Art. 42. — Asiguratorii RCA pot acorda despagubiri si in cazul in care persoana pagubita a procedat la repararea vehiculului avariat inainte ca asiguratorii sa efectueze constatarea
prejudiciului, daca imprejurarile si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezulta din actele aflate la dosar. In asemenea situatii stabilirea marimii cuantumului pagubelor se face in baza datelor consemnate in constatarea amiabila, in actele incheiate de organele de politie, de unitatile de pompieri sau de celelalte autoritati publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitatile de specialitate, a declaratiilor scrise ale partilor implicate in accident si ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatari ale asiguratorului, rezultate in urma examinarii reparatiilor executate la vehicul si, dupa caz, a inlocuirii eventualelor parti componente sau piese avariate, precum si cu investigatiile in legatura cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Și in aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate in procesul-verbal de constatare a pagubelor la vehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia.
TITLUL II
Stabilirea despagubirilor
Art. 43. — Despagubirile se stabilesc in conformitate cu art. 43 si 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza elementelor cuprinse in formularul „Constatare amiabila de accident” ori pe actele eliberate de persoanele care au competente sa constate accidentele de vehicule, pe instiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator ori prin hotarare judecatoreasca.
Art. 44. — (1) Stabilirea despagubirilor se poate face in cazurile in care, din constatarea amiabila de accident ori din actele eliberate de persoanele care au competente sa constate
accidentele de vehicule, din instiintarea sau din procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator, rezulta raspunderea civila a proprietarului sau a conducatorului vehiculului asigurat in producerea pagubei, iar persoana pagubita face dovada prejudiciului suferit.
(2) In cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, daca autoritatile publice nu au competenta sa constate si/sau sa cerceteze accidentele de vehicule ori nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la imprejurarile producerii accidentului de vehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de proba.
Art. 45. — Despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, in cazul in care:
1. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru lipsa de folosinta a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectiva de despagubire, cu exceptia lipsei de folosinta a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate si pentru care detine licenta si autorizare in acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuarii reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despagubire aferenta lipsei de folosinta se determina luandu-se in calcul tarifele pentru transporturi de marfuri sau de persoane, practicate de pagubit la data producerii pagubei.
Sarcina probei apartine pagubitului si se face cu inscrisuri doveditoare;
2. se formuleaza pretentii de despagubiri pentru: hartii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de arta, obiecte din platina, aur sau argint, marci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;
3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana raspunzatoare de producerea prejudiciului, la cauzele si imprejurarile producerii accidentului, precum si la cuantumul
prejudiciilor produse.
Art. 46. — In cazul in care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despagubirile pot fi stabilite, daca:
1. potrivit legii, actiunea penala a fost stinsa prin impacarea partilor;
2. desi hotararea instantei penale a ramas definitiva si irevocabila, stabilirea despagubirilor civile ar urma sa se faca ulterior;
3. desi actiunea penala nu poate fi stinsa prin impacarea partilor, sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) s-a dat rechizitoriu de trimitere in judecata sau din actele incheiate de autoritatile publice, semnate fara obiectii de proprietarul, utilizatorul ori conducatorul vehiculului asigurat, raspunzator de producerea prejudiciului, rezulta cu certitudine atat raspunderea civila a acestora, prejudiciile cauzate, cat si vinovatia penala a conducatorului auto care urmeaza sa fie trimis in judecata dupa finalizarea cercetarilor aflate in curs;
b) persoana prejudiciata isi ia un angajament scris prin care se obliga sa restituie de indata, partial sau total, despagubirea primita, in functie de hotararea instantei penale in ceea ce priveste fapta, faptuitorul si vinovatia.
Art. 47. — La stabilirea despagubirii, in cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca baza de calcul pretentiile formulate de persoanele pagubite, tinand cont de prevederile
legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fara a se depasi valoarea acestora din momentul producerii accidentului si nici limitele de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA.
Art. 48. — (1) In cazul in care cuantumul despagubirilor ca urmare a avarierii ori a distrugerii bunurilor apartinand mai multor persoane in unul si acelasi accident de vehicul
depaseste, la data producerii accidentului, limita de despagubire stabilita prin polita de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile facute in procesul civil, indiferent de numarul persoanelor pagubite si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubei, despagubirile se acorda, in limita acestei sume, fiecarei persoane pagubite, proportional cu raportul dintre limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare si totalul cuantumului despagubirilor.
(2) In cazul in care cuantumul despagubirilor ca urmare a vatamarilor corporale sau a decesului mai multor persoane in unul si acelasi accident de vehicul depaseste, la data producerii accidentului, limita de despagubire stabilita prin documentul de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile facute in procesul civil, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea prejudiciului, despagubirile se acorda in limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoana vatamata, fara insa a se depasi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoana accidentata, limita de despagubire pe persoana, stabilita prin polita de asigurare RCA.
Stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau de deces
Art. 49. — La stabilirea despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au in vedere urmatoarele:
1. in caz de vatamare corporala:
a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;
b) venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de persoana vatamata, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;
c) salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare;
d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident — cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile in vigoare;
e) cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim brut pe economie;
f) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania;
2. in caz de deces:
a) cheltuielile de inmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;
b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de imbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face inmormantarea;
c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate in perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului, prevazute la pct. 1, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului;
d) daunele morale: in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania. Stabilirea despagubirilor in cazul avarierii sau al distrugerii vehiculelor
Art. 50. — (1) Despagubirile pentru vehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului si nici limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA.
(2) Prin valoare ramasa se intelege valoarea acelor parti din vehicul ramase neavariate, demontabile si valorificabile, cuprinsa intre 0,1% si cel mult 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului.
(3) Cuantumul pagubei la vehicule este egal cu costul reparatiilor partilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de inlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru
materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si inlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la preturile practicate de unitatile de specialitate, la care se adauga cheltuielile de transport ale vehiculului, precum si cele effectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 55. Prin unitati de specialitate se intelege persoanele juridice legal autorizate, care au in obiectul lor de activitate comercializarea de vehicule, parti componente, piese inlocuitoare si a materialelor pentru acestea, cu exceptia celor
in regim de consignatie, si/sau executarea de lucrari de intretinere si reparatie la vehicule.
(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia in considerare inlocuirea numai a partilor componente sau a pieselor care au fost avariate.
(5) Prin parti componente sau piese care necesita inlocuirea se intelege numai cele a caror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibila din punct de vedere tehnic din cauza gradului de avariere a acestora ori, cu toate ca repararea este posibila, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depasesc valoarea de nou a partii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.
(6) Se considera ca a fost necesara revopsirea integrala a vehiculului atunci cand partile avariate din cauza accidentului reprezinta minimum 50% din suprafata totala exterioara a
vehiculului respectiv.
(7) Preturile partilor componente, ale pieselor inlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitatile de specialitate.
(8) In cazurile in care pentru repararea vehiculelor a fost necesara procurarea directa de catre detinator a unor parti componente, piese sau materiale, cu plata in valuta, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevazut in actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport, taxe vamale, la care se adauga TVA aferent, echivalat in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii platii facturii de catre pagubit, pentru piesele si materialele cumparate din spatiul Uniunii Europene.
Daca piesele si materialele necesare efectuarii reparatiei vehiculului sunt cumparate din afara spatiului Uniunii Europene, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevazut in actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport si orice alte taxe legate direct de importul acestora, in stricta conformitate cu prevederile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii, prevederi care se regasesc in actele normative emise de Ministerul Economiei si Finantelor. In aceste cazuri costul partilor componente, al pieselor sau al materialelor nu va depasi preturile de vanzare practicate de unitatile de specialitate din Romania, daca acestea sunt comercializate si in Romania.
(9) Costul reparatiilor efectuate la vehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitatile de specialitate.
(10) In cazul in care reparatiile vehiculului se efectueaza in regie proprie sau se solicita plata despagubirii inainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza
evaluarii asiguratorului si, daca este cazul, a documentelor justificative privind platile facute, prezentate ulterior efectuarii nreparatiilor. In astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depasi, pentru parti componente, piese sau materiale, preturile de vanzare si tarifele pentru manopera practicate de unitatile de specialitate.
(11) Daca pentru unele parti componente sau piese ale vehiculului nu exista preturi practicate de unitatile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza
preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, in lipsa, prin asimilare cu preturile din cataloage ori cu cele practicate de unitatile de specialitate, pentru partile componente ori piesele unor vehicule similare. In cazul in care preturile din cataloage sunt exprimate in valuta, se va calcula echivalentul in lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data producerii accidentului.
(12) Despagubirile nu pot depasi:
a) cuantumul despagubirii, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului si nici limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA, in cazul unei daune totale, in situatia in care pagubitul face dovada repararii vehiculului;
b) cuantumul despagubirii, diferenta dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului si valoarea ramasa si nici limita de despagubire prevazuta in polita de asigurare RCA, in cazul unei daune totale, in situatia in care pagubitul nu face dovada repararii vehiculului, si in cazul daunelor partiale.
(13) Dauna totala se defineste ca fiind situatia in care cuantumul daunei, asa cum a fost definit la alin. (3), depaseste 75 % din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.
Fii primul care comenteaza!
Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!
