Ce este GNU?

  Citim deseori ca folosirea unui program instalat pe calculatorul personal, mai ales daca programul respectiv face parte din categoria „open source”, trebuie realizata in deplina concordanta cu GNU.

   In articolul de fata o sa incerc dezbaterea a doua elemente importante, in legatura evidenta cu termenul „GNU”: tipologia juridica romaneasca a programelor „open source”, precum si regimul juridic al acestor programe.

   Mici referiri la istoria termenului 
 

  In 1983, in SUA, Robert Stallman a infiintat Free Software Foundation, cu intentia de a cladi un sistem de operare pentru calculatoare la fel de fiabil ca referinta comerciala de atunci, UNIX. Si-a botezat proiectul,  pe care urma sa il puna in practica cu ajutorul Free Software Foundation,  GNU. Numele pare simplu de explicat, insa importanta sa este data mai degraba de implicatiile pe care crearea acestui proiect le-a retinut in lumea IT si in cea juridica. Pentru ca GNU este o referinta clara la softul „open source”, softul pentru surse deschise.

  "Open source" vs. freeware
 

  Softul "open source" trebuie inteles, ca tipologie a softului, in antiteza cu binecunoscutul soft freeware. Utilizatorul obisnuit este atras de categoria programelor freeware tocmai pentru ca folosinta pe care o da el softului respectiv este una normala. Prin folosinta normala a unui program freeware se intelege doar folosirea programului respectiv, fara observarea si transformarea functiunilor esentiale ale acestora. Programatorul, in schimb, poate sa isi puna problema ca un soft ar putea fi calea de acces catre alt tip de utilitati informatice, si incearca o descompunere, o decompilare a programului tocmai ca pe baza functiunilor sale sa incerce sa dezvolte o alta aplicatie.

  Aici intervine distintia fundamantala intre softul freeware si softul open source. Cele doua tipuri de aplicatii trebuie vazute prin intermediul a doua atribute care le-ar putea caracteriza: GRATUITATE si TRANSPARENTA CODULUI-SURSA (liniile de programare care constituie, prin succesiunea lor logica, tocmai elementele de functionare ale programului).

   Gratuitatea este atribut comun, in vreme ce transparenta codului-sursa este un element de specificitate al programelor „open source”. Programele „open source” au si o alta caracteristica fundamantala: ele sunt opere colective, in sensul in care, din momentul in care oricine are acces la codul lor sursa, orice binevoitor experimentat poate sa repereze erorile si sa participe la imbunatatirea arhitecturii programului.

   Din aceasta cooperare au rezultat o serie de aplicatii libere, insa toate au culminat cu aparitia, la inceputul anilor 1990, a softului Linux. O sa incerc o istorie a Linuxului tocmai pentru a explica un alt concept esential care tine de aplicatiile „open source”: termenul copyleft.

   La inceputurile aventurii sale informatice, Linus Torvalds, finlandezul care a facut celebra miscarea „open source” prin transformarea Linuxului intr-un competitor "vizibil" al Windows, si-a construit un program care nu se deosebea cu nimic de creatiile existente pana atunci. Lipsit de mijloacele materiale necesare achizitionarii unui sistem Unix, Torvalds a apelat la ajutorul comunitatii Free Software Foundation, si a inceput sa construiasca partea de program care nu se dovedise competitiva, cu ajutorul internautilor.

  Proiectul lui s-a concretizat in 1991, iar prima versiune stabila a Linux-ului a fost distribuita gratuit pe internet incepand cu 1994.

   Partea interesanta de abia acum urmeaza. Licenta sub care este distribuit Linux-ul, licenta de tip copyleft, nu interzice doar ascunderea codului-sursa de catre programator, ci stipuleaza clar ca toate aplicatiile derivate din acest cod raman deschise. Altfel spus, se interzice reintoarcerea in proprietate privata a aplicatiei rezultate prin imbunatatirea sau modifiare succesiva a codului-sursa al Linuxului.

  Regimul juridic aplicabil in Romania softurilor "open source"
 

  Dincolo de beneficiul folosirii succesive al programului, softurile „open source” impun de obicei reguli aparte de utilizare a programului si a oricaror alte programe rezultate din modificarea, adaptarea sau imbuntatatirea softului incipient. „Nu puteti modifica programul pentru ca mai apoi sa-l vindeti cuiva cu precizarea ca va apartine” sunt cuvintele de care o sa va loviti cel mai des in conventiile GNU care insotesc cele mai multe dintre aplicatiile de tip „open source”.

  Sanctiunea este aceea aplicabila faptei de incalcare a dreptului de autor asupra unei opere colective. De altfel, majoritatea aplicatiilor de tip „open source” au o echipa care se preocupa de respectarea GNU de catre utilizatorii aplicatiei, echipa care isi poate asuma, ca echipa sau persoana la initiativa careia a fost creata „baza aplicatiei respective” dreptul de a cere repararea prejudiciilor suferite prin incalcarea licentei „copyleft”.

   La noi, atat doctrina cat si legislatia s-au exprimat elocvent in privinta definirii si a regimului juridic al operelor colective, asa cum sunt aplicatiile „open source”.  Potrivit doctrinei romanesti,  asemenatoare doctrinei franceze, este definita ca opera colectiva „acea opera creata din initiativa unei persoane fizice sau juridice care o editeaza, o publica si o divulga pe responsabilitatea si sub numele sau si in care contributiile personale ale autorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie vreun drept distinct unuia dintre coautori asupra ansamblului operei create”.

  In acelasi timp, raporturile dintre autorii operei colective si persoana la initiativa careia a fost creata opera sunt supuse contractului incheiat intre aceste parti. Prin urmare, fata de utilizatorii romani, GNU este un contract pe care acestia sunt tinuti sa il respecte. Incalcarea GNU este echivalenta cu incalcarea licentei de utilizare a unui contract protejat de Legea dreptului de autor nr. 8/1996.


   Concluzie

   Programele de tip "open source" au asadar, drept caracteristica evidenta, permanenta atributului lor de program apartinand domeniului public. Este permisa folosirea, decompilarea sau utilizarea acestor programe ca platforma de dezvoltare pentru alte aplicatii, insa este interzisa aproprierea aplicatiilor rezultate in urma acestor operatiuni.

Dimensiune text

print ym Articol interesant (1)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

 

COMENTARII ARTICOL (0)

Utilizator
Comentariu  (Pentru intrebari cu privire la probleme juridice / de afaceri, va rugam sa accesati Forumul Avocatnet.ro.)

mai multe iconite Comunitatea Avocatnet.ro apreciaza discutiile animate si politicoase si te roaga sa respecti politica editoriala destinata comentariilor Avocatnet.ro. Multumim!

Ati atins limita de comentarii pentru intervalul de timp(2 comentarii la 5 minute).
Veti putea comenta in