Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale, adoptata la inceputul lunii de Parlament,  aduce o serie de modificari actului normativ al Guvernului, care vizeaza anumite clarificari privind rata dobanzii, instanta competenta, procedura de urmat precum si caile de atac. 

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat luni, 26 mai,  decretul de promulgare a legii, la doua saptamani dupa ce Parlamentul i-a trimis forma adoptata in plen.  

Legea de aprobare a OUG nr. 119/2007 va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.
____

Termen de 10 zile pentru cererea in anulare a ordonantei de plata
 


OUG nr. 119/2007 a stabilit ca debitorul poate cere anularea ordonantei de plata emisa de judecator, insa nu prevede un termen in care acesta poate formula cererea. 

Legea adoptata de Parlament prevede ca impotriva ordonantei de plata, debitorul poate formula cerere in anulare, in termen de 10 zile de la data comunicarii acesteia.Cererea in anulare se va solutiona de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. 

Noi prevederi referitoare la rata dobanzii 


O alta modificare adusa prin legea de aprobare a OUG nr. 119/2007 se refera la rata dobanzii pentru intarzierea la plata pretului. Astfel, in cazul in care rata dobanzii nu este stabilita prin contract, se va aplica rata dobanzii de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei. Rata de referinta stabilita pentru prima luna a semestrului se aplica in urmatoarele 6 luni.
 
In varianta actuala, OUG nr. 119/2007 stabileste ca rata de referinta in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului se aplica in urmatoarele 6 luni.

Trebuie precizat ca OUG nr. 119/2007 prevede ca partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru intarzierea in plata pretului. 

In ceea ce priveste dobanzile produse de creantele constand in plata pretului, in cazul contractelor dintre comercianti, datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile, in conformitate cu art. 43 din Codul Comercial.

In cazul contractelor dintre comercianti si autoritatea contractanta creantele produc dobanzi astfel:
a. daca in contract a fost fixat un termen de plata, din ziua urmatoare acestui termen;
b. daca data sau termenul de plata nu este fixata/fixat in contract: 
- dupa 30 de zile de la data primirii de catre debitor a facturii sau a oricarei alte asemenea solicitari de plata; 
- daca data primirii facturii ori a unei solicitari echivalente de plata este incerta, dupa 30 de zile de la receptia marfurilor sau prestarea serviciilor; 
- daca solicitarea de plata a fost comunicata inainte de a primi marfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea marfurilor sau prestarea serviciilor; 
- daca legea sau contractul stabileste o procedura de acceptare ori de verificare, permitand certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plata la data verificarii sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la ultima dintre aceste date.

Clarificari privind instantele competente 


Conform unui alte modificari a OUG nr. 119/2007,  cererea privind creanta de plata a pretului rezultand dintr- un contract de achizitie publica, de concesiune de lucrari publice sau de servicii se depune la instanta de contencios administrativ competenta, care va aplica, pentru solutionarea cauzei, prevederile OUG nr. 119/2007.  

De asemenea, judecatorul va verifica din oficiu competenta instantei, in cazul depunerii unei cereri privind creanta de plata a pretului, mai prevede legea adoptata de Parlament.  In conformitate cu OUG. nr. 119/2007, cererea se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. 

Domeniul de aplicare a OUG nr. 119/2007 

OUG nr. 119/2007 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Actul normativ defineste contractul comercial ca fiind contractul incheiat intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret constand intr-o suma de bani.

In sensul actului normativ, autoritatea contractanta este, in principiu, orice autoritate publica a statului roman sau a unui stat membru al Uniunii Europene, sau un organism finantat de aceasta sau aflat in subordinea acesteia.

Mai mult, potrivit OUG nr. 119/2007, in cazul litigiilor privitoare la obligatii de plata rezultand din contracte comerciale nu mai este necesara parcurgerea, in prealabil, a etapei concilierii directe prevazute la art. 7201 din Codul de procedura civila. 


_____________


Legea de aprobare a OUG nr. 119/2007, in forma trimisa la promulgare, poate fi vizualizata integral aici. 

OUG nr. 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contractele comerciale poate fi vizualizata integral aici.