MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

ORDIN NR. …………….


Ministrul sănătăţii publice


văzând Referatul de aprobare al Direcţiei Generale Politici, Strategii şi Managementul Calităţii în Sănătate nr. ………………...,


În temeiul prevederilor HG nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice

emite următorul

ORDIN



privind aprobarea regulamentului de organizare, functionare si practica din cadrul sectiilor de anestezie si terapie intensiva



Art. 1 Se aproba regulamentul privind activitatea de anestezie si terapie intensiva din sectiile de anestezie si terapie intensiva.

Art. 2 Se aproba anexele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 ca parte integranta a regulamentului privind activitatea privind anestezia si terapia intensiva din sectiile de antestezie terapie intensiva.

Art. 3 Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice, autoritatile de sanatate publica, medcii sefi ai sectiilor de terapie intensiva precum si personalul care activeaza in cadrul sectiilor respectiv au obligatia sa indeplineasca prevederile prezentului ordin.

ART. 4 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I-a si intra in vigoare in termen de 90 de zile de la publicare.



Ministru


Eugen Nicolaescu

















REGULAMENTUL DE ORGANIZARE, FUNCTIONARE SI PRACTICA DIN CADRUL SECTIILOR DE ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA (SATI)


  1. Prin sintagma Anestezia si Terapia Intensiva (ATI) se intelege: specialitatea medicala care asigura, prin mijloace farmacologice si tehnice specifice, pe de o parte conditiile necesare pentru desfasurarea actului chirurgical, a ingrijirii perioperatorii si a altor proceduri diagnostice/terapeutice, iar pe de alta parte suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea si tratamentul disfunctiilor/leziunilor acute de organ care ameninta viata.

  2. Terapia intensiva cuprinde: diagnosticul, prevenirea si tratamentul pe termen scurt, mediu sau lung al tuturor insuficientelor acute ale functiilor vitale. Masurile specifice de tratament se adreseaza pacientilor carora le este amenintata imediat viata dar al caror prognostic este potential favorabil.

  3. Anestezia si terapia intensiva este practicata de o echipa medicala complexa (medici, asistente, pesonal ajutator etc), acreditata comform legii sa practice aceasta activitate.

  4. Activitatea de ATI se desfasoara in spital, in sala de operarie, in afara salii de operatie (imagistica,endoscopie etc) precum si in spatiile cu paturi situate intr-un amplasament definit si destinat exclusiv acestei activitati.

  5. Sectiile de anestezie-terapie intensiva (SATI) se organizeaza si functioneaza numai in spitale .

  6. In structurile medicale ambulatorii publice sau private, care investigheaza/ trateaza pacienti care necesita administrarea oricarei forme de anestezie alta decat anestezia locala prin infiltratie, se vor organiza posturi de anestezie si “ camera de supraveghere post-anestazica”(CSPA). Dotarea minima obligatorie cu aparatura medicala si instrumente a postului de anestezie si CSPA se face in conformitate cu normele in vigoare.

  7. Sectiile ATI din spitale functioneaza in spatii special destinate care sa permita izolarea eficienta a compartimentului cu paturi de restul circuitelor ( inclusiv de unitatea primire urgente, blocul operator, punctul de transfuzie sau statia centrala de sterilizare ).



  1. Structura generala a sectiei de ATI este compusă din:

1)Posturi de administrare a anesteziei:

          1. In sala de operatie

          2. In afara blocului operator

2)Compartiment cu paturi

  1. Unitatea de Terapie Intensiva – UTI

  2. Unitatea de Terapie Intermediara / Ingrijire Postoperatorie – UTIIP

          1. Opţional în funcţie de posibilităţile şi necesităţile locale pot funcţiona şi una sau mai multe camere de supraveghere postanestezica (CSPA) destinate pacientilor care necesita supraveghere de scurta durata (ore).

3)microlaborator propriu

  1. Sectiile de ATI vor fi clasificate in functie de complexitatea activitatii in 3 categorii dupa cum urmeaza :

  1. Sectiile ATI categoria III : Competenta bazala

      1. Sectiile ATI categoria II : Competenta medie

      2. Sectiile ATI categoria I : Competenta extinsa

  1. Sectiile ATI categoria III Au in structura:

    1. Posturi de anestezie

    2. Unitate de terapie intermediara/ingrijire postoperatorie (UTIIP)

    3. Eventual CSPA

  2. Sectiile de Categoria III sunt capabile sa asigure anestezia in domeniul chirurgical al spitalului respectiv, inclusiv urgentele, si sa efectueze stabilizarea initiala a pacientilor critici avand posibilitati limitate de asigurare a unei ingrijiri de terapie intensiva de lunga durata.

  3. UTIIP, din cadrul sectiilor de categoria III, pot admite si ingrijii un numar limitat de pacienti critici pentru care ingrijirea este de rutina si corespunzatoare cu spitalul si resusele sale.

  4. UTIIP au protocoale de colaborare cu alte spitale pentru transferul pacientilor critici in centre cu competenta necesara asigurarii ingrijirii adecvate pacientilor respectici detinand sectii ATI de categorie II sau I.




1) Sectiile ATI categoria II au in structura:

a. Posturi de anestezie

b. Unitate de terapie intensiva (UTI)

c. Unitate de terapie intermediara / ingrijire postoperatorie (UTIIP)

d.Eventual CSPA

e.Microlaborator propriu


2) Categoria a II de Sectii de ATI au capacitatea de a furniza asistenta de specialitate pentru o larga categorie de pacienti dar nu au resurse pentru anumite categorii de pacienti

( chirurgie cardiotoracica, transplant, neurochirurgie, politrauma, chirurgie hepatica majora)

3) Desi aceste centre sunt capabile sa furnizeze o ingrijire de specialitate de inalta calitate pentru majoritatea pacientilor critici, ele au protocoale prealabile de transfer pentru pacientii cu probleme specifice.

4) Sectiile ATI de categorie II-a pot avea misiuni academice.


        1. Sectiile ATI de categoia I furnizeaza servicii medicale specifice pentru o categorie speciala de situatii ce necesita anestezie si terapie intensiva (chirurgie cardiaca, neurochirurgie majora, transplant de organe, politrauma, chirurgie hepatica majora).

        2. Au permanent echipamente, echipe de medici si asistente supraspecializate, precum si servicii speciale de suport cu activitate continua in vederea asigurarii nivelului necesar de ingrijire cazurilor critice complexe.

        3. Pot avea misiuni academice.


  1. Includerea Sectiilor de ATI existente in una din cele trei categorii se face pe baza evaluarii (anexa 1) respectand competentele dictate de clasificarea spitalelor si prevederile legii de organizare a asistentei medicale de urgenta.

  2. Fiecare din categorii are particularitati de structura

( posturi de anestezie, numar de paturi de TI si TIP, personal medical, dotare tehnica) corespunzatoare cu activitatea desfasurata .

  1. In spitalele de pediatrie Sectiile de ATI respecta aceiasi structura organizatorica, cu exceptia sectiilor de reanimare neonatala care au particularitati proprii si sunt organizate conform normelor specialitatii respective.

  2. Nici o alta structura din spital, in afara celor definite in actualele reglementari nu poate purta denumirea de TERAPIE INTENSIVA si nu poate beneficia de drepturile si finantarea specifica Sectiilor de ATI.

    1. Unitatile deja existente care ingrijesc pacienti cu o singura disfunctie/insuficienta viscerala, legata de o singura specialitate sunt obligate sa-si schimbe denumirea in Unitati de ingrijire intensiva sau Unitati de terapie acuta monospecialitate.

    2. Unitatile de ingrijire intensiva sa de terapie acuta monospecialitate nu sunt acreditate sa desfasoare activitate specifica de terapie intensiva si vor trebui sa se organizeze dupa un statut propriu.

    3. Aceste unitati trebuie sa aiba aranjamente scrise cu o Sectie de ATI care sa preia pacientii in situatia cand suferinta acestora se agraveaza, necesitand suport ventilator avansat si/sau dezvoltand suferinta organica multipla.

  3. Postul de anestezie din sala de operatie este destinat asigurarii anesteziei si terapiei intensive necesare desfasurarii interventiilor chirurgicale si va fi organizat in functie de specificul chirurgiei practicate. Baremul minim ce trebuie indeplinit este conform anexei 2

  4. Postul de anestezie in afara salii de operatie este destinat asigurarii conditiilor desfasurarii unor manevre diagnostice si/sau terapeutice non-chirurgicale ce necesita anestezie ( endoscopie digestiva, angiografie, Imagistica etc) (anexa 2.)



    1. Compartimentul cu paturi este destinat :

  1. supravegherii si tratamentului postoperator/postanestezic al pacientilor cu evolutie normală

  2. ingrijirii pacientilor care necesita supraveghere continua pentru riscul de dezechilibru al functiilor vitale

  3. îngrijirii pacientilor care necesita terapie intensiva mono sau pluriorganica ( protezare respiratorie avansata, monitorizare invaziva , protezare mecanica circulatorie, terapie de substitutie a functiei renale acut afectata etc.)

  4. pacientilor care necesita terapia durerii acute

  5. pacientilor cu moarte cerebrala potentiali donatori de organe.

2) Compartimentul cu paturi al secţiei ATI este format din :

  1. Unitate de terapie intensivă ( UTI )

  2. Unitate de terapie intermediară/postoperator (UTIIP)

  3. Camera de supraveghere postanestezica (CSPA)


    1. Unitatea de terapie Intensiva (UTI) este destinata preluării şi îngrijirii pacienţilor care prezintă deja sau sunt susceptibili de a dezvolta insuficienţe organice acute multiple : cardiocirculatorie, respiratorie, renală etc. care ameninţă prognosticul vital conform unor criterii stricte de admisie (anexa 3: Criterii de admisie in UTI).

    2. Aceşti pacienţi necesită utilizarea prelungită a metodelor de supleere a acestor funcţii şi organe precum : suport hemodinamic,suport ventilator, epurare extrarenală. Criteriile de admisie trebuie facute cunoscute la nivelul spitalului si acceptate in consens.

    1. Numărul minim de paturi de terapie intensiva dintr-o secţie de ATI este de 6.

    2. Dotarea minima a unui pat de terapie intensiva si echipamentul minim necesar UTI sunt cele din anexa 4.

  1. Sectiile de ATI a caror activitate nu justifica existenta a 6 paturi de TI vor avea in strutura posturi de anestezie si cel putin 4 paturi de UTIIP pentru a fi clasificate in Categoria I de competenta bazala .

  2. UTIIP (unitatea de terapie intermediară/postoperator) este destinata pacienţilor care necesită îngrijire postoperatorie de rutină precum şi acelora care necesită terapie intermediară (adică supraveghere continuă fie pentru că starea acestora şi tratamentul aplicat se pot complica cu insuficienţe organice acute multiple, fie pentru că starea pacientului după trecerea printr-o asemenea condiţie patologică este încă prea gravă sau prea instabila pentru a fi transferat în secţia cu paturi de unde provine). Criteriile de admisie si externare din UTIIP sunt cele din anexa 5. Dotarea cu echipament specific minimal a UTIIP este cea din anexa 6.

  3. Camera de supraveghere post anestezica (CSPA) este destinata pacientilor care necesita supraveghere de scurta durata, pana la epuizarea efectelor anesteziei (dupa interventii chirurgicale de mica amploare) .CSPA se organizeaza in spitalele in care fie UTIIP nu poate face fata numarului mare de interventii chirurgicale (mici/mijlocii) fie activitatea chirurgicala prin amploare interventiilor nu justifica infintarea unei UTIIP (chirurgie ambulatorie).

  4. Numarul de paturi ale Sectiei de ATI este cel putin de 4-6% din numarul total al paturilor din spitalele care ingrijesc pacienti cu suferinte acute.

  5. In Sectiile ATI categoriile II si I este obligatorie existenta unui microlaborator propriu care sa permita determinarea imediata si de cate ori este nevoie a gazelor sanguine, pH, lactat, Hb,glicemie, electroliti (Na, K,CL ) si evaluarea coagularii.

  6. Toate Sectiile de ATI au obligatia sa foloseasca criterii obiective de apreciere a gravitatii suferintei pacientilor ingrijiti (scala de risc anestezic, scale de gravitate- SAPS, IGS II, APACHE, SOFA) si criterii obiective de apreciere a activitatii de ingrijire specifica( OMEGA-Ro, TISS-28), in comformitate cu recomandarile Societatii Romane de Anestezie si Terapie Intensiva.



  1. Sectia ATI este condusa de catre un medic sef de sectie

( post ocupat prin concurs conform legislatiei in vigoare )

  1. Medicul Sef de Sectie indeplineste urmatoarele conditii :

a) Sa fie calificat in specialitatea de Anestezie Terapie intensiva (conform legii) si sa aiba o vechime in specialitate de cel putin 5 ani.

b) Coordoneaza intreaga activitate (anestezie si terapie intensiva) a sectiei din punct de vedere clinic, administrativ si educational

c. Are competenta si dispune de timp pentru a se implica direct in ingrijirea pacientilor din sectie (in sala de operatie si in compartimentul cu paturi).

d. Are experienta pentru a coordona aspectele administrative ale managementului sectiei inclusiv adoptarea de protocoale si proceduri terapeutice si perfectionarea acestora si probleme de educatie ale personalului sectiei.

e. Raspunde de asigurarea calitatii, securitatii si tratamentului adecvat ale pacientilor ingrijiti in sectie.

f. Disponibilitatea (fie a Sefului de sectie , fie a specialistului delegat de acesta) 24 de ore pe zi 7 zile pe saptamana pentru probleme clinice sau administrative.

g. Repartizeaza medicii sectiei pe sectoare de activitate : sali de operatie, sali de investigatii, compartimentul cu paturi, CSPA, circulatie extra-corporala,etc. Dupa caz desemneaza medici responsabili de un anumit sector de activitate al sectiei (anestezie, terapie intensive, terapie intermediara etc)

h. Intocmeste referate de necesitate privitoare la medicamentele , materialele, dispozitivele medicale, aparatura necesara sectiei, precum si cu privire la intretinera si repararea acestora

i. Conduce si raspunde de programul de invatamant medical continuu al medicilor , asistentelor si al tuturor celorlalte categorii de personal din sectia ATI

j. Raspunde ( dupa caz) de stagiul de pregatire a medicilor rezidenti

k. In cazul lipsei sale temporare din serviciu desemneaza sub semnatura un inlocuitor pe durata prevazuta de absenta

l. Decide asupra calificativelor anuale, premiilor si salariilor de merit acordate personalului din sectiile ATI

m. Propune conducerii spitalului sanctionarea administrativa a personalului care incalca regulamentul de functionare al sectiei

n. Face parte din comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din sectie.

o. Este implicat activ in Societatea academica de profil (Societatea Romana de Anestezia Terapie Intensiva) la nivel national sau local si eventual in Societatile academice de profil internationale.

p. Paricipa la programele de educatie medicala continua in domeniul ATI (la nivel national si/sau international).

q. Participa activ la evaluarea utilizarii adecvate a resurselor sectiei de ATI in spital

r. Face parte din Comitetul de etica al Spitalului (personal sau desemneaza un alt medic din sectie)

s. Trebuie sa se implice activ ca expert si participant in organizarea ingrijirii pacientilor critici in comunitate

  1. Asistenta sefa a sectiei ATI se subordoneaza direct medicului sef de sectie si coordoneaza intreaga activitate a personalului, cu exceptia medicilor, implicat direct in ingrijirea pacientilor.

  2. Postul de asistenta sefa a sectiei ATI se ocupa prin concurs in conditiile legii, fiind obligatorie indeplinirea urmatoarelor conditii:

  1. Diploma de studii (conform normelor in vigoare)

  2. Experienta in ATI de cel putin 2 ani

  3. Experienta in domeniul sistemelor informaticie medicale, activitatilor de management a riscului si imbunatatirii calitatii ingrijirii si economia ingrijirii medicale

  4. Trebuie sa asigure calitatea ingrijirii pacientilor de catre asistenti conform cu standardele adoptate de Sectie

  5. Raspunde de educatia la fata locului a colectivului din subordine..

  6. Participa regulat la programele de educatie continua a asistentilor.

  7. Trebuie sa fie la current cu progresele din domeniul ingrijirii pacientilor critici.

  8. Organizeaza echipele de lucru (asistente medicale, infirmiere, brancardieri, fizioterapeuti) conform graficului pe ture, asigurand calitatea ingrijirii medicale continue a pacientilor (24 de ore din 24 si 7 zile pe saptamana).

  9. Asigura respectarea orarului de lucru si intocmeste lunar sub semnatura pontajul prezentei la serviciu a tuturor angajatilor sectiei

  10. Supravegheaza corectitudinea aplicarii manevrelor terapeutice de catre personalul subordonat direct ( asistente medicale, infirmiere, brancardieri, fiziokinetoterapeuti )

  11. Coordoneaza direct si verifica activitatea tehnicianului de intretinere a aparaturii medicale precum si a operatorului de tehnica de calcul

  12. Coordoneaza activitatea de mentinere a curateniei, asepsiei si antisepsiei precum si a dezinfectiei si dezinsectiei

  13. Propune medicului sef de sectie sanctionarea administrativa a personalului care incalca regulamentul de functionare al sectiei

  14. face parte din comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de asistente,infirmiere, brancardieri si fiziokinetoterapeuti din sectie

  15. Verifica corectitudinea raportarii zilnice (eventual de catre operatorul de tehnica de calcul) a tuturor datelor statistice ( miscarea bolnavilor,consumul de medicamente, materiale si dispozitive medicale )

  16. Are obligatia sa verifice si sa complenteze zilnic stocul obligatoriu de medicamente si materiale necesare desfasurarii activitatii specifice sectiei.

  1. Medicii din sectia de ATI indeplinesc urmatoarele conditii:

  1. Calificare in specialitatea de ATI : medic primar, medic specialist, rezident ( conform legii)

  2. Numarul medicilor din sectie este stabilit in functie de categoria sectiei respective, pe baza evaluarii obiective a activitatii. ( anexa 7: Normarea personalului)

  3. Asigura ingrijirea perioperatorie a pacientilor chirurgicali ( examen preanestezic si pregatirea preoperatorie specifica, administrarea anesteziei si terapia intensiva intraoperatorie, urmarirea postanestezica) conform cu protocoalele reomandate de SRATI si adoptate de sectie. Completeaza fisa de anestezie, care trebuie sa cuprinda toate datele ingrijirii perioperatorii inclusiv consumul de medicamente si materiale.

  4. Examineaza pacientii din sectia cu paturi (UTI si UTIP) de cate ori este nevoie, dar cel putin de 2 ori pe zi

  5. La internarea sau transferul pacientilor in sectiile ATI ,medicul ATI de salon sau de garda completeaza fisa unica de admisie in sectia ATI care contine obligatoriu : datele personale esentiale ale pacientului,diagnosticul principal si bolile asociate ,motivul internarii sau transferului in sectia ATI si se consemneaza starea prezenta.Foaia de observatie unica intocmita de sectia care transfera pacientul in sectia ATI va ramane in sectia ATI pana la retransferul pacientului in sectia de origine.

  6. Medicii ATI sunt singuriii care au dreptul si obligatia sa faca, in scris, in foaia de observatie recomdarile terapeutice necesare pacientilor internati in sectie. Medicul ATI. are obligatia sa consemneze zilnic in foaia de observatie: evolutia, medicatia administrata, manevrele diagnostice si terapeutice, parametrii de monitorizare, rezultatele diverselor analize de laborator, precum si materialele consumabile folosite.

  7. Medicii consultanti. Medicii de alte specialitati care au transferat pacienti in sectia ATI sunt obligati sa raspunda ori de cate ori este nevoie solicitarilor medicului curant ATI de a vizita pacientii respectivi. . Consultul efectuat de catre medici din alte sectii si specialitati se consemneaza in scris in foaia de observatie. In spiritul unei bune colaborari cu alte specialitati trebuie tinut cont si de avizul si propunerile acestora.

  8. In caz de dezacord asupra masurilor de tratament se va organiza un consult la care participa medicul sef de sectie ATI si medicul sef al sectiei de origine al pacientului care vor hotari de comun acord conduita terapeutica.adecvata

  9. Medicii ATI au obligatia sa efectueze garzi conform programarii si normelor in vigoare.( maximum 5 garzi / luna )

  10. Au obligatia sa participe la formele de invatamant medical continuu (la nivel local, national, international)

  11. Se recomanda sa se implice activ in activitatea societatii academice de profil . ( SRATI)


  1. Asistentii medicali din sectiile ATI indeplinesc urmatoarele conditii:

  1. Trebuie sa aiba diploma de asistent mecical (conform legii)

  2. Inainte de a li se acorda responsabilitati directe legate de ingrijirea bolnavului ( in sala de operatie sau in compartimentul cu paturi) asistentii trebuie sa fie instruiti prin cursuri de specialitate organizate in sectie

  3. Numarul de asistenti raportat la numarul de paturi / sali de operatie se stabileste in functie de categoria sectiei. ( anexa 7)

  4. Au obligatia sa asigure asistenta medicala specifica continuu, respectand programul de ture al sectiei.

  5. Participa la formele de invatamant medical continuu specifice asistentilor ( local, national, international )

  6. Un numar adecvat de asistenti vor fi instruiti in tehnici speciale ( epurare extrarenala, urmarirea balonului de contrapulsatie, monitorizarea presiunii intracranieine

  1. Infirmierii se asigura in sectiile de ATI in proportie de cel putin un infirmier la 4 asistente.

    1. Activitatea sectiilor ATI este una continua care sa asigure pe durata celor 24 ore ale fiecarei zile aceeasi calitate a actului medical.

    2. Activitatea zilnica va fi asigurata astfel :

  1. Medicii ATI program de 7 ore/zi

  2. Numarul medicilor ATI care asigura garda este decis de dimensiunea, profilul si activitatea sectiei.

  3. In sectiile ATI care au Unitate de terapie intensiva (Categoria II si III) numarul minim este de 2 medici de garda, un medic pentru UTI si un medic pentru asigurarea activitatii de anestezie.

  4. In sectiile in care UTI impreuna cu UTIP au mai mult de 30 de paturi sunt necesare minimum 3 linii de garda, una pentru anestezie si 2 pentru unitatile cu paturi.

  5. Asistentii medicali,infirmierii si brancardierii isi desfasoara activitatea in ture

  6. Restul personalului 8 ore/zi


  1. In sectiile ATI pot fi angajate urmatoarele categorii de personal specializat (anexa 7)

  1. Fiecare sectie de ATI are un regulament de ordine interioara care stipuleaza modalitatile de functionare a sectiei inclusiv cea de desfasurare a activitatii medicilor si asistentelor

  2. Atat la admisie cat si la externarea din UTI, se face o evaluare personalizata a fiecarui pacient in parte de catre echipa de medici si asistenti.

  3. Pacientul este insotit de toate documentele medicale (foaie de observatie, analize, radiografii, etc.).

  4. Atat rudele pacientului cat si medicul curant sunt imediat informati in legatura cu transferul pacientului.

  5. In sectia ATI exista disponibila o lista a echipei de garda la nivelul sectiei precum si a spitalului in vederea obtinerii rapide de consulturi medicale.

  6. Medicul ATI efectueaza fiecarui pacient un dosar medical care cuprinde:

        1. datele de identificare ale pacientului (nume, prenume, data nasterii, domiciliu, numarul de telefon al rudelor)

        2. ziua si ora internarii sau a transferului

        3. diagnosticul principal si tratamentul efectuat

        4. clasificarea pacientilor in functie de indicii de gravitate

        5. numele personalului medical ce ingrijeste pacientul in functie de ture

  1. Trebuie consmnate intr-un registru urmatoarele informatii:

  1. data si alcatuirea programei cursurilor de educatie medicala continua efectuate de personalul medical

  2. data dezinfectiei diverselor spatii din cadrul UTI

  1. Fiecare aparat este prevazut cu o fisa de intretinere pe care sunt inregistrate data reparatiei si a controlului tehnic

    1. Internarea (admisia) pacientilor in sectiile ATI se face la propunerea medicilor din sectia ATI sau la propunerea medicilor din alte sectii cu acordul medicului sef de sectie ATI sau a medicului delegat de acesta (de ex. Medic responsabil de UTI, medic de garda din sectia ATI).

    2. In aceste conditii, pacientii pot fi admisi direct din UPU sau transferati din orice alta sectie a spitalului.

    3. Se recomanda ca pacientii cu disfunctii vitale sa fie transferati cat mai rapid posubil in terapie intensiva pentru a benefiia la maximum de posibilitatile speciale ale sectiei.

  1. Transferul (externarea) pacientului care nu mai necesita terapie de specialitate, din sectia ATI in orice alta sectie, se face la propunerea medicului ATI curant,cu acordul sefului de sectie ATI, sau la propunerea medicului ATI de garda in cursul garzii.

  2. Transferul pacientilor din unitatile de terapie acuta monospecialitate (coronariana, nefrologica,diabetologie,neurologie,etc.) apartinand altor sectii, in sectiile ATI, se face atunci cand pacientul necesita mai mult decat terapia specializata a suferintei acute a unui organ si se impune : fie monitorizarea invaziva cu scop terapeutic complex, fie protezarea unei functii vitale (support ventilator avansat), fie suferinta a devenit pluriorganica si pune in pericol imediat viata pacientului. Transferul se face dupa caz cu acordul medicului de salon ATI,a medicului sef de sectie ATI sau a medicului de garda ATI.

  3. Sectiile de ATI dispun de mijloace adecvate pentru transportul intraspitalicesc al pacientilor critici in conditii de maxima securitate. ( brancard special dotat cu butelie de oxigen, ventilator de transport, monitor de transport, suport pentru perfuzii, seringi automate si pompe de perfuzie)


  1. Sectiile de ATI dispuna de un depozit propriu pentru medicamentele si materialele necesare asigurarii activitatii de urgenta specifica continua. Medicamentele cu regim de stupefiante sunt pastrate in conditii speciale in conformitate cu prevederile legale.

    1. Medicii din sectiile ATI participa la formele de invatamant medical continuu organizate si acreditate (la nivel, local, regional, national, international)

    2. Personalul medical este format si perfectionat in mod constant in domeniul diagnosticului, a terapiei, a fiziopatologiei, a psihologiei si a notiunilor tehnice.

    3. Asistenta Sefa stabileste programul cursurilor, a colocviilor, a demonstratiilor practice de care beneficiaza personalul medical

    4. Personalul medical in sectiile ATI desfasoara proiecte de cercetare.

  2. Pentru eficientizarea calitatii ingrijirii medicale si optimizarea cheltuielii resurselor fiecare Sectie de ATI are obligatia sa isi evalueze periodic performantele si sa prezinte datele respective consiliului medical si administratiei spitalului. Evaluarea se face pe baza unor criterii obiective specifice.( anexa 1 )

  3. Caracteristicile generale arhitecturale si tehnice ale sectiei de ATI sunt prevazute in anexa 8.



















Anexa 1


EVALUAREA SECTIILOR DE ANESTEZIE-TERAPIE INTENSIVA



  1. ANALIZA SECTIILOR DE ATI

Etapa I: completarea chestionarului din prezenta anexa

Etapa II : analiza activitatii sectiei

  1. ANALIZA ACTIVITATII DE ANESTEZIE

  1. - Numarul de posturi de anestezie:

    1. In blocul operator

    2. In afara blocului operator


  1. Numarul de anestezii generale cu pivot volatil

  2. Numarul de anestezii generale intravenoase

  3. Numarul de anestezii regionale centrale

    1. anestezii subarahnoidiene

    2. anestezii peridurale-

  4. Numarul de anestezii prin blocaje de plex

  5. Numarul de anestezii combinale generala/ regionala

  6. Numarul de anestezii in afara blocului operator

  7. Riscul bolnavilor conform Scalei ASA

  8. Nr de anestezii pentru:

    1. Interventii chirurgicale de mica amploare

    2. Interventii chirurgicale de amploare medie

    3. Interventii chirurgicale majore ( chirurie abdominotoracica cu anestezie generala cu durata > 45 minute)

    4. Interventii chirurgicale pe cord deschis

    5. Interventii neurochirurgicale majore

    6. Transplant renal

    7. Transplant hepatic

    8. Transplant cardiac

    9. Politrauma


  1. ANALIZA ACTIVITATII DE TERAPIE INTENSIVA


  1. DATE PRIVIND ACTIVITATEA SECTIEI:

  1. nr paturi, nr total zile ocupare, nivel mediu de ocupare, durata medie de sejur

  2. PMDI ( program de medicalizare a datelor culese informaizat) : nr de spitalizari si de acte definitorii

  3. % pacienti admisi si decedati in ATI

  4. % mortalitate intraspitaliceasca legata de ATI

  5. durata medie de spitalizare a pacientilor decedati in ATI


2) DATE PRIVIND PACIENTII

  1. Varsta

  2. Diagnosticul la internare specificand daca este medical sau chirurgical, programat sau neprogramat mentionand diagnosticul principal si cele asociate

  3. Scoruri de gravitate

    1. Adulti :

  1. Scoruri generale de gravitate si predictie a mortalitatii :


  1. Traumatologie:

  1. scor ISS (injury severity score)

  2. scor RTS (revised trauma score)

  3. TRISS ( trauma injury severiry score)

  4. scor EUROSCOR ( pentru chirurgie cardiaca)

    1. Pediatrie:

  1. Scor general de gravitate:

    1. scor PRISM (pediatric risk of mortality)

    2. scor P-MODS (Pediatric multiorgan dysfunction score)

  1. Traumatologie pediatrica:


- Scoruri de evaluare a activitatii de ingrijire:

a. OMEGA- Ro (1,3)

b. TISS – 28


- se apreciaza prin scorul de activitate OMEGA- RO (prezenta anexa) : Omega total ; Omega 1 ; Omega 2 ; Omega 3 ; Omega total / durata de spitalizare la fiecare pacient care va deveni obligatoriu odata cu punerea in practica a clasificarii comune a actelor medicale


    1. % pacienti ventilati mecanic

    2. % pacienti ventilati < 48 de ore

    3. % pacienti ventilati > 48 de ore



4) DATE PRIVIND PREVENIREA SI SUPRAVEGHEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE RECOLTATE PRIN METODOLOGIE STANDARDIZATA


a) prevenirea:

1. program de prevenire a :

a. transmisiei incrucisate a infectiilor

  1. infectiilor asociate dispozitivelor invazive

2. instruirea personalului

3. aplicarea de protocoale

b) supravegherea

a. nivelul brut :

% pacienti infectati : pneumopatii, infectii urinare, becteriemii nosocomiale

  1. nivel de atac :

% pacienti infectati  expusi la dispozitivele invazive interesate 


II. INTERPRETAREA DATELOR

1) Intr-o prima etapa pot fi obtinute datele din chestionarul din prezenta anexa, care ofera o imagine de ansamblu a sectiilor de ATI;

2) Evaluarea activitatii sectiilor de ATI se face pe un interval de 6-12 luni

( datorita variabilitatii mari a activitatii pe termen scurt ):

ex : IGS II > o valoare = pacient de reanimare

IGS II mic ≠ nu e pacient de reanimare !!

( IGS II =cu 5-10 pct < la pacientii ATI chirurgicali decat medicala adulti !)


III . REZULTATELE SI INDICATORII ( datele obtinute urmează a fi discutate de Comisia ATI şi analizate / aprobate de către M.S.)


-unitatea de Terapie Intensiva de 6-8 paturi sa aiba :

  1. un nivel mediu de ocupare de cca 80%,

  2. durata medie de sedere de 7 zile,

  3. ceea ce inseamna 350 pacienti spitalizati/ an,

  4. din care 40-50% pacineti ventilati si 20% ventilati > 48h.


De exemplu: valorile medii din baza de date 2000 CUB-TI ( 35 servicii ATI adulti)


















Anexa 1.1 CHESTIONAR DE EVALUARE


Anestezie – Terapie Intensivă din România


Judeţul …………………………………………………………………………


Localitatea ..................................................................................................


Spitalul …………………………………………………………………………


Secţia …………………………………………………………………………


Număr de paturi ……………………………………………………………………………


Adresa ………………………………………………………………………….


Telefon …………………………………………………………………………


Fax ……………………………………………………………………


E-mail …………………………………………………………………………


Şef secţie: - Nume...........................Prenume.........................…









Capitolul 1. Infrastructura


Număr


Da

Nu

1.

Tip de spital




- comunal


- orăşenesc


- municipal


- judeţean


- universitar / institut



2.

Profilul secţiei ATI

  1. - clinică




  1. - numai adulţi

- numai pediatrie

- adulţi si copii




C. a.- chirurgicală,(deservind secţii de) :


- chirurgie generală


- ortopedie / traumatologie


- neurochirurgie


- chirurgie plastică

- arşi


- politraumatisme

- transplant organe


- urologie


- obstetrică / ginecologie


- chirurgie cardiacă / vasculară


- chirurgie toracică


- oftalmologie


- ORL


- chirurgie buco-maxilo-facială


b. - medicală


- toxicologie


c.- interdisciplinară ( a + b)

3.

Structura de rezistenţă a clădirii necesită reparaţii / consolidări?

4.

Tip de încălzire




- încălzire centrală propie


- încălzire centrală conectată la reţeaua orăşenească


- alte

5.

Aer condiţionat în secţie :


  • tip centralizat

  • tip split

  • altul (specificaţi)

  • beneficiază de AC ---% din nr.total de paturi



6.

Gaze disponibile la patul bolnavului în secţie :




- oxigen medicinal


- aer comprimat medical


- vacuum

7.

Bucătărie




- în aceeaşi clădire


- în clădiri separate


- condiţii de preparare produse sterile pt. alimentaţie enterală

8.

Alimentare cu apă rece




- permanent


- intermitent


- proprie


- racordată la reţeaua publică


- puţ de mare adâncime pentru situaţii speciale

9.

Sursă de apă sterilă în reanimare




- de la sursa centrală


- sursă proprie

10.

Alimentare cu apă caldă




- permanent


- intermitent

11.

Generator electric propriu :

  • secţiei

  • spitalului

12.

Spălătorie




  • proprie

  • comună cu circuit separat


- comună fără circuit separat

13.


Filtru pentru personal si vizitatori


14.


Calculatoare in sectie

  • independente

  • legate in retea




Capitolul 2. Spaţii şi circuite


Număr


Da

Nu

1.

Circuite separate

2.

Circuit septic separat (saloane, materiale, instrumentar)

3.

Staţie de sterilizare




- proprie


- comună cu circuit separat


- nu există

4.

Acces permanent (24 de ore) la:




- punct de transfuzii


- centru de transfuzii


- laborator hematologie


- laborator biochimie


- laborator bacteriologie


- investigarea tulburărilor de coagulare


- laborator toxicologie


- imagistică medicală

  • radiologie clasică,

  • radiografie la pat

  • computer tomograf,

  • RMN,

  • Echografie abdomen

  • Echocardiografie


- cateterism cardiac / angiografie


- endoscopie digestivă


- alte explorări (precizaţi)






5.

Acces în timpul programului de lucru la:




- punct de transfuzii


- centru de transfuzii


- laborator hematologie


- laborator biochimie


- laborator bacteriologie


- investigarea tulburărilor de coagulare


- laborator toxicologie


- laborator de anatomie patologică


- laborator de imunologie


- laborator de citologie


- imagistică medicală

  • radiologie clasică,

  • radiografie la pat

  • computer tomograf,

  • RMN,

  • Echografie abdomen

- Echocardiografie


- cateterism cardiac / angiografie


- endoscopie digestivă


- alte explorări (precizaţi)










Capitolul 3. Număr personal angajat şi linii de gardă


1.

Număr total de medici acreditaţi să lucreze în secţie (cu carte de muncă sau contract de colaborare,gărzi), din care :



- medici de specialitate ATI cadre universitare(primari + specialişti)



- medici de specialitate ATI angajaţi în reţeaua MSF (primari + specialişti)



- medici de specialitate ATI cercetători



- medici rezidenţi ATI



- medici de specialitate ATI angajaţi cu contract de colaborare/ gărzi



- alţi medici (specificaţi )







2.

Asistente de ATI


3.

Infirmiere


4.

5.

6.

7.

8.

9.


Fiziokinetoterapeuţi

Brancardieri

Ingineri sau tehnicieni intreţinere aparatură medicală

Operator calculator

Număr de medici ATI / gardă

Ture asistente ATI :

de 8 ore

de 12 ore

Ture Infirmiere :

de 8 ore

de 12 ore



Capitolul 4.

Dotare cu echipament pentru un numar de …….. paturi(aprobate) in schema




Da

Nu

Nr.

1.

APARATE de ANESTEZIE



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Aparat anestezie tip ………………….



Câte din aparatele de mai sus au următoarele caracteristici :





- monitorizare conc.O2



- capnograf



- monitor volume



-monitor presiuni cai aeriene



- monitor gaze anestezice



- vaporizor Halothan



- vaporizor Isofluran



- vaporizor Sevofluran



- pulsoximetru



- cu Monitor functii vitale care contine :



ECG 1 derivatie



ECG 2 / mai multe derivatii



monitoring segment ST



pulsoximetru



monitoring respiratie



TA noninvaziv



presiuni invazive



masurare debit cardiac



masurare SvO2



masurare temperatura



Masurare BIS



Altele (specificati )












2.

Aparat cell saver

Tip :

Tip :

Tip :


3.

Aparat transfuzie/ perfuzie rapida si incalzire rapida a solutiilor



Tip :





Tip :




4.

Sistem de mentinere/ corectare a temperaturii corporale a pacientului :





Tip :

Tip :




5.

Aparate pentru ventilatie mecanica (adulti + copii)





Model :

Model :

Model :

Model :

Model :

Model :




6.

Aparate pentru ventilatie mecanica – nou nascut





Model :






Model :




Model :




Model :




7.

Monitor functii vitale (posturi fixe)





Model :

Model :

Model :

Model :

Model :

Model :





Câte din aparatele de mai sus au următoarele caracteristici :





ECG 1 derivatie





ECG 2 / mai multe derivatii





monitoring segment ST





pulsoximetru





monitoring respiratie





TA noninvaziv





presiuni invazive





masurare debit cardiac





masurare SvO2





masurare BIS





masurare temperatura





capnografie








8.

Monitoare de transport (mobil) functii vitale





9.

Aparate ventilatie mecanica de transport (mobil)




10.

Seringi electrice




11.

Infuzomate ( pompe volumetrice)




12.

Pompe nutritie enterala




13.

Pace – maker extern




14.

Bronhoscop




15.

Echograf

- Propriu

- Acces la echograf





- cord





- vase





- abdomen,ginecologie





- transesofagian




16.

Aparat gaze sanguine

(propriu)

(acces la)





- dozare Hb./Ht





- dozare ioni ( Na+,K+,Ca++)





- dozare lactat





- dozare glicemie




17.

Aparat masurare rapida glicemie




18.

Aparat masurare rapida Hb./Ht.




19.

Aparat hemodializa/ hemofiltrare continua /plasmafereza





Tip:





Tip :





Tip :




20.

Aparat hemodialza conventionala





Tip :





Tip :





Tip :




21.

Aparat radiografie mobil (propriu)

Aparat radiografie mobil (acces la)




22.

Sistem administrare oxid nitric (propriu)

Sistem administrare oxid nitric (acces la)









23.

Defibrilator









24.

Aparat ECG




25.

Aparat masurare coagulare





Tip :





Tip:





Tip :

Tip :




26.

Consola comanda balon contrapulsatie intra-aortica




27.

Incubator




28.

Masa cu caldura radianta pentru ingrijire nou-nascut




29.

Paturi speciale terapie intensive cu caracteristici antidecubit

Tip ;

tip :




30.

Sisteme de autoadministrare a analgeziei




31.

Endoscopie digestiva

- aparat propriu

- acces la




32.

Altele (precizati)




33.

Altele (precizati)




34.

Altele (precizati)




35.

Altele (precizati)





































Capitolul 5. Indicatori (anul 2004 si 2005_)































Capitolul 6. Context local, accesibilitate, comunicaţii




Da

Nu

1.

Reţea de telefonie fixă

- comunicare “pe interior” cu celelalte secţii

2.

Acces loco permanent

3.

Acces loco intermitent

4.

Acces interurban permanent

5.

Acces interurban intermitent

6.

Reţea de radiotelefon (comunicaţii radio)

7.

Acces internet

8.

Ambulanţa proprie

9.

Timpul minim de sosire a ambulanţei la solicitare (minute)


10.

Timpul maxim de sosire a ambulanţei la solicitare (minute)


11.

Timpul minim de transport la eşalonul superior (ore)


12.

Timpul maxim de transport la eşalonul superior (ore)



COMENTARII - OBSERVATII





Anexa 1.2


IGS II : CALCULUL SCORULUI


Calculul a plecat de la o baza de date europeana si nord americana de 13.152 pacienti

Valori teoretic de la 0 la 194

Risc de deces intraspitalicesc=calculat prin regresie logistica


IGS II include 17 variabile , 12 variabile psihologice, varsta, tip de admisie si 3 boli cronice subiacente.

Se calculeaza incepand cu a 24-a ora, luand cea mai proasta valoare din perioada respectiva

Se iau in considerare numai anomaliile aparute dupa internare in terapie intensiva


  1. VARIABILE UTILIZATE

    1. Varsta

    2. Frecventa cardiaca : se ia valoarea cea mai defavorabila ( daca e tahi sau bradi cardie)

Daca ritmul a variat de la stop cardiac( 11 pct) la tahicardie ( 7 pct) se considera 11 pct

3) presiunea arteriala sistolica : aceeasi metoda ca la 2)

daca TA=60 -195 mmHg, considerati 13 puncte

    1. temperatura centrala : cea mai mare

    2. PaO2/FiO2 : daca pacientul e ventilat sau sub CPAP, se ia valoarea cea mai mica a raportului ;

Se dau 0 pct daca nu e nici ventilat nici cu CPAP

    1. debit urinar : daca pacientul ramane mai putin de 24 ore se face calcului /24 ore ( de ex : 1 L/8 h este echivalent cu 3 L24h)

    2. uree sanghina : cea mai mare valoare in mM/L sau g/L ; se ia cea mai proasta valoare ( inalta sau joasa) dupa scala scorului

    3. limfocite : se ia cea mai proasta valoare ( inalta sau joasa) dupa scala scorului

    4. potasemie : se ia cea mai proasta valoare ( inalta sau joasa) dupa scala scorului

    5. natremie : se ia cea mai proasta valoare ( inalta sau joasa) dupa scala scorului

    6. bicarbonat : se ia cea mai joasa valoare in mEq/L

    7. scorul Glasgow : se ia cea mai joasa valoare in primele 24 ore ; daca pacientul e sedat se ia scorul estimat inainte de sedare prin interogarea medicului sau analiza foii de observatie

    8. bilirubina : se ia cea mai inalta valoare umol/L sau mg/L (numai la pacientii icterici).

    9. Tipul de internare :

      • pacient chirurgical” : pacient operat in saptamana care precede sau care urmeaza internarii in REA

      • pacient chirurgical neprogramat”: pacient adaugat la lista programului operator in cele 24 ore care preced interventia

      • « pacient chirurgical programat »: pacientul a carui interventie chirurgicala fusese prevazuta cu minim 24 ore inainte

      • pacientii de traumatologie neoperati sunt considerati ca fiind « medicali »


    1. SIDA : pacient HIV pozitiv cu complicatii clinice : pneumonie cu Pneumocystis, sarcom Kaposi, limfom, tuberculoza, infectie cu toxoplasma

    2. Boli hematologice maligne : limfom, leucemie acuta, mielom multiplu

    3. Cancer metastatic : cancer confirmat chirurgical, scanner sau alta metoda imagistica


Daca pacientul ramane mai putin de 24 ore :


In caz de stop cardiac :
















  1. CALCULUL PENTRU RISCUL DE DECES INTRASPITALICESC

Are valoare aplicat unei cohorte de pacienti, dar numai la pacienti care stau >24 ore.

Se calculeaza intai :

Logit = - 7,7331 + 0,0737 (IGS II) + 0,9971 [ln(IGSII +1]

Apoi

probabilitatea de deces : E logit / I + E logit

III. – CONVERSIA IGS I - IGS II.

IGS II = 0,940 + 2,6 IGS I

Rezultatele obtinute prin aceasta formula sunt aproximative.

Bibliografie : J.R. LEGALL, S. LEMESHOW, F. SAULNIER, « New simplified acute physiology score (SAPS II based on a european/northy american muticenter study) ». JAMA, 1993, 2957 - 2963.





















ANNEXA 1.3


SCORUL DE ACTIVITATE pentru SECTIILE ATI : OMEGA-RO

PRINCIPII DE ELABORARE

Scorul OMEGA-RO se bazeaza pe inregistrarea a 48 acte terapeutice notate de la 1 la 10 puncte Omega si repartizate in 3 categorii:

Scorul de activitate Omega este calculat la sfarsitul spitalizarii si este egal cu suma punctelor din fiecare categorie. Pentru o mai buna caracterizare a activitatii serviciului se analizeaza nu numai scorul total dar si valoarea fiecarei categorii pe ansamblul spitalizarii. Dimpotriva, luarea in considerare a unui singur act izolat nu poate fi interpretat corect in termeni de incarcare in ingrijiri sau utilizat in afara complexului Omega.













ACTE SI MANEVRE - scorul OMEGA-RO


Categoria 1. - Acte de notat o data pe zi

D 100 Traheostomie : montare sau supraveghere

6

D 101 Dren toracic/péricardic : montare sau supraveghere

6

D 102 cateter periferic : montare sau supraveghere

2

D 103 Cateter central : montare sau supraveghere

4

D 104 Cateter arterial pulmonar : montare sau supraveghere

7

D 105 Cateter arterial : montare sau supraveghere

4

D 106 Sonda de stimulare cardica endocavitara : montare sau supraveghere

3

D 107 Intubatie traheala : montare sau supraveghere

6

D 108 Balon de contrapulsatie intra aortica : montare sau supraveghere

10

D 109 Cardioversie 3



D 110 Traitamentul unui stop circulator

10

D 111 Utilisarea de droguri vasoactive

6

D 112 Utilizarea de fibrinolitice 10



D 113 Transfuzia de derivati sanghini, in volum mai mare de ½ din volumul circulant sanghin/ 24 heures

10

D 114 Lavaj gastric

1

D 115 Alimentatie parenterala : 35 calorii/kg/zi timp de minim 10 zile

6

D 116 Alimentatie enterala : 35 calorii/kg/zi timp de minim 10 zile, cu debit constant

3

D 117 Reinjectare de lichid de ascita

10

D 118 Tamponare de varice esofagiene : montare sau supraveghere

3

D 119 Sunt arterio-venos: montare sau supraveghere

10

D 120 Sonde ureterala : montare sau supraveghere

3

D 121 Cateter supra-pubian : montare sau supraveghere

1

D 122 Tractiune ortopedica complexa

6

D 123 Bilant neurologic

1

D 124 Drenaj de lichid cefalo-rahidian

1

D 125 Monitorizarea presiunii intracraniene

4

D 126 Sedare de peste de 24 h

6

D 127 Punctie-lavaj peritoneal

3

D 128 instruire pentru ventilatie là domiciliu 5







Categoria 2. - Acte de notat la fiecare realizare

D 150 Epuratie extrarenala secventiala sau epuratie extra corporala secventiala

10

D 151 Plasmaférèza

10

D 152 Endoscopie bronsica, inclusiv lavaj alvéolar, in serviciu

3

D 153 Endoscopie digestiva in serviciu

3

D 154 Oxigenoterapie hiperbara in serviciu

10

D 155 Pregatirea si insotirea transportului in afara unitatii de reanimare (se exclud : transportul efectuat de Salvare, transportul pentru interventia chirurgicala)

3

D 156 Pregatirea transportului efectuat de Salvare (se exclude transportul pentru interventia chirurgicala)

1

D 157 Ecografie in serviciu

3

D 158 Scintigrafie in serviciu

6

D 159 Angiografie in serviciu

10

D 160 Pregatirea , insotirea sau primire la intoarcerea de la blocul operator (se exclud : transportul efectuat de Salvare)

6

Categoria 3. - Acte de notat in fiecare zi

D 170 Ventilatia spontana cu PEEP si CPAP

10

D 171 Ventilatia mecanica

10

D 172 Dializa péritonéala continua sau hémofiltrarea continua

10

D 115 Pansament chirurgical complex

6

D 116 Repunerea in tranzit

6

D 129 Izolarea unui pacient in camera sterila sau izolator

10

D 177 Copil in incubator

1

D 179 Supravegherea continua in reanimare


















Anexa 2


POST DE ANESTEZIE

.

  1. DEFINITIE

Postul de anestezie este locul unde pacientul beneficiaza de anestezie generala, locoregionala sau sedare efectuata sub resposnsabilitatea unui medic anestezist reanimator calificat. Sunt considerate posturi de anestezie: blocul operator si toate locurile unde sunt practicate actele citate anterior.

In scopul asigurarii securitatii si eficacitatii, gruparea posturilor de anestezie intre ele si cu salile de supraveghere postanestezica ( sala de premedicatie/inductie) este imperios recomandata.


  1. POST DE ANESTEZIE IN BLOCUL OPERATOR Un bloc operator este format din:


    1. ECHIPAMANTE NECESARE ANESTEZIEI TERAPIEI INTENSIVE IN SALA DE OPERATIE.

Sala de operatie trebuie echipata tinand cont de necesitatile practicarii anesteziei /terapiei intensive intraoperatorii


      1. Echipamente generale necesare ATI

        1. Prize. Prizele de gaze medicinale destinate anesteziei-terapieie intensive intr-o sala de operatie trebuie sa fie de minimum:

- 2 prize de oxigen

- o priza de N2O

- 2 prize de aspiratie (vid);

- o priza de aer comprimat medicinal .

Prizele de gaz pentru anestezie sunt grupate pe un tablou specific pe perete sau pe un brat suspendat. Se recomanda prize rapide cu forme si culori diferite,inscriptionate.

Presiunea de gaz trebuie sa fie de 3,5 ± 0,7 bar (350 ± 70kPa) si depresiunea aspiratiei de -0,6 ± 0,1 bar (- 60± 10kPa)

Schema de distributie a gazelor trebuie afisata in blocul operator.

Medicul anestezist trebuie sa cunoasca localizarea manomerelor si circuitelor de alimentare cu gaze medicinale

Prizele de curent electric (230V ± 15%) trebuie alimentate de doua circuite diferite. Numarul prizelor trebuie adaptat numarului de aparate susceptibile sa fie utilizate.

        1. Mijloace de telecomunicatie intre postul de anestezie, salonul de supraveghere postanestezica si salonul de terapie intensiva / terapie intermediara-postoperator.

Toate posturile de anestezie trebuie sa dispuna de telefon si/sau intrefon si /sau sonerie de alarma, care sa permita comunicarea de urgenta cu unitatea de terapie intensiva si /sau unitatea de terapie intermediara/ingrijire postoperatorie si/sau alte posturi de anestezie. Telefoanele mobile nu sunt recomandate datorita posibilelor interferente electromagnetice cu aparatura electronica folosita ( ventilator, monitor)

        1. Podea antistatica.


        1. Sisteme antipoluare. Salile unde se practica anestezie generala (Sali de operatie,Sali de inductie,Sali de trezire) trebuie echipate cu dispozitive care sa asigure evacuarea gazelor si vaporilor anestezici pentru limitarea concentratiei lor in aerul ambiant. Se recomanda utilizarea sistemelor antipoluare care evacueaza in exterior protoxidul de azot si vaporii de anestezice volatile ce sunt evacuate prin valvele sistemului anestezic si ventilatorului. Cartusele absorbante retin vaporii anestezicelor volatile dar nu si protoxidul de azot. Sistemele antipoluare active sau pasive necesita verificarea lor inaintea punerii in functiune. Sistemele antipoluare improvizate sunt prohibite. Evacuarea activa nu trebuie sa foloseasca sursa de vid destinata aspiratoarelor. Avand in vedere dificultatile instalarii sistemelor antipoluare in locurile deja existente aceste dispozitii se aplica in primul rand salilor care vor fi construite sau sunt transformate.

Locurile existente trebuie sa beneficieze de o ventilatie cu aer proaspat cel putin 15 volume pe ora.


      1. Echipamente specifice ATI

        1. Aparat de anestezie. Aparatul de anestezie face obiectul unor reglementari specifice ( aparat basic, aparat de performanta medie , aparat de performanta inalta) in functie de specificul chirurgiei practicate.

        2. Material pentru supravegherea pacientului si aparatului de anestezie. Sistemele de urmarire (monitorizare) ale pacientului si aparatului de anestezie sunt diferentiate in functie de complexitatea chirurgiei practicate in concordanta cu nivelul apartului de anestezie.

Baremul minim pe care trebuie sa il indeplineasca orice post de anestezie : electrocardioscop, puls oximetru, presiune arteriala non invaziva, capnograf, analizor de vapori anestezici, temperatura, aparat de urmarire a transmisiei neuromusculare.


        1. Material necesar accesului cailor aeriene si oxigenoterapiei. Toate posturile de anestezie trebuie sa dispuna de material necesar mentinerii mentinerii libertatii cailor aeriene, intubatiei endotraheale si insuflarii manuale de oxigen. Materialele necesare pentru intubatia dificila pot fi comune pentru un ansmblu de posturi de anestezie.

        2. Material pentru aspiratie. Toate posturile de anestezie trebuie echipate cu un dispozitiv de aspiratie independent de cel utilizat de operator. Un al doilea regulator de vid trebuie sa fie disponibil pentru aspiratia continua cu depresiune controlata pentru un drenaj pleural. Pentru sistemele de recuperare intraoperatorie a sangelui pierdut (cell saver) este necesar un al treilea sistem de aspiratie.

        3. Material necesar accesului vascular si perfuziei endovenoase. Fiecare loc de anestezie trebuie sa dispuna de material necesar accesului vascular (catetere venoase periferice, catetere venoase centrale, catetere arteriale, perfuzoare pentru sange si solutii, prelungitoare, robinete) si dispozitive electrice (siringi automate) pentru administrarea continua de medicamente sau agenti

        4. Material pentru incalzirea lichidelor perfuzate si infuzie rapida.

In locurile unde este necesara resuscitarea volemica si/sau transfuzia rapida trebuie sa fie disponibile sisteme de incalzire a lichidelor perfuzate si un sistem de transfuzie rapida.


        1. Material pentru prevenirea si tratamentul hipotermiei.

In salile unde se practica chirurgie majora trebuie sa existe mijloace pentru asigurarea echilibrului termic al pacientului


        1. Material pentru tratamentul hipertermiei maligne.

        1. Material pentru tratamentul opririi circulatorii.

Fiecare post de anestezie trbuie sa dispuna de un defibrilator in mai putin de 5 minute precum si material necesar transferului pacientului in sala de supraveghere postoperatorie sau unitatea de terapie intensiva


        1. material pentru asigurarea securitatii transportului pacientului din sala de operatie in UTIP sau UTI. In functie de starea pacientului, tipul interventiei chirurgicale si distanta traiectului trebuie sa se asigure in timpul transportului : un dispozitiv manual de ventilatie cu butelie de oxigen ( sau dupa caz ventilator de transport) si monitor cu traseu ECG si oximetru de puls. .

    1. SALA DE PREANESTEZIE / INDUCTIE.

Se recomanda existenta unei sali destinata efectuarii preanesteziei si eventual inductiei anesteziei, in special in blocurile operatorii unde se practica acte anestezice de scurta durata, care impun un rulaj rapid al pacientilor.

Aceasta poate fi comuna mai multor sali de operatie.


    1. SPATIU PENTRU DEPOZITAREA MATERALELOR DE REZERVA PENTRU ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA. Un post de anestezie sau un ansamblu de posturi de anestezie trebuie sa dispuna de un loc pentru depozitarea medicamentelor si materialelor de prima necesitate la care echipa anestezica sa aiba acces rapid. Medicamentele trebuie depozitate intr-un dulap sau incapere inchise cu cheie. Stupefiantele trebuie depozitate separat si securizate in conformitate cu dispozitiile legale. Medicamentele care trebuie conservate la frig trebuie depozitate intr-un frigider rezervat acestora.


    1. ANSAMBLU DE POSTURI DE ANESTEZIE. In blocurile operatorii care dispun de mai multe sali de operatie si implicit mai multe posturi de anestezie grupate, materialele care sunt mai rar folosite pot fi comune cu conditia sa fie accesibile rapid in caz de nevoie.


    1. APROVIZIONAREA CU PRODUSE DE SANGE.

Atunci cand sala de operatie/blocul operator este la distanta de Centrul/punctul de transfuzie, trebuie realizat, in colaborare cu acesta un circuit special pentru aprovizionarea cu sange si produsi de sange.


    1. LABORATOR. In functie de gravitatea pacientilor si tipul chirurgiei practicate se recomanda existenta in blocul operator a posibilitatii de dozare rapida si repetata a gazelor sanguine, echilibrului acido-bazic, electrolitilor, lactatului, Hb,glicemiei si eveluarea coagularii



  1. POST DE ANESTEZIE IN AFARA BLOCULUI OPERATOR. Posturile de anestezie din afara blocului operator trbuie sa asigure aceleasi conditii de securitate pentru pacient. Echipamentele vor fi adaptate tipului de anestezie practicat.

  2. ASIGURAREA CONTINITATII ALIMENTARII CU GAZE MEDICINALE SI ELECTRICITATE In caz de intrerupere accidentala a alimentarii cu gaze medicinale si/sau electricitate rebuie sa existe sisteme sau proceduri care sa permita continuarea interventiei chirurgicale fara prejudicii pentru pacient.

  3. INTRETINEREA APARATURII Intretinerea aparaturii de anestezie-terapie intensiva trebuie facuta conform cu recomandarile manualului de utilizare al producatorului. Verificarea aparaturii inaintea utilizarii este obligatorie, Orice incident sau accident legat de functionarea aparaturii trebuie semnalat in scris administratiei spitalului.


























ANEXA 3

Criterii de admisie in Unitatea deTerapie Intensiva (UTI)


INTRODUCERE

Datorita folosirii unor resurse costisitoare utilizarea eficienta a paturilor de terapie intensiva este o prioritate in toata lumea..

Terapia intensiva reprezinta locul adecvat pentru monitorizarea si tratamentul pacientilor cu potentiala instabilitate fiziologica severa, care necesita ingrijire deosebita (support vital tehnic sau farmacologic special). Ingrijirea in terapie intensiva reprezinta nivelul cel mai ridicat de ingrijire din spital ( mai mare decat cel disponibil in terapia intermediara/postoperator sau alte sectii ale spitalului).

Criteriile de admisie trebuie sa selecteze pacientii care beneficiaza cel mai mult de aceasta ingrijire specializata si costisitoare..

Exista doua categorii de pacienti pentru care beneficiul ingrijirii in terapie intensiva nu este mai mare decat beneficiul ingrijirii in sectiile obisnuite ale spitalului. Aceste doua categorii sunt reprezentate de cele doua extreme ale riscului vital: pacientii cu risc mic de deces si pacientii cu risc foarte mare. Aceste doua grupe se refera la “pacientii prea bine pentru a beneficia” si la pacientii in stare terminala “prea bolnavi pentru a beneficia” de ingrijirea in terapie intensiva.

Definirea acestor categorii este dificila doar pe baza diagnosticului

Decizia de admisie in terapie intensive se bazeaza pe mai multe modele utilizand criteriile de prioritate, diagnosticul si parametrii obiectivi. Estimarea prognosticului este de mare importanta.

Decizia de admisie in terapie intensiva aprtine Medicului sef de sectie sau specialistului competent delegat de acesta. In aceste conditii pacientul poate fi internat direct in terapie intensiva (din UPU) sau transferat din orice sectie a spitalului la solicitarea medicului curant sau sefulului de sectie, al sectiei respective.

Factori de care depinde admisia in terapie intensiva :

Pacientii vor fi internati in TI inainte ca gravitatea leziunilor sa faca imposibila recuperarea.

Admisia rapida creste sansele de recuperare, scade riscul aparitiei disfunctiilor de organ atat ca severite cat si ca numar de organe afectate, poate reduce durata internarii in TI si durata spitalizarii, poate reduce costurile in TI.

Ca orice tratament, decizia de admitere in TI trebuie sa se bazeze pe conceptual de beneficiu potential – pacientii a caror stare generala este prea buna pentru a beneficia de terapie intensive sau cei la care nu exista speranta de recuperare a unei calitati a vietii acceptabila, nu trebuie admisi.

Varsta in sine nu trebuie sa fie factor de decizie a admisie in TI, dar doctorii trebuie sa recunoasca ca avansarea in varsta este asociata cu scaderea rezervei fiziologice si frecventa crescuta a bolilor coexistente severe.

Este important sa se respecte autonomia pacientului si nu pot fi internati in TI daca spun sau declara in scris ca nu doresc aceasta.

Scorurile de severitate – APACHE sau SAPS – estimeaza mortalitatea intraspitaliceasca a unor grupuri de pacienti si nu pot fi utilizate pentru a lua decizia de admitere in TI (nu au acuratete suficienta si nu au fost validate pentru aceasta decizie).


CRITERII DE PRIORITATE la admisia in TI

Prioritatea 1:

Pacientii critici instabili care necsita tratament si/sau monitorizare care nu pot fi efectuate in afara terapiei intensive. De obicei aceste tratamente inculd suport ventilator avansat, administrarea continua de droguri vasoactive etc. Extensia terapiei intensive aplicata acestor pacienti nu are limite. Sunt justificate deci aplicarea tuturor mijloacelor de tratamente disponibile. De ex. Insuficienta respiratorie acuta sau pacienti in postopeator ce necesita suport ventilator mecanic si pacientii cu instabilitate hemodinamica sau soc care necesita monitorizare invaziva si/sau trtatament cu medicamente vasoactive

Prioritatea 2.

Pacientii ce necesita monitorizare intensive si potential au nevoie de interventie terapeutica imediata. Nici pentru acesti pacienti nu exista limite terapeutice. De ex. Pacienti cu comorbiditati cornice care dezvolta o suferinta medicala sau chirurgicala acuta.

Prioritatea 3.

Pacientii critici cu instabilitate care au sanse reduse de recuperare datorita bolilor concomitente sau datorita naturii bolii acute. Acesti pacienti pot primii tratament intensiv pentru bola acuta, dar eforturile terapeutice trebuie limitate ( nu intubatie sau resuscitare cardiopulmonara). De ex. pacientii cu suferinte maligne metastazate complicate cu infectie, taamponada cardiaca sau obdstructir de cai respiratorii.

Prioritatea 4.

Acesta categorie include pacientii care nu sunt in general admisi in terapie intensiva. Admisia acestora se face pe baza individuala, in circumstante deosebite si sunt la discretia Sefului de sectie ATI. Acesti pacienti sunt:

  1. Pacienti care nu au un beneficiu anticipat datorita riscului mic.( “ prea bine pentru a beneficia de terapie intensiva”). De ex pacienti de chirurgie vasculara periferica, pacienti cu cetoacidoza diabetica stanbili hemodinamic, insuficienta cardiaca congestiva forma medie, pacienti constienti cu intoxicatii medicamentoase etc.

  2. Pacienti cu boli terminale ireversibile in iminenta de deces (“ prea bolnavi pentru a beneficia de terapie intensiva”) De ex. Leziuni cerebrale severe ireversibile insuficente organice multiple ireversibile, cancer metastatic care nu raspunde la chemoterpie sau radioterapie, pacienti cu capacitatea de decizie pastrata care nu doresc terapie intensivasi/sau monitorizare invaziva si care primesc doar terapie de confort, pacienti cu moarte cerebrala care nu sunt donatori de organe, pacienti cu stare vegetativa persistenta etc.


CRITERII DE DIAGNOSTIC

  1. Sistem cardiac

    1. Infarct miocardic acut cu complicatii

    2. Soc cardiogen

    3. Aritmii complexe necesitand monitorizare contimua si interventie terapeutica imediata

    4. Insuficienta cardiaca acuta cu insuficienta respiratorie si/sau necesitand suport hemodinamic

    5. Urgentele hipertensive

    6. Angina insabila, in mod deosebit insotita de aritmii, instabilitate hemodinamica sau durere toracica persistenta

    7. Pacientii resuscitati dupa oprire cardiaca si care necesita ulterior terapie intensive

    8. Stri post oprire cardiaca

    9. Tamponada cardiaca sau constrictie cu instabilitate hemodinamica

    10. Anevrisme disecante de aorta

    11. Bloc cardiac complet

    12. Hipovolemia de orice cauza care nu raspunde la repletia volemica de rutina,, incluzand si sangerarile postoperatorii, hemoragiile gastro-intestinale, hemoragiile date de coagulopatii

    13. Necesitatea balonului de contrapulsatie

    14. Necesitatea administrarii ontinue de droguri vasoactive pentru mentinerea tensiunii arteriale si/sau a debitului cardiac


  1. Sistem pulmonar

    1. Insuficienta respiratorie acuta ce necesita support ventilator cu intubatie traheala sau ventilatie noninvaziva

    2. Embolie pulmonara cu instabilitate hemodinamica

    3. Pacientii din terapie intermediara care prezinta deteriorarea functiei respiratorii (necesita oxigen pe masca >50%)

    4. Necesitatea de nursing/ingrijire respiratorie care nu este posibila in unitatea de terpie intermediara sau sectia obisnuita de spital (fizioterapie pentru eliminarea secretiilor la mai putin de 2 ore)

    5. Hemoptizie masiva

    6. Insuficienta respiratorie cu iminenta de de intubatie (Riscul de aparitie a unei insuficiente respiratorii care ar necesita intubatie endotraheala si support ventilator)

    7. Pacienti intubati pentru protectia cailor respiratorii, chiar daca nu au alte disfunctii de organ si nu necesita support ventilator


  1. Tulburari neurologice

    1. Stroke acut cu alterarea starii de constienta

    2. Coma: metabolica, toxica sau anoxica

    3. Hemoragie intracraniana cu potential de herniere

    4. Hemoragie subarahnoida acuta

    5. Meningita cu alterarea starii de constienta sau afecarea functiei respiratorii

    6. Suferinte ale sistemului nervos central sau suferite neuromusculare cu deteriorqarea functiei neurologice sau pulmonare

    7. Status epilecticus

    8. Moartea cerebrala sau potentiala moarte cerebrala pentru tratament agresiv de mentinere in vederea donarii de organe si tesuturi

    9. Vasospasm

    10. Traumatime cerebrale severe

    11. Disfunctie a sistemului nervos central, indifferent de cauza, suficienta pentru a altera reflexele de protectie si caile respiratorii

    12. Monitorizare neurological invaziva


  1. Ingestie de droguri si supradozare de droguri

    1. Instabilitate hemodinamica la pacienti cu ingestie de droguri

    2. Alterarea starii de constienta cu protectie inadcvata a cailor respiratorii la pacienti cu ingestie de droguri

    3. Convulsii dupa ingestia de droguri

  2. Tulburari gastrointestinale

    1. Sangerari digestive amenintatoare de viata, inclusiv hiopensiune, angina, sangerare activa sau cu conditii de comorbiditate

    2. Insuficienta hepatica fulminanta

    3. Pancreatita acuta severa

    4. Perforatie esofagiana cu sau fara mediastinita

  3. Tulburari endocrine

    1. Cetoacidoza diabetica complicata cu instabilitate hemodinamica, alterarea starii de constienta, insuficienta respiratorie sau acidoza severa

    2. Coma tiroidiana cu instabilitate hemodinamica

    3. Stare hiperosmolara cu coma si /sau instabilitate hemodinamica

    4. Crisele adrenale cu instabilitate hemodinamica

    5. Hipecalcemie severa cu alterarea starii de constienta, necesitand monitorizare hemodinamica

    6. Hipo sau hipernatremia cu convulsii, si/sau alterareastarii de constienta

    7. Hipo sau hipermagneziemia cu aritmii sau afectare hemodinamica

    8. Hipo sau hiperkalemia cu diritmii sau afectare musculara

    9. Hipofosfatemia cu slabiciune musculara

  4. Renal

    1. Necesitatea terapiei de epurare extrarenala – hemodializa, hemofiltrare, hemodiafiltrare in acut

  5. Chirurgicale

    1. Pacienti in postoperator care necesita monitorizare hemodinamica/suport ventilator sau ingrijire speciala la nivel de terapie intensiva


  1. Diverse

    1. Sepsis sever sau soc septic

    2. Monitorizare hemodinamica invaziva

    3. Conditii clinice ce impun nivel de ingrijire de terapie intensiva

    4. Injurii de mediu (hipo/hipertermia, innecul, lighting)

    5. Tratamente noi/experimentale cu potential de complicatii


PARAMETRII OBIECTIVI

  1. Semne vitale

    1. Puls<40 sau >150 b/minut

    2. PA sistolica < 80mmHg sau 20 mmHG sub PA obisnuita a pacientului

    3. PAM < 60mmHg

    4. PAD > 120mmHg

    5. Stopul respirator de orice cauza

    6. Frecventa respiratory > 35 r/minut sau < 8 r/minut

    7. Riscul de oprire respiratorie

    8. Alterarea brusac a starii de constienta ( CGS cu mai mult de 2)

    9. Crize comvulsive repetate sau prelungite

    10. Orice pacient care da doctorilor motive de ingrijorare (?)


  1. Laborator

    1. Na <110mEq/L sau > 170mEq/L

    2. K < 2.0mEq/L sau > 7.0mEq/L

    3. PaO2 <50mmHg

    4. SaO2 <90 cu O2 ≥ 50%

    5. Cresterea acuta a Pa CO2 cu acidoza respiratorie

    6. pH <7,1 sau >7,7

    7. Glicemie > 800mg/dl

    8. Ca >15mg/dl

    9. Nivel toxic al drogurilor sau altor substante chimice la apacienti cu afectare hemodinamica sau neurologica



  1. IMAGISTICA (Rx, Eco,Tomogrfie, Rezonanta magnetica) si Endoscopia

    1. Hemoragie vasculara cerebrala, contuzie sau hemoragie subarahnoidina cu afevtarea starii de constienta sau semen neurologice focale

    2. Rupturi de viscere, vezica urinara, ficat varice esofagiene sau uter cu instabilitate hemodinamica

    3. Anevrism de aorta disecant


  1. ELECTROCARDIOGRAMA

    1. Infarct miocardica cu aritmii complexe, instabilitate hemodinamica sau insuficienta cardiaca congestive

    2. Tahicardie ventriculara sustinuta sau fibrilatie ventriculara

    3. Bloc complet cu instabilitate hemodinamica

  2. SEMNE FIZICE APARUTE ACUT

    1. Pupile inegale la un pacient inconstient

    2. Arsuri > 10% din suprafata corporeala

    3. Anurie

    4. Obstructie de cai respiratorii

    5. Coma

    6. Convulsii sustinute

    7. Cianoza

    8. Tamponada cardiaca


CRITERII DE EXTERNARE (TRANSFER)

Starea pacientilor admisi n terapie intensive este continuu urmarita si evaluate pentru identificare acelor pacienti care nu mai necesita terapie intensive.

  1. Cand dezechilibrele pacientului a fost stabilizate si nu mai necesita monitorizare si ingrijire in terapie intensiva

  2. Cand dezechilibrele pacientului se agraveaza in ciuda masurilor terapeutice si mijloacele de interventie sunt epuizate se impune transferul la un nivel mai jos de ingrijire

  3. Criteriile de externatre din terpie intensiva sunt similare cu criteriile de admisie la nivelul imediat mai jos (terapie intermediara/postoperator)

  4. Nu toti pacientii necesita internarea in terapie intermediara /postoperator, unii pacianti putind fi transferati in sectiile obisnuite de spital


TRIAJUL

In conditii obisnuite pacientii sunt admisi sau externati in Sectia de ATI strict pe baza potentialului beneficiu pe care pot sa il aiba prin aplicarea tratamentelor specifice.

Din nefericire exista situatii cand numarul potentialilor beneficiari de terapie intensive depaseste capacitatea sectiei.

In aceste situatii trebuie sa existe o ierahizare a prioritatilor (triaj)

Triajul initial se recomanda a fi facut pe baza modelului de prioritati medicale prezentat.

Decizia de triaj apartine Sefului de sectie (sau medicului delegat de acesta) si trebuie facuta explicit. Decizia de triaj se ia fara acordul pacientului sau familiei. Originea etnica, rasa, sexul, statul social, preferintele sexulale sau starea financiara a pacientilor nu trebuie sa influenteze decizia de triaj.

Criteriile de triaj trebuie facute cunoscute in scris in avans la nivelul spitalului..

.



















Anexa 4



ECHIPAMENTE pentru UNITATEA DE TERAPIE INTENSIVA (UTI)



  1. ECHIPAMENTE PENTRU PATUL DE TERAPIE INTENSIVA

    1. Pat special de terapie intensiva:

      1. Mobil pe roti care sa dispuna de sistem de blocaj

      2. Echipat de mecanisme care sa permita ridicarea, coborarea sau inclinarea in functie de necesitati

      3. Sa aiba 4 segmente care pot fi mobilizate separat

      4. Sa permita efectuarea masajului cardiac extern

      5. Sa dispuna de saltea speciala antidecubit


    1. Pozitionarea si orientrea patului:

      1. Sa permita pacientului sa vada personalul care il ingrijeste

      2. Pacientul sa aiba acces vizual la fereastra si ceas

      3. Sa fie accesibil vizual din postul central de supraveghere ( alternativa : sistem de Tv cu circuit inchis)

      4. Partile laterale si partea de la picioarele pacientului trebuie sa fie accesibile permanent

      5. In caz de nevoie trebuie sa permita deplasarea pentru accesul la capul pacientului fara sa aduca prejudicii circulatiei in jurul patului.


    1. Paravanele (sau peretii despartitori) de separare dintre paturi nu trebuie sa constituie un obstacol pentru supravegherea pacientului de catre asistenti

    2. Distanta intre paturi trebuie sa fie de cel putin 2,5m. Fiecare pat trebuie sa dispuna de o distanta de 3-3,5m dela perete, pentru a permite mobilizarea si accesul la capul pacientului, fara sa impiedice circulatia in incapere.

    3. Instalatii electrice:

      1. Cel putin 12 prize amplasate de ambele parti ale patului la o inaltime mai mare de 120cm de sol, usor accesibile, cu impamantare si protectie antistatica

      2. Lampa articulata care sa permita lectura pacientului si/sau desfasurarea diverselor manevre terapeutice

      3. Lampa puternica in plafon (200w) care sa permita iluminarea patului in ansamblu in caz de nevoie

      4. Sonerie de alarma

      5. Priza de telefon

      6. Priza radio si tv cu casti individuale

      7. Consola care sa permita instalarea la nevoie a unui aparat tv individual


    1. Gaze medicinale:

      1. 2 prize rapide pentru oxigen care sa furnizeze o presiune de 4 atmosfere legate la o sursa centrala sigura

      2. 1 priza de aer comprimat medicinal la 4 atm, furnizand aer filtrat. Sursa centrala cu compresor fara ulei alimentat de grup electrogen in caza de pana de curent.

      3. Cel putin 2 prize de vacuum de -200mmHG legate la un generator alimentat de grupul electrogen in caz de nevoie

      4. Prizele si conectoarele de oxigen, aer si vacuum sunt de forme si culori diferite si sunt inscriptionate


    1. Monitor multiparametric de terapie intensiva

      1. Monitorizare cardiovasculara: ECG cu limite de alarma si posibilitate de printare sau inregistrare; presiune arteriala non-invaziva; presiune arteriala invaziva, presiune pulmonara si venoasa centrala

      2. Monitorizare respiratorie cu alarme adecvate: frecventa respiratorie, volum curent, debit/min, capacitate vitala, presiune inspiratorie, PEEP, FiO2, End-tidal CO2, oximetrie periferica

      3. Monitorizarea temperaturii, inclusiv in caz de hipotermie

      4. EEG, presiune intracraniana (in cazul monitorizarii neurologice sau neurochiriugicale)

    1. Aparat de ventilatie mecanica de inalta performanta

    2. Seringi automate (injectomate)

    3. Infuzomate

    4. Sisteme de incalzire a lichidelor perfuzate

    5. Sistem de incalzire externa a pacientului

    6. Nutripompe


  1. ECHIPAMANTE COMUNE PENTRU UTI ( 8-12 paturi)

  1. 2 ECG portabile

  2. 2 Stimulatoare cardiace

  3. 1 EEG portabill

  4. 2 Aparate mobile pentru epurare extrarenala ( hemodiafiltrare, hemofiltrare, plasmaexchange)

  5. 2 Fibrobronhoscoape

  6. 1 Aparat Rx mobil

  7. 1 Ecograf multifunctional : Minim : sonda cord, sonda parti moi

  8. 1 monitor de transport

  9. 1 ventilator de transport

  10. 1 brancard cu butelie de oxigen

  11. 1 carucior cu materiale de resuscitare

  12. 1 carucior pentru pansamente

  13. 1 sistem de perfuzie rapida.

  14. Metode pentru realizarea hipotermiei












Anexa 5


CRITERII DE ADMISIE SI EXTERNARE DIN UNITATEA DE TERAPIE INTERMEDIARA/POSTOPERATOR (UTIP)


INTRODUCERE

In spitalele de urgenta ( care ingrijesc pacienti cu suferinte acute) exista o categorie de pacienti care nu necesita ingrijire de nivelul terapiei intensive, dar au nevoie de un nivel de ingrijire care nu poate fi asigurat adecvat in sectiile obisnuite. Acesta populatie de pacienti poate necesita monitorizarea frecventa a functiilor vitale si /sau interventii de nursing, dar in mod obisnuit nu necesita monitorizare invaziva.

Numeroase studii efectuate in SUA si/sau in tarile avansate din Europa de vest atesta ca o parte din pacientii internati in terapie intensiva sunt admisi strict pentru monitorizare cu mijloacele specifice, desi prezinta un risc <10% pentru necesitatea unui tratament activ bazat pe monitorizarea respectiva.

In consecinta Terapia intermediara a fost propusa, ca mijloc de eficientizare a utilizarii resurselor umane si materiale

Terapia intermediara poate fi multifunctionala ( pacienti chirurgicali/pacienti medicali) sau poate fi specializata (chirurgie- cardiaca, hepatica, transplant de organe solide, neurocirurgie, neurologie etc)

Conceptul de terapie intermediara/postoperator reprezinta strategia adecvata pentru asigurarea flexibilitatii triajului pacientilor, crescand accesibilitatea la paturile de terapie intensiva limitate ca numar.

UTIP furnizeaza o alternative favorabila de cost/eficienta la admisiile in terapie intensiva pentru pacientii cu risc estimat mic, dar potential susceptibili de complicatii severe admisi pentru monitorizare de rutina.


RECOMANDARI

      1. In unitatile de Terapie intermediara/postoperator (UTIP) sunt admisi pacientii care necesita monitorizare continua pentru riscul de aparitie a unei insuficiente organice unice sau multiple, sau a caror stare in perioada de recuperare dupa o insuficienta organica unica sau multipla este prea severa sau instabila pentru a permite reintoarcerea intr-o sectie clasica de spitalizare. UTIP constitue un nivel intermediar de ingrijire intre Terapia Intensiva si sectiile clasice de spiatal


      1. UTIP reduce costurile, durata de internare in UTI fara sa cresca durata de internare in spital, nu are impact negative asupra prognosticului bolnavului si imbunatateste satisfactia pacientului si familiei printr-un mediu mai calm si mai linistit decat terapia intensiv


      1. Unitatile deTerapia Intensiva si Terapia Intermediara/Postoperator functioneaza integrat in cadrul Sctiei de ATI.. Datorita acestui lucru, UTIP trebuie sa aiba un numar suficient de paturi pentru a putea primii pacientii din UTI sau din Sectiile clasice de spital,

      2. Medicul Sef de Sectie ATI si/sau medicul desemnat de acesta sa conduca UTIP sunt responsabili de triajul corect, admisia si externarea din acesta unitate, precum si de stabilirea limitelor exacte ale ingrijirii posibile in UTIP, in functie de necesitalile spitalului, calificarea colectivului medical si disponibilitatilor tehnice.

      3. In anumite spitale chirurgicale monoprofil ( ex oftalmologie, ORL, chirurgie orala etc), sau sptitale orasenesti mici, in care in mod obisnuit exista un risc scazut ca pacientii sa intruneasca criteriile de admisie in terapie intensiva, Sectia de ATI poate fi compusa din posturi de anestezie si UTIP.

      4. Unitatile spitalicesti chirurgicale private care practica chirurgie majora susceptibila de complicatii postoperatorii au obigatia de a avea o Unitate TIP


CRITERII ORIENTATIVE DE ADMISIE

  1. Sistem cardiac:

    1. Probabilitate redusa de infarct miocardic; exclus infrctul miocardic acut

    2. Infarct miocardic stabil hemodinamic

    3. Aritmii acute cu stabilitate hemodinamica

    4. Oricare pacient stabil hemodinamic, fara evidenta de infarct miocardic, care necesita pacemaker temporar sau permanent

    5. Insuficienta cardiaca congestiva moderata (Clasa I,II Killip)

    6. Urgentele hipertensive far evidenta de complicatii organice

  2. Sistem pulmonar

    1. Pacienti stabilicu suport ventilator, pentru desprindere de ventilator

    2. Pacienti stabili hemodinamic cu compromiterea schimburilor gazoase pulmonare si boala concomitenta cu potential de agravare a insuficientei respiratorii care necesita urmarire si/sau administrare continua de oxigen

    3. Pacienti care necesita urmarire continua si fizioterapie pulmonara agresiva

  3. Tulburari neurologice

    1. Pacienti cu accident vascular cerebral care necesita urmarire continua sau aspiratie frecventa sau schimbarea frecventa a pozitiei

    2. Pacienti cu traumatisme craniocerebrale acute cu scor Glasgow peste 9, dar care urmarire continua pentru agravarea semnelor neurologice

    3. Traumatime craniocerebrale stabile care necesita toaleta pulmonra frecventa sau schimbarea frecventa a pozitiei

    4. Pacienti cu hemoragie subarahnoidiana post anevrism clipping, care necesita supraveghere continua pentru semne de vasospasm sau hidrocefalie

    5. Pacienti neurochirurgicali stabili care au drenaj lombar pentru trtamentul scurgerii de lichid cefalorahidian

    6. Pacienti stabili cu traumatism de maduva

    7. Pacienti cu tulburari neurologice cronice stabile care necesita nursing frecvent

    8. Pacienti cu hemoragie subarahnoidiana Gradele I-II in asteptarea interventiei chirurgicale

    9. Pacienti cu ventriculostomie, fara alterarea starii de constienta in asteptarea interventiei pentru insalarea suntului ventriculo-peritoneal

  4. Ingestie de droguri sau supradozare

    1. Orice pacient cu ingestie sau supradozare de droguri stabil hemodinamic care necesita urmarire neurologica, pulmonara sau cardiaca

  5. Tulburari gastrointestinale

    1. Sangerari gasstrointestinale cu ipotensiune ortostatica ce raspunde la terapia volemica

    2. Pacienti cu sangerare din varice esofagiene fara semne de sangerare activa si stabilitatea a semnelor vitale

    3. Insuficienta hepatica acuta cu semne vitale stabile

  6. Tulburari endocrine

    1. Pacienti cu cetoacidoza diabetica necesitand administrarea continua de insulina in perfuzie pentru stabilizare in faza de recuperare dupa coma cetoacidotica

    2. Comele hiperosmolare in faza de recuperare

    3. Tireotoxicoza sau starea de hipotiroidie care necesita monitorizare

  7. Chirurgicale

    1. Pacienti in stare postoperatorie, dupa chirurgie majora, stabili hemodinamic care necesita resuscitare hidroelectrolitica si trannsfuzie pentru perturbari volemice majore in timpul interventiei

    2. Orice pacient chirurgical in perioada postoperatorie care necesita urmarire continua in primele 24-48 de ore


  1. Diverse

    1. Sepsis precoce trata adecvat si fara evidenta de soc sau disfunctii organice

    2. Pacienti care necesita terapie fluidica intravenoasa continua titrata

    3. Paciente obstetricale pentru tratamentul pre-eclamsiei/eclamsiei sau alte probleme medicale

    4. Alte categorii de pacienti care necesita urmarire continua sau tratament frecvent al plagilor ( ex Boala Addison, insuficienta renala, delirium tremens, hipercalcemie etc.)

CRITERII DE EXTERNARE

  1. Cand starea fiziologica a pacientului se stabilizeaza si minitorizarea intensiva nu mai este necesara pacientul se transfera in sectia caruia ii apartine

  2. Cand starea pacientului se agraveaza si necesita sau este in iminenta de a avea nevoie masuri de suport vital se transfera in terapie ntensiva














Anexa 7 NORMATIV vizand CATEGORIILE DE PERSONAL DIN SECTIILE DE ATI


CATEGORII DE PERSONAL

normate

SECTII ATI CATEGORIA I

SECTII ATI

CATEGORIA II

SECTII ATI

CATEGORIA III

MEDICI ATI **

1 MEDIC SEF SECTIE

1 MEDIC SEF SECTIE

1 MEDIC SEF SECTIE

1 medic/ sala operatie


1 medic / sala operatie


1 / sala operatie +


UTIIP

UTI

UTIIP

UTI

UTIP

1 medic / 4 - 6 paturi UTIP

1 / 2 - 4 paturi *


1/ 4 - 6 paturi**

1 / 2-4 paturi *


1/ 4-6 paturi**

ASISTENTI







Asistenti supraspecializati***

ASISTENTA SEFA

ASISTENTA SEFA

ASISTENTA SEFA

1 asistent/sala de operatie + 1 asistent/tura pentru sala de opertie de urgenta

1 asistent/sala de operatie + 1 asistent/tura pentru sala de operatie de urgenta

1 asistent/sala de operatie + 1 asistent/tura pentru sala de opertie de urgenta

UTIIP

UTI

UTIIP

UTI

UTIP

1 asistent /4 paturi/tura



---

2 asistenti / 5 paturi / tura


1- 4

1 asistent / 4 paturi / tura


---

2 asistenti / 5 paturi / tura


1 - 4

1 asistent / 4 paturi / tura


---

INFIRMIERE

1 infirmiera/ 4 asistente/

tura

1 infirmiera / 4 asistente/tura

1 infirmiera / 4 asistente/ tura

1 infirmiera / 4 asistente/tura

1 infirmiera / 4 asistente/tura

BRANCARDIERI

1 / tura

1 / tura

1 / tura

1 / tura

1 / tura

PSIHOLOG

----

1

1

FIZIOKINETOTERAPEUTI


1 / 15 paturi

1 / 10 - 15 paturi

1 / 10- 15 paturi

TEHNICIAN INTRETINERE APARATURA

1

1 -2

1 - 2

OPERATORI CALCULATOR

1

2-4

2-4

SECRETARA

---

1-2

1-2


* = normarea poate ajunge pana la 1 medic ATI / 2 paturi de terapie intensiva in sectiile in care se desfasoara activitate de invatamint postuniversitar si/sau cercetare

** = normarea trebuie sa nu produca obligativitatea efectuarii a mai mult de 5 garzi / luna/medic ATI

*** = circulatie extracorporeala, epurare extrarenala,epurare hepatica











Anexa 8


CARACTERISTICI ARHITECTURALE SI TEHNICE ALE SECTIEI DE ATI


      1. Structura arhitecturala a Sectiei de ATI este adecvata pentru desfasurarea activitatii specifice de anestezie si terapie intensiva.

      2. Acest deziderat poate realizeaza numai de catre o echipa multidisciplinara care include: Medicul Sef de Sectie ATI, Asistentul Sef ATI, Arhitect cu experienta in proiectarea de spatii spitalicesti, ingineri specializati in instalatii electrice si tehnice spitalicesti si administratia spitalului.

      3. Particularitatile fiecarui spital ( spital vechi - sectie ATI existenta, spital nou proiectat, spital municipal, spital judetean, spital regional etc. ) sunt luate in considerare in cursul luarii deciziei asupra realizarii caracteristicelor arhitecturale si tehnice proprii pe baza prezentelor norme.

  1. Sectia de ATI este formata din urmatoarele elemete structurale:

    1. Zona administrativa

    2. Posturi de anestezie

    3. Unitatea de terapie intensiva (UTI)

    4. Unitatea de terapie intermediara / ingrijire postoperatorie (UTIP)

    5. Camera de supraveghere post anestezica (CSPA).


Art. 3 Zona administrativa este comuna intregii sectii de ATI si cuprinde spatiile rezervate personalului medical si ajutator, spatiile necesare pntru administratia sectiei si spatiile necesare pentru invatamant. Este constituita din :

      1. Birou sef sectie

      2. Secretariat

      3. Camere medici

      4. Vestiare

      5. Spatiu de odihna pentru asistente

      6. Camera(e) de garda pentru medici

      7. Sala de conferinta

      8. Sala de asteptare pentru apartinatori

      9. Sas pentru echiparea vizitatorilor


Art.4 POSTUL DE ANESTEZIE ( vezi anexa 2)


Art. 5 Unitatea de Terapsie Intensiva (UTI) respecta urmatoarele regului:


1) Amplasament

a. Unitatea de terapie intensiva (UTI) trebuie sa ocupe un teritoriu definit si separat de alte sectii ale spitalului ( UTIP, UPU, Bloc operator, sterilizare, transfuzii etc.)

b. Trebuie sa aiba acces facil la unitatea primire urgente, blocul operator si serviciul de imagistica

c. Daca este situata la etaj trebuie sa aiba in proximitate un ascensor pentru paturi

d. Unitatea de terapie intermediara/postoperator (UTIP) se recomanda sa fie in proximitatea UTI, dar trebuie sa dispuna de spatiu separat si distinct.

  1. Acces

          1. Zona filtru permite controlul accesului pentru pacienti, personal, vizitatori si aprovizionare

          2. Traseul intre UTI si alte structuri legate de functionarea sectiei se recomanda sa fie cat mai scurt pentru a permite transferul rapid al pacientilor

          3. Se recomanda ca accesul prevazut pentru paturi (brancarde), personal si materiale sa fie distinct de accesul rezervat vizitatorilor.

          4. Accesul vizitatorilor este reglementat in mod liber.

          5. In UTI exista un sistem de avertizare (sonerie, interfon) care sa permita vizitatorilor sa se anunte inatinte sa primesaca autorizatia sa intre.


  1. Capacitate

    1. Se recomanda intre 3-6% din numarul de paturi ale spitalului rezervate pacientilor cu suferinte acute

    2. In spitalele regionale de urgenta capacitatea poate fi pana la 10-15% din totalul numarului de paturi ale spitalului.

    3. Capacitatea optima pentru o unitate este de 8 -12 paturi. Numarul minim de paturi de terapie intensiva este de 6.

    4. Pentru unitatile care au maimult de 12 paturi se recomanda impartirea in blocuri functionale distincte.


  1. Zona de spitalizare

    1. Culoarul zonei de spitalizare trebuie sa aiba o latime de cel putin 2,50m si sa fie fara structuri care sa impiedice trecerea brancardului sau patului de terapie intensiva.

    2. Salon de terapie intensiva

      1. Se recomanda saloane cu un singur pat sau cel mult 4 paturi

      2. Suprfata neta destinata fiecarui pat de terapie intensiva este de 16m²

      3. Suprafata bruta pentru un pat de terapie intensiva trebuie sa fie de cel putin 40m² ; aceasta suprafata corespunde la suprafata totala a UTI ( inclusiv culoare, anexe etc) impartita la numarul de paturi

      4. Suprafata minima a unui salon cu un pat este de 20m².

      5. Podeua trebuie acoperita cu material de culoare deschisa, neted, fara striatii, usor de dezinfectat, absorbant acustic si rezistent la trafic, care sa permita deplasarea usoara a mobilierului pe roti si sa impiedice alunecarea. La jonctiunea cu peretii materialul ce acopera podeaua trebuie sa fie rotunjit pe o inaltime minima de 10 cm.

      6. Plafonul fals trebuie sa fie neted si etans.

      7. Peretii trebuie sa raspunda exigentelor de izolare acustica si sa fie acoperiti cu material neted si lavabil .

      8. Pentru facilitarea supravegherii pacientului partea superioara a usilor si peretii despartitori trebuie prevazuti cu gemuri duble cu stor incorporat pentru a permite atenuarea luminozitatii

      9. Este recomndabil ca fiecare incapere sa fie prevazuta cu o fereastra, care sa se poata deschide daca circumstantele o permit. Geamurile sunt prevazute cu storuri lavabile, jaluzele lavavabile sau sticla fumurie pentru a atenua caldura si luminozitatea solara.

      10. In fiecare incapere exista un ceas de perete

      11. Pentru spalarea pe maini a personalului fiecare incapere trebuie sa aiba o chiuveta cu apa calda si rece care sa permita actionarea cu cotul sau piciorul , un rezervor de sapun lichid, un dozator de dezinfectant si servete de unica utilizare. Uscatoarele cu aer cald nu sunt autorizate.

      12. Fiecare incapere trebuie sa aiba o priza electrica de 380V destinata alimentarii aparatului mobil de radiologie.

      13. Iluminarea camerei de pacient comporta:lumina directa si indirecta cu intensitate reglabila si sistem de iluminare nocturna care sa permita intrarea si iesirea personalului fara sa incomodeze pacientul in timpul somnului

      14. Ventilatia si climatizarea. Salonul de terapie intensiva trebuie sa dispuna de o ventilatie cu innoirea aerului de cel putin 6 volume pe ora. Temperatura ambianta trebuie mentinuta intre 22-26º C cu o umiditate de 30%-60%. Se recomanda existenta unui sistem de aer conditionat (climatizare) de preferinta centralizat dar se admit si aparate de tip casnic.

Climatizarea centrala reprezinta o cerinta obligatorie pentru spitalele construite dupa adoptarea prezentelor norme.

      1. Fiecare incapere trebuie sa aiba o rezerva de material de utilizare curenta (seringi, ace, perfuzii, perfuzoare, pansamente, dezinfectante etc) si material destinat ingrijirii de baza (linjerie de pat, lingerie de corp, diverserecipiente ) Este de recomandat ca aprovizionarea stocului respectiv sa fie facuta printr-un circuit din afara camerei.

      2. Alimentarea cu electricitate trebuie sa respecte normele instalatiilor electrice de joasa tensiune de uzaj medical si sa fie in dublu circuit pentru a evita intreruperea alimentarii in caz de pana de curent.. Prizele , in numar suficient, in functie de necesitatile unitatii trebuie grupate pe un panou mural sau integrate unui brat paplafonier.

      1. Gazele medicinale. Reteaua de gaze medicinale trebuie instalata in conformitate cu normele in vigoare. Fiecare pat trbuie sa dispuna de un numar minim de : 2 prize de oxigen 2 prize de vacuum si 1 priza de aer comprimat medicinal. Prizele ,grupate pe un panou mural (sau dublate pe un brat plafonier) trebuie sa fie prize rapide, de forma si culori diferite,inscriptionate.

      2. Securitatea functionarii. Trebuie sa existe un protocol scris cu procedurile de urmat in caz de intrerupere a curentului electric si /sau alimentarii cu aze medicinale.

    1. Camera de izolare: In fnctie de nevoile si dimensiunea UTI trebuie amenajate 1-2 camere de izolare. Suprafata camerei este de cel putin 22m.p. cu un sas de intrare de cel putin 2 m.p. Camera si sasul trebuie prevazute cu chiuvete. Camerele de izolare trebuie sa dispuna de sistem de climatizare cu presiune reglabila (presiune pozitiva sau presiune negativa la interior)

    2. Post central de supraveghere: situat adecvat pentru a permite supravegherea sumara a ansmblului de pacienti ciprinzand:

      1. Pupitru accesibil pe ambele laturi pe care sunt regrupate:

      2. aparate de telecomunicatie ( telefon cu fir direct, interfon, tele inscriptor in legatura directa cu laboratorul, telefax, terminal informatic)

      3. Monitor central

      4. Un mic birou

      5. In unitatile de terapie intensiva cu capacitatea 8 paturi este suficient un singur post de supraveghere. Pentru unitatile cu mai multe paturi, numarul si amplasamentul posturilor de supraveghere pot fi adaptate in functie de configuratia arhitecturala a localului.

      6. In spatele sau alaturi de pupitru central este util sa existe:

        1. Un dulap cu medicamente

        2. Un frigider pentru medicamente

        3. Stoc de perfuzii

        4. O chiuveta

        5. Un spatiu pentru pregatirea perfuziilor

      7. In apropierea postului central:

        1. Un megatoscop de minim 150x50 cm

        2. O suprafat orizontala de aceiasi dimensiune

      8. Un sistem fix sau mobil pentru stocarea radiografiilor

      9. Alarmele optice si acustice ale diverselor instalatii ( in particular soneria telefonului) nu trebuie sa constituie surse de agresiune pentru pacienti


  1. Zona tehnica cuprinde un ansamblu de spatii usor accesibile:

    1. Depozit de materiale dispune de mai multe incaperi usor accesibile. Se recomanda ca fiecare spatiu sa permita circulatia concomitenta lejera a 3 persoane. Depozitul contine:

        1. Aparatura care nu este momentan folosita (respiratoare, defibrilatoare, monitoare detransport, pompe de perfuzie etc.)

        2. Stoc suficient de materiale de unica folosinta

        3. Butelii de gaze medicinale necesare pentru transport

        4. Dispozitive destinate surselor electrice, de oxigen, aer comprimat, aspiratoare

        5. Rezerva de solutii perfuzabile

        6. Tubulatura si conectoare

        7. Lenjerie de rezerva

        8. Rezerva de materiale de curatenie



    1. Oficiu alimentar, pentru pregatirea alimentelor destinate pacientilor

    2. Spatiu pentru curatirea, spalarea si decontaminarea materialelor

    3. Camera de evacuare a reziduurilor biologice conform cu normele spitalicesti


Art. 6

  1. Unitatea de Terapie Intermediara / Ingrijire Postoperatorie (UTIP) este parte integranta a Sectiei de ATI din spital si functioneaza in subordinea Sefului Sectiei ATI.

  2. In functie de necesitati intr-un spital pot exista una sau mai multe UTIP

Art. 7 UTIP are urmatoarele caracteristici:

        1. Amplasament.

a. Unitatea de terapie intensiva /ingrijire postoperatorie

(UTIP) trebuie sa ocupe un teritoriu definit si separat de alte sectii ale spitalului.

b. Trebuie sa aiba acces facil la unitatea primire urgente, blocul operator si serviciul de imagistica

c. Daca este situata la etaj trebuie sa aiba in proximitate un ascensor pentru paturi.


        1. Acces

          1. Zona filtru permite controlul accesului pentru pacienti, personal, vizitatori si aprovizionare

          2. Traseul intre UTIP si alte structuri legate de functionarea sectiei se recomanda sa fie cat mai scurt pentru a permite transferul rapid al pacientilor

          3. Se recomanda ca accesul prevazut pentru paturi (brancarde), personal si materiale sa fie distinct de accesul rezervat vizitatorilor

          4. Accesul vizitatorilor trebuie reglementat liberal. Trebuie sa existe insa un sistem de avertizare (sonerie, interfon) care sa permita vizitatorilor sa se anunte inatinte sa primesaca autorizatia sa inttre in UTIP.


        1. Capacitate

          1. Numarul de paturi din UTIP se stabileste in functie de necesitatile proprii ale spitalului,

          2. Se recomanda ca numarul de paturi din UTIP sa fie cel putin egal cu jumatatea numarului de paturi din unitatea de terapie intensiva (UTI).

          3. Numarul minim de paturi acceptat pentru o UTIP este de 4 paturi.

        2. Zona de spitalizare

          1. Spatiul destinat pacientilor in UTIP trebuie sa respecte din punct de vedere structural aceleasi elemente ca si UTI.

          2. UTIP este compusa din camere individuale cu un pat sau camere cu cel mult 4 paturi.

          3. Fiecare incapere trebuie sa dispuna de 

            1. Pat mobil pe roti

            2. instalatii de gaze medicinale ( oxigen, aer comprimat , vacuum)

            3. grup sanitar

            4. Chiuveta

            5. Monitor pentru monitorizare non-invaziva ( traseu ecg, puls oximetrie, presiune arteriala)

            6. Alarma


          1. Trebuie sa aiba posibilitatea de a realiza examene Rx, ecografie si endoscopie la patul pacientului

          2. Trebuie sa poata fi instituita ventilatia artificiala

          3. Trbuie sa aiba acces la un laborator pentru analize de rutina (hematologie, bacteriologie, biochimie, toxicologie)


5) Zona tehnica

a. Depozit de materiale


b . Oficiu alimentar, pentru pregatirea alimentelor destinate pacientilor

  1. Spatiu pentru curatirea, spalarea si decontaminarea materialelor

  2. Camera pentru evacuarea reziduurilor biologicr


  1. Conditii tehnice de functionare

          1. UTIP din spitalele care dispun de unitatea de terapie intensiva (UTI)

      1. Au rolul sa utilizeze mai bine capacitatea de primire a UTI admitand pacientii care necesita supraveghere sau tratament care nu se pot realiza in sectorul clasic de spitalizare sau unitatea de primire urgente nu le pot asigura, fie inaintea internarii in terapie intensiva, fie dupa terminarea tratamentului in terapie intensiva.

      2. Pentru coerenta si securitatea pacientilor primiti UTIP trebuie sa fie sub responsabilitatea echipei ATI.

      3. Trebuie sa fie prezent un medic ATI permanent in timpul zilei.

      4. Permanenta nu necesita garda specifica si este acoperita de echipa de garda de ATI.

      5. Daca ansamblul UTI /UTIP depaseste 30 de paturi se impune o linie de garda separata.


    1. UTIIP din spitalele care nu dispun de UTI .

      1. UTIP functioneaza sub responsabilitatea echipei de anestezie – terapie intensiva.

      2. Trebuie sa raspunda prioritar necesitatilor de primire si spitalizare a urgentelor si ale blocului operator.

      3. In absenta UTI, UTIP poate ingriji pacienti cu insuficiente organice acute, in particular cei care necesita ventilatie mecanica cu conditia unei rezolvari rapide previzibile. Aceasta rezolvare permite oprirea mijloacelor de supleere in cateva ore ( exemple: edem pulmonar cardiogen, unele intoxicatii medicamentoase voluntare, unii pacienti postoperator) Deasemenea poate primi pacienti externati din unitati de terapie intensiva ale unui alt spital prin conventie scrisa prestabilita.

      4. Permaneta medicala nu este obligatoriu exclusiva unitatii, dar trebuie asigurata de un medic ATI calificat.(de ex. Medicul de garda ATI)

      5. Aceste unitati trebuie sa aiba conventii scrise cu UTI din alte spitale in privinta criteriilor de transfer si modalitatilor de transporta pacientilor critici.




44