In fapt, reclamantii au invocat incalcarea articolului 6 alineat 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca urmare a duratei excesive a trei proceduri cu caracter comercial desfasurate in fata instantelor judecatoresti interne.
Constatand incalcarea articolului 6 alineat 1, Curtea a retinut ca prima procedura a durat mai mult de 9 ani, desfasurandu-se in fata unei singure instante, si ca era inca pe rol la data la care Curtea a pronuntat hotararea.
In ceea ce priveste a doua procedura, Curtea a retinut ca aceasta a inceput in anul 1998 si nu era inca finalizata la data la care s-a pronuntat hotararea instantei de la Strasbourg. Referitor la cea de-a treia procedura, instanta europeana a retinut ca a durat 6 ani, pentru doua grade de jurisdictie. Curtea a statuat ca durata excesiva a celor trei proceduri nu poate fi justificata doar prin natura complexa a cauzelor. Desi atitudinea reclamantilor a fost de natura sa determine unele intarzieri, nu se poate reprosa acestora faptul ca au uzat de caile de atac interne la dispozitia lor. De asemenea, Curtea a constatat ca au avut loc mai multe declinari si conflicte de competenta intre instantele judecatoresti interne, fapt care nu poate fi imputat reclamantilor si care a cauzat intarzieri importante in judecarea cauzelor.
In consecinta, CEDO a obligat statul roman la plata catre reclamanti a sumei de 8.000 EUR, cu titlu de daune morale, precum si a sumei de 3.000 EUR, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Fii primul care comenteaza!
Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!