Pentru informatii privind Noul Cod Civil 2009 sau Noul Cod Penal 2009, va invitam sa accesati sectiunea speciala creata de Avocatnet.ro pentru adoptarea noilor coduri. Pentru a merge la sectiune, click aici.
Proiect - CODUL CIVIL
TITLU PRELIMINAR
Despre legea civilă
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Obiectul Codului civil
Art.1 � Dispozitiile prezentului cod reglementează raporturile civile, patrimoniale si nepatrimoniale, stabilite între persoanele fizice sau persoanele juridice.
Continutul Codului civil
Art.2 � Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozitiilor sale.
CAPITOLUL II
Aplicarea si efectele legii civile
Activitatea legii civile
Art.3 � (1) Legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României dacă în textul ei nu este prevăzută o dată ulterioară. În toate cazurile, termenul se calculează zi cu zi.
(2)Legea civilă se aplică tuturor situatiilor juridice ivite cât timp este în vigoare, situatiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare, precum si efectelor viitoare ale unei situatii juridice trecute.
Neretroactivitatea legii civile
Art.4 � (1) Legea nouă nu are putere retroactivă; ea nu modifică si nici nu suprimă conditiile de constituire a unei situatii juridice anterior constituite, nici conditiile de stingere a unei situatii juridice anterior stinse. De asemenea, legea nouă nu modifică si nici nu desfiintează efectele deja produse ale unei situatii juridice stinse sau aflate în curs de realizare.
(2)Actele juridice lovite de nulitate la data intrării în vigoare a legii noi rămân supuse legii vechi, chiar dacă potrivit legii noi ele ar fi valabile.
Supravietuirea legii vechi
Art.5 � (1) De la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu exceptia cazurilor în care legea nouă dispune altfel.
(2)În cazul situatiilor juridice ale căror efecte pot fi modificate sau stinse în mod liber de către părti si aflate în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche va continua să guverneze natura si întinderea drepturilor si obligatiilor părtilor, precum si orice alte efecte juridice, afară de cazul în care prin legea nouă s-ar dispune altfel.
(3)Cu toate acestea, dispozitiile legii noi se aplică în ceea ce priveste modalitătile de exercitare a drepturilor sau de executare a obligatiilor, precum si a celor privitoare la transmisiunea, preluarea, transformarea sau, după caz, stingerea acestora, în afară de cazurile în care prin legea nouă s-ar dispune altfel.
Iesirea din vigoare a legii civile
Art.6 � (1) O lege nu este abrogată decât printr-o lege ulterioară ce cuprinde o dispozitie expresă abrogatoare sau prin incompatibilitatea noilor dispozitii cu cele precedente atunci când legea nouă reglementează în întregime materia ce era reglementată de legea anterioară.
(2)O lege generală nu abrogă dispozitiile unei legi speciale anterioare decât prin prevederi exprese.
Situatiile juridice
Art.7 � În sensul prezentului capitol, prin situatii juridice se întelege orice raporturi juridice civile împreună cu actele sau faptele juridice generatoare, modificatoare sau extinctive, precum starea persoanelor, capacitatea lor civilă, regimul bunurilor si altele asemenea.
Analogia legii si analogia dreptului
Art.8 � (1) În cazurile neprevăzute de lege se aplică dispozitiile privitoare la situatii juridice asemănătoare, iar în lipsa acestora, principiile generale ale dreptului civil.
(2)Este interzis judecătorului să stabilească dispozitii general obligatorii prin hotărârile pe care le pronuntă în cauzele ce îi sunt supuse judecătii.
Aplicarea unor categorii de legi
Art.9 � (1) Legile care derogă de la o dispozitie generală, care restrâng exercitiul unor drepturi civile sau care prevăd sanctiuni civile se aplică numai în cazurile anume arătate.
(2)De la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale.
Eroarea comună si de neînlăturat
Art.10 � (1) Când cineva, împărtăsind credinta comună si invincibilă, a crezut că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanta judecătorească, tinând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această eroare va produce fată de cel aflat în eroare aceleasi efecte ca si când ar fi valabil, afară însă de cazul când desfiintarea lui nu i-ar pricinui nici o pagubă.
(2)Eroarea comună si de neînlăturat nu se prezumă.
(3)Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciară si în orice alte materii în care legea reglementează un sistem de publicitate.
CARTEA I
Despre persoane