Noul Cod Civil

CAPITOLUL II

Despre tutela minorului


Sectiunea 1

Despre deschiderea tutelei

Cazuri de instituire
Art.71 � Tutela minorului se instituie atunci când ambii părinti sunt decedati, necunoscuti, decăzuti din exercitiul drepturilor părintesti, pusi sub interdictie, dispăruti ori declarati morti, când copilul este abandonat sau este lipsit de îngrijirea ambilor părinti, precum si în cazul în care, la încetarea adoptiei, instanta hotărăste că este în interesul minorului instituirea unei tutele.

Persoanele obligate să înstiinteze instanta tutelară
Art.72 � Au obligatia ca, în termen de cel mult cinci zile de la data când află de existenta unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute în art.71, să înstiinteze instanta tutelară:
- persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei în care locuieste minorul;
- serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării mortii unei persoane, precum si notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
- instantele judecătoresti, reprezentantii Ministerului Public si ai politiei, cu prilejul pronuntării, luării sau executării unei măsuri privative de libertate;
- organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice altă persoană.


Sectiunea a 2-a

Despre tutore

Persoana care poate fi numită tutore
Art.73 � (1) Poate fi tutore o persoană fizică sau sotul si sotia, împreună, dacă nu se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezentul cod.
(2)În cazul în care, în situatia prevăzută la art.71 se află mai multi minori care sunt frati, se numeste de regulă un singur tutore.

Persoanele care nu pot fi numite tutore
Art.74 � (1) Nu poate fi tutore:
a) minorul, interzisul judecătoresc sau cel pus sub curatelă;
b) cel decăzut din drepturile părintesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
c) cel căruia i s-a restrâns exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum si cel cu rele purtări;
d) cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta;
e) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei;
f) cel înlăturat prin înscris autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul mortii, responsabilitatea părintească.
(2)Dacă una din împrejurările arătate la alin.(1) se iveste în timpul tutelei, tutorele va fi îndepărtat, respectându-se aceeasi procedură ca si la numirea lui.

Desemnarea tutorelui de către părinte
Art.75� (1) Părintele poate desemna, prin înscris autentic sau prin testament, persoana care urmează a fi numită tutore al copiilor săi.
(2)Desemnarea făcută de părintele care în momentul mortii era decăzut din drepturile părintesti sau pus sub interdictie, este lipsită de efecte.

Desemnarea mai multor tutori
Art.76� În cazul în care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fără vreo preferintă, ori există mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului în stare să îndeplinească sarcinile tutelei si care îsi exprimă dorinta de a fi tutore, instanta tutelară va hotărî tinând seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltării armonioase a minorului.

Împiedicarea persoanei desemnate de a fi numit tutore
Art.77 � (1) Cel chemat la tutelă în conformitate cu dispozitiile art.75 nu poate fi înlăturat fără acordul său, decât dacă se află în vreunul din cazurile prevăzute la art.74 sau dacă prin numirea sa interesele minorului ar fi primejduite.
(2)Dacă cel chemat la tutelă este numai temporar împiedicat în exercitarea atributiilor ce i-au fost conferite, instanta tutelară, după încetarea împiedicării, îl numeste tutore la cererea sa, dar nu mai târziu de sase luni de la deschiderea tutelei. Până atunci, instanta desemnează un tutore provizoriu.
(3)După trecerea celor sase luni, dacă persoana desemnată nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore rămâne să îndeplinească în continuare sarcinile tutelei.

Numirea tutorelui de către instanta tutelară
Art.78 � În lipsa unui tutore desemnat, instanta tutelară, numeste ca tutore, dacă motive întemeiate nu se opun, o rudă sau un afin, ori un prieten al familiei minorului, având domiciliul în România, în stare să îndeplinească această sarcină tinând seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezintă cel chemat la tutelă.

Procedura de numire
Art.79 � (1) Numirea tutorelui se face de instanta tutelară în camera de consiliu prin încheiere irevocabilă. Ascultarea minorului care a împlinit 10 ani este obligatorie.
(2)În lipsa unui tutore desemnat, dacă instanta tutelară a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin.(1), cu consultarea consiliului de familie.
(3)Încheierea de numire se comunică în scris tutorelui si se afisează la sediul instantei tutelare si la primăria de la domiciliul minorului.
(4)Drepturile si îndatoririle tutorelui încep de la primirea comunicării.
(5) Între timp, instanta tutelară poate lua măsuri provizorii cerute de interesele minorului, putând chiar să numească un curator special.

Persoanele care pot refuza continuarea tutelei
Art.80 � (1) Cel numit tutore este dator să continue îndeplinirea sarcinilor tutelei.
(2)Poate refuza continuarea tutelei:
a) cel care are vârsta de 60 de ani împliniti;
b) femeia însărcinată sau mama unui copil mai mic de opt ani;
c) cel care creste si educă doi sau mai multi copii;
d) cel care, din cauza bolii, a infirmitătii, a felului îndeletnicirii, a depărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu ar mai putea să îndeplinească această sarcină.

Înlocuirea tutorelui
Art.81 � Tutorele aflat în oricare dintre situatiile prevăzute în art.80 poate cere să fie înlocuit. Cererea de înlocuire se adresează instantei tutelare, care va hotărî de urgentă. Până la solutionarea cererii sale de înlocuire, el este obligat să continue exercitarea atributiilor.

Caracterul personal al tutelei
Art.82 � (1) Tutela este o sarcină personală.
(2)Cu toate acestea, instanta tutelară, cu avizul consiliului de familie poate, tinând seama de mărimea si compunerea patrimoniului minorului, să decidă ca gestionarea patrimoniului ori doar a unei părti a acestuia să fie încredintată, potrivit legii, unei persoane fizice sau juridice specializate.

Caracterul gratuit al tutelei
Art.83 � (1) Tutela este o sarcină gratuită.
(2)Cu toate acestea, tutorele poate fi îndreptătit, pe perioada exercitării sarcinilor tutelei, la o remuneratie al cărei cuantum va fi stabilit de instanta tutelară, cu avizul consiliului de familie, tinând seama de munca depusă în administrarea averii si de starea materială a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile bunurilor minorului. Instanta tutelară, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima această remuneratie, potrivit împrejurărilor.