. (2),

art. 1.266 alin. (2), art. 1.494 alin. (1), art. 1.495 alin. (1) şi

art. 2.014 alin. (2) din Codul civil, expresia ,,practicile stabilite între

părţi" se înlocuieşte cu expresia ,,practicile statornicite între părţi".

(8) În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în

insolvenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 254/2007, cu modificările şi completările ulterioare, expresia

,,societate civilă profesională" se înlocuieşte cu expresia

,,societate profesională".

Art. 213. - La data intrării în vigoare a Codului civil, termenii

şi expresiile din legislaţia civilă şi comercială în vigoare se

înlocuiesc cu termenii şi expresiile corespondente din Codul

civil.

Art. 214. - (1) În termen de 60 de zile de la data publicării

prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I,

Guvernul va îndeplini procedurile constituţionale necesare

adoptării următoarelor proiecte de acte normative:

a) proiectul privind reproducerea umană asistată medical cu

terţ donator;

b) proiectul pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu

modificările ulterioare;

c) proiectul pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare, în vederea reglementării tratamentului fiscal al

fiduciei;

d) proiectul privind organizarea şi funcţionarea Arhivei

Electronice de Garanţii Reale Mobiliare;

e) proiectele oricăror alte acte normative a căror adoptare

este necesară în vederea intrării în vigoare sau a aplicării

Codului civil.

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actelor

normative prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), Guvernul va adopta,

prin hotărâre, norme referitoare la înregistrarea contractului de

fiducie şi a modificărilor sale la organele competente prevăzute

la art. 780 alin. (1) şi (2) din Codul civil, precum şi norme

referitoare la avizul de fiducie şi la înscrierea acesteia în Arhiva

Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

(3) În termenul prevăzut la alin. (1) se aprobă, prin ordin al

ministrului justiţiei, normele metodologice privind organizarea şi

funcţionarea

Registrului

naţional

notarial

al

regimurilor

matrimoniale, precum şi procedura de înscriere şi consultare a

acestuia.

Art. 215. - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din

13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

,,(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în

4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală şi

Secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de

5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie."

,,(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a

vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete

specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate

al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi

necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora."

,,Art. 21. - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală

şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor

pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile

prevăzute de lege."

,,(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după

caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale,

cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ

şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,

societăţi comerciale, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă

neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi

numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale."

,,(3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz,

complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze

cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi

fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,

societăţi comerciale, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă

neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi

numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale."

Art. 216. - În termen de 4 luni de la data publicării prezentei

legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Banca Naţională

a României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare vor emite

norme comune referitoare la plasamentele prezumate a fi

sigure, conform art. 831 din Codul civil.

Art. 217. - În vederea aplicării dispoziţiilor art. 2.323-2.479

din Codul civil, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei

legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Comisia Naţională

a Valorilor Mobiliare va modifica dispoziţiile titlului VI cap. 3

secţiunea a 3-a din Codul S.C. Depozitarul Central S.A., aprobat

prin Decizia nr. 1.407 din 20 iunie 2006, cu modificările şi

completările ulterioare, în sensul de a permite transferul

instrumentelor financiare ipotecate şi constituirea unor ipoteci

de rang subsecvent fără acordul constituitorului ipotecii de rang

preferat. Decizia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, având

ca anexă Codul S.C. Depozitarul Central S.A., se publică în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 218. - În termen de 4 luni de la data publicării prezentei

legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, legile, inclusiv

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum şi ordonanţele

de urgenţă ale Guvernului şi ordonanţele Guvernului modificate

şi/sau completate prin prezenta lege vor fi republicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă

numerotare.

Art. 219. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul

Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi

completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum

urmează:

,,Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în

primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind

pensii de întreţinere, în litigiile al căror obiect are o valoare de

până la 100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor,

profesionişti sau neprofesionişti, asupra acţiunilor posesorii,

acţiunilor în evacuare, a celor referitoare la înregistrările în

registrele de stare civilă şi luarea măsurilor asigurătorii, asupra

cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori

judiciare săvârşite în procesele penale şi în alte cazuri prevăzute

de lege."

,,Tribunalul arbitral soluţionează litigiul în temeiul contractului

principal şi al normelor de drept aplicabile, ţinând seama, când

este cazul, şi de uzanţe sau reguli profesionale."

,,Art. 586. - Când creditorul refuză să primească plata de la

debitor, acesta din urmă este în drept să facă o ofertă reală şi să

consemneze ceea ce datorează."

,,Art. 587. - În scopul prevăzut la art. 586, debitorul va face

creditorului, prin mijlocirea unui executor judecătoresc din

circumscripţia tribunalului în care se află domiciliul creditorului

sau domiciliul ales al acestuia, o somaţie, prin care este invitat

să primească prestaţia datorată.

În acea somaţie se vor arăta locul, data şi ora când suma

sau obiectul oferit urmează să îi fie predat creditorului."

,,Art. 588. - În cazul în care creditorul primeşte suma sau

bunul oferit, debitorul este liberat de obligaţia sa.

Executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal prin

care va constata acceptarea ofertei reale."

,,Art. 589. - Dacă creditorul nu se prezintă sau refuză să

primească suma ori obiectul oferit, executorul judecătoresc va

încheia un proces-verbal în care va consemna aceste

împrejurări.

În acest caz, debitorul, spre a se libera de datorie, va putea

să consemneze suma sau bunul oferit la CEC Bank - S.A. sau

la orice altă instituţie de credit ori, după caz, la o unitate

specializată, iar recipisa de consemnare se va depune la

executorul judecătoresc care a trimis somaţia. Procedura de

consemnare a sumelor de bani este obligatorie pentru unitatea

la care urmează a se face consemnarea şi nu poate fi

condiţionată de existenţa acordului creditorului. Consemnarea

bunurilor se face în condiţiile prevăzute de lege.

Consemnarea va fi precedată de o nouă somaţie adresată

creditorului în care se vor arăta ziua şi ora când şi locul unde

suma sau, după caz, bunul oferit se va depune."

,,Art. 590. - După consemnare, executorul judecătoresc va

constata, printr-un proces-verbal, efectuarea plăţii şi liberarea

debitorului.

Procesul-verbal se comunică creditorului în termen de 5 zile

de la întocmirea acestuia.

În termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal

prevăzut la alin. 1, creditorul va putea cere anularea acestuia

pentru nerespectarea condiţiilor de validitate, de fond şi de

formă, ale ofertei de plată şi consemnaţiunii, la judecătoria în

circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea este

supusă numai recursului, în termen de 10 zile de la comunicare.

Debitorul este considerat liberat la data consemnării plăţii, în

afară de cazul în care se anulează oferta de plată şi

consemnaţiunea."

procesului, în faţa oricărei instanţe, în orice stadiu al judecăţii. În

acest caz, prin încheiere, creditorul este pus în întârziere să

primească suma sau, după caz, bunul. Dacă creditorul este

prezent şi primeşte prestaţia datorată, liberarea debitorului se

va constata prin încheiere.

În cazul în care creditorul lipseşte sau refuză primirea

prestaţiei, debitorul va proceda la consemnare conform

dispoziţiilor art. 589 alin. 2, iar recipisa de consemnare va fi pusă

la dispoziţia instanţei, care, prin încheiere, va constata liberarea

debitorului.

Încheierile prevăzute la alin. 1 şi 2 se atacă numai odată cu

fondul, cu excepţia celor date în recurs, care sunt irevocabile.

cel interesat va putea cere radierea din cartea funciară ori din

alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite în

vederea garantării creanţei stinse în condiţiile prezentului

capitol.

cu prevederile Codului civil referitoare la ofertele de plată şi

consemnaţiuni."

culpa soţului pârât, iar acesta recunoaşte faptele care au dus la

destrămarea vieţii conjugale, instanţa, dacă reclamantul este de

acord, va pronunţa divorţul fără a cerceta temeinicia motivelor

de divorţ şi fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea

căsătoriei.

mod corespunzător.

Dacă reclamantul nu este de acord cu pronunţarea divorţului

în condiţiile alin. 1, cererea va fi soluţionată potrivit dispoziţiilor

art. 617.

sănătăţii unuia dintre soţi face imposibilă continuarea căsătoriei,

instanţa va administra probe privind existenţa bolii şi starea

sănătăţii soţului bolnav şi va pronunţa divorţul, potrivit Codului

civil, fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea

căsătoriei."

soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea căsătoriei şi va

dispune, prin hotărâre irevocabilă, închiderea dosarului.

Cu toate acestea, când cererea de divorţ se întemeiază pe

culpa pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului,

lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe care

instanţa o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a

soţului pârât. În caz contrar, dispoziţiile alin. 1 sunt aplicabile.

Pentru introducerea în cauză a moştenitorilor soţului

reclamant, instanţa va suspenda procesul potrivit dispoziţiilor

art. 243 alin. 1 pct. 1."

,,Art. 617. - Instanţa va pronunţa divorţul din culpa soţului

pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile

acestuia, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi

continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Instanţa poate să pronunţe divorţul din culpa ambilor soţi,

chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din

dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovaţi de

destrămarea căsătoriei.

Dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvenţională, iar din

dovezile administrate rezultă că numai reclamantul este culpabil

de destrămarea căsătoriei, cererea acestuia va fi respinsă ca

corespunzător.

Hotărârea prin care se pronunţă divorţul nu se va motiva,

dacă ambele părţi solicită instanţei aceasta.

În cazul divorţului prin acordul soţilor, instanţa va pronunţa

divorţul fără a face menţiune cu privire la culpa soţilor."

2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul, asumându-şi

responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei.

În acest caz, instanţa va verifica existenţa şi durata despărţirii

în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a

reclamantului.

Dacă soţul pârât se declară de acord cu divorţul, dispoziţiile

corespunzător."

,,Instanţa la care hotărârea de divorţ a rămas irevocabilă o

va trimite, din oficiu, serviciului de stare civilă unde a fost

încheiată căsătoria, Registrului naţional notarial al regimurilor

matrimoniale, prevăzut de Codul civil, şi, după caz, oficiului

naţional al registrului comerţului."

,,Art. 674. - Cererile posesorii sunt admisibile numai în

cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul civil."

,,Art. 675. - Cererile posesorii se judecă de urgenţă şi cu

precădere.

Sunt inadmisibile cererea reconvenţională şi orice alte cereri

prin care se solicită protecţia unui drept în legătură cu bunul în

litigiu.

Întâmpinarea nu este obligatorie."

,,Art.

676.

-

Hotărârea

judecătorească

prin

care

s-a soluţionat o cerere posesorie are autoritate de lucru judecat

într-o cerere posesorie ulterioară purtată între aceleaşi părţi şi

întemeiată pe aceleaşi fapte. Ea nu are însă o astfel de

autoritate într-o cerere ulterioară privitoare la fondul dreptului.

Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat o acţiune

privitoare la fondul dreptului are autoritate de lucru judecat într-o

cerere posesorie ulterioară în legătură cu acelaşi bun."

,,În procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile în bani

şi derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea

cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca

soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă

cu cealaltă parte.

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul

litigios supus medierii sau concilierii se suspendă pe durata

acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei."

experţi ori de alţi specialişti."

alin. 6 poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la

pronunţare, dacă a fost dată cu citarea părţilor, şi de la

comunicare, dacă a fost dată fără citarea lor."

,,Procesele şi cererile dintre profesionişti se judecă cu

precădere. Instanţa este datoare să asigure, potrivit legii,

realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor,

precum şi desfăşurarea cu celeritate a procesului."

prevederilor prezentului capitol sunt executorii. Exercitarea

apelului nu suspendă de drept executarea."

prevederilor prezentului capitol, care se aduce la îndeplinire prin

executare silită şi purtând menţiunea că este irevocabilă,

constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalităţi."

,,Art. 721. - Dispoziţiile codului de faţă constituie procedura

de drept comun în materie civilă; ele se aplică şi în materiile

prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind

dispoziţii contrare."

Art. 220. - (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din

24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.

(2) Actele normative prevăzute la art. 214 şi 216-218 intră

în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil.

Art. 221. - Prezenta lege intră în vigoare la data prevăzută

la art. 220 alin. (1), cu excepţia art. 214, 216-218, 224, art. 225

alin. (1) şi (2), art. 226 şi 228, care intră în vigoare la 3 zile de la

data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Art. 222. - Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, referirea din cuprinsul Codului

civil la hotărârea definitivă se va înţelege ca fiind făcută la

hotărârea irevocabilă.

Art. 223. - Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel,

procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de

soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil se

soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate

cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data

când acestea au fost pornite.

Art. 224. - (1) Până la intrarea în vigoare a Codului civil,

Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Secţia comercială

ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reorganizează ca

Secţia I civilă şi Secţia a II-a civilă.

(2) Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 225. - (1) Secţiile comerciale existente la data intrării în

vigoare a Codului civil în cadrul tribunalelor şi curţilor de apel se

vor reorganiza ca secţii civile ori, după caz, vor fi unificate cu

secţiile civile existente, prin hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanţei.

(2) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută

la alin. (1) îşi va produce efectele de la data intrării în vigoare a

Codului civil.

(3) Cauzele civile şi comerciale aflate în curs de judecată la

data intrării în vigoare a Codului civil vor continua să fie

soluţionate de aceleaşi complete de judecată, cu respectarea

principiului continuităţii. În caz de trimitere spre rejudecare,

cauza va fi repartizată conform normelor de organizare judiciară

în vigoare la data înregistrării cauzei la instanţa de trimitere.

Art. 226. - (1) Prin hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanţei,

în raport cu numărul cauzelor, se pot înfiinţa, în cadrul secţiilor

civile, complete specializate pentru soluţionarea anumitor

categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora,

precum:

a) cererile în materie de insolvenţă, concordat preventiv şi

mandat ad hoc;

b) cererile în materia societăţilor comerciale şi a altor

societăţi, cu sau fără personalitate juridică, precum şi în materia

registrului comerţului;

c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori

denaturarea concurenţei;

d) cererile privind titlurile de valoare şi alte instrumente

financiare.

(2) La înfiinţarea completelor specializate potrivit alin. (1) se

va ţine seama de următoarele criterii:

a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat între

judecătorii secţiei;

b) specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării

experienţei profesionale a acestora;

c) respectarea principiului repartizării aleatorii.

(3) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută

la alin. (1) îşi va produce efectele de la data intrării în vigoare a

Codului civil.

Art. 227. - Dacă legea specială prevede că anumite cauze

sunt de competenţa tribunalelor comerciale ori, după caz, de

competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor sau curţilor de

apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competenţa de

judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secţiilor

civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv

secţiilor civile reorganizate conform art. 225.

Art. 228. - (1) Până la data intrării în vigoare a Codului civil,

tribunalele comerciale Argeş, Cluj şi Mureş se reorganizează ca

tribunale specializate sau, după caz, ca secţii civile în cadrul

tribunalelor Argeş, Cluj şi Mureş, în condiţiile art. 226.

(2) La stabilirea cauzelor de competenţa tribunalelor

specializate sau, după caz, a secţiilor civile reorganizate potrivit

alin. (1) se va ţine seama de numărul şi natura cauzelor, de

specializarea

judecătorilor,

de

necesitatea

valorificării

experienţei profesionale a acestora, precum şi de volumul de

activitate al instanţei.

Art. 229. - (1) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

instanţei de tutelă şi de familie se stabilesc prin legea privind

organizarea judiciară.

(2) Până la reglementarea prin lege a organizării şi

funcţionării instanţei de tutelă:

a) atribuţiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt

îndeplinite de instanţele, secţiile sau, după caz, completele

specializate pentru minori şi familie;

b) raportul de anchetă psihosocială prevăzut de Codul civil

este efectuat de autoritatea tutelară, cu excepţia anchetei

prevăzute la art. 508 alin. (2), care se efectuează de direcţia

generală de asistenţă socială şi protecţia copilului;

c) autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei

drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continuă să

exercite atribuţiile prevăzute de reglementările în vigoare la data

intrării în vigoare a Codului civil, cu excepţia celor date în

competenţa instanţei de tutelă.

(3) Până la intrarea în vigoare a reglementării prevăzute la

alin. (1), în vederea îndeplinirii atribuţiilor referitoare la

exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau, după caz,

cu

privire

la

supravegherea

modului

în

care

tutorele

administrează bunurile minorului, instanţa de tutelă poate

delega, prin încheiere, îndeplinirea unora dintre acestea

autorităţii tutelare.

(4) Cererile în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a

Codului civil rămân să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti

sau, după caz, de autorităţile administrative competente potrivit

legii în vigoare la data sesizării lor.

Art. 230. - La data intrării în vigoare a Codului civil se

abrogă:

a) Codicele civil (sau Codul civil din 1864), publicat în

Monitorul Oficial nr. 271 din 4 decembrie 1864, nr. 7 (supl.) din

12 ianuarie 1865, nr. 8 (supl.) din 13 ianuarie 1865, nr. 8 (supl.)

din 14 ianuarie 1865, nr. 11 (supl.) din 16 ianuarie 1865, nr. 13

(supl.) din 19 ianuarie 1865, cu modificările şi completările

ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 1.169-1.206, care se

abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă;

b) Legea nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din

oricare contracte şi pentru adaosul unui alineat la art. 1.089 din

Codul civil, publicată în Monitorul Oficial nr. 40 din 20 februarie

1879;

c) Codicele de comerţ din 1887, publicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 31 din 10 mai 1887, cu excepţia

dispoziţiilor art. 46-55, 57, 58 şi 907-935, aplicabile în

continuare în raporturile dintre profesionişti, care se abrogă la

data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010, precum şi a cărţii

a II-a ,,Despre comerţul maritim şi despre navigaţie", care se

abrogă la data intrării în vigoare a Codului maritim;

d) Decretul nr. 2.142/1930 pentru promulgarea Legii privind

funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi

canaluri nr. 148/1930, publicat în Monitorul Oficial nr. 127 din

12 iunie 1930;

e) Legea nr. 178/1934 privind reglementarea contractului de

consignaţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 30 iulie

1934;

f) art. 17 şi art. 19-28 din Legea nr. 153/1937 privind

magazinele generale şi warantarea mărfurilor şi cerealelor

(Dockuri şi silozuri), publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 81

din 7 aprilie 1937;

g) Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor

privitoare la cărţile funciare, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;

h) Codul civil Carol al II-lea, republicat în Monitorul Oficial

nr. 206 din 6 septembrie 1940, cu modificările ulterioare;

i) Codul comercial Carol al II-lea, republicat în Monitorul

Oficial nr. 194 din 23 august 1940, cu modificările şi completările

ulterioare;

j) Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moştenire al soţului

supravieţuitor, publicată în Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie

1944;

k) Legea nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi

de evidenţă funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau

pierdute, publicată în Monitorul Oficial nr. 62 din 14 martie 1946,

cu modificările ulterioare;

l) Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare

provizorii din Vechiul Regat în cărţi de publicitate funciară,

publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu

modificările ulterioare;

m) Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei, republicată în

Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificările şi

completările ulterioare;

n) Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi

persoanele juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 8 din

30 ianuarie 1954, cu modificările şi completările ulterioare;

o) Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului

Familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele

juridice, publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu

excepţia art. 30-43, care se abrogă la data intrării în vigoare a

Legii nr. 134/2010;

p) Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă,

republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960;

q) art. 1-33 şi 36-147 din Legea nr. 105/1992 cu privire la

reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie

1992, cu completările ulterioare;

r) Legea arendării nr. 16/1994, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificările şi

completările ulterioare;

s) art. 21-33 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie

1997;

ş) art. 7, 14 şi 15 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele

de stare civilă, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare;

t) art. 32 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie

1998, cu modificările şi completările următoare;

ţ) art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea

situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute

în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995, cu

modificările ulterioare;

u) titlul VI ,,Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" al

Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea

reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare;

v) art. 12, 14-25, art. 32 alin. (2), art. 43 şi 44 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor

şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din

8 aprilie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 241/2001, cu modificările ulterioare; de la aceeaşi dată,

dispoziţiile art. 12 şi 14-25 nu se mai aplică nici contractelor

de închiriere a locuinţei în curs de executare;

w) Legea nr. 509/2002 privind agenţii comerciali permanenţi,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din

6 august 2002;

x) art. 40 alin. (1), art. 41 şi 42 din Legea nr. 272/2004 privind

protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004,

cu modificările ulterioare;

y) art. 1, 5-13, 16, art. 18 alin. (2) teza I, art. 56 alin. (1)-(4),

art. 57, 59-63 şi 65 din Legea nr. 273/2004 privind regimul

juridic al adopţiei, republicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009;

z) art. 90 alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie

2004, cu modificările şi completările ulterioare;

aa) titlul X ,,Circulaţia juridică a terenurilor" al Legii

nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,

precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările

şi completările ulterioare;

bb) orice alte dispoziţii contrare, chiar dacă acestea sunt

cuprinse în legi speciale.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

Bucureşti, 3 iunie 2011.

Nr. 71.

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia

României, republicată,

Preşedintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru punerea în aplicare a Legii

nr. 287/2009 privind Codul civil şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul

Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Bucureşti, 1 iunie 2011.

Nr. 518.