Angajatorul functiei de baza vs. angajatorul functiei la care se cumuleaza

15 Octombrie 2008 drd. Ana Cioriciu Stefanescu

Vezi cele 3 comentarii!

Conform art. 35 din Codul muncii[1], orice salariat caruia legea nu-i interzice in mod expres[2], are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, sub rezerva declararii fiecarui angajator a locului unde exercita functia pe care o considera de baza.

Autor drd. Ana Cioriciu Stefanescu

Intreaba Specialistul

Dimensiune text

print ym Articol interesant (20)

Acesta semnifica, de fapt, un alt angajator – in intelesul art. 14 din acelasi cod. Nimic nu interzice insa cumulul de functii la acelasi angajator³.

Precizam ca schimbarea functiei de baza nu inseamna incetarea contractului individual de munca cu cel dintai angajator, la care ramane sa lucreze in continuare⁴, ci doar “trecerea” carnetului de munca sub „autoritatea” angajatorului la care a fost aleasa functia de baza, urmata de incheierea unui nou contract care, de asemenea, trebuie inregistrat la inspectoratul teritorial de munca.

Deci, intr-o atare situatie, exista doua (sau, dupa caz, mai multe) contracte individuale de munca si un singur carnet de munca, deoarece, pe de o parte, cumulul de functii este permis in temeiul art. 35 din Codul muncii, dar, pe de alta parte, conform art. 2 alin. (2) si art. 3 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca⁵ pentru fiecare persoana se poate intocmi un singur carnet de munca - atunci cand persona s-a incadrat pentru prima data in munca, in termen de cel mult 30 de zile.

Oricare dintre angajatorii la care cel in cauza presteaza munca, in afara celui unde exercita functia de baza, are calitatea de ”angajator la care se cumuleaza” ⁶.

S-a apreciat⁷ ca alegerea functiei de baza nu este un act discretionar al salariatului, ci este necesar si consimtamantul angajatorului vizat, intrucat acesta poate stabili, cu prioritate atributii suplimentare (de exemplu, in caz de necesitate etc.) care pot afecta desfasurarea activitatii in cadrul celorlati angajatori.

Problema de mai sus se pune mai cu seama atunci cand in contractul individual de munca intervine asa-numita clauza de restrictie a timpului liber⁸, in baza careia salariatul se obliga sa fie la dispozitia angajatorului iar cel din urma se obliga sa ii plateasca, in schimb, un spor salarial cunoscut sub denumirea de “spor de dispozitiv”. Doar prin renuntarea la o asemenea clauza se poate schimba titulatura “functie de baza” in “functie la care se cumuleaza” (desigur, nu avem in vedere cazurile cand restrictia timpului liber intervine prin legi speciale care au la baza doar vointa angajatorului).

“Trecerea” carnetului de munca sub “autoritatea” noului angajator se marcheaza prin efectuarea urmatoarei inregistrari: „declarat functia de baza la S.C..... conform art. 35 alin. (3) din Codul muncii”.

Daca sub imperiul reglementarii anterioare (Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii⁹), functia de baza avea semnificatia locului de munca la care se pastra carnetul de munca dar se si virau, respectiv plateau in exclusivitate contributiile sociale si se acordau tot in exclusivitate drepturile de personal specifice (concedii de odihna, spor de vechime, concedii pentru incapacitatea de munca etc.), in prezent functia de baza vizeaza doar primul aspect, intrucat legislatia muncii si securitatii sociale nu mai “scuteste” angajatorul la care se cumuleaza de obligatiile mentionate¹⁰.

Astfel, angajatorul la care a fost aleasa functia de baza poate pastra si completa carnetul de munca - conform art. 3 din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca¹¹, sau are obligatia de a depune la inspectoratul teritorial de munca, la care se pastreaza carnetul, actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractului de munca, in vederea completarii – conform art. 2 din legea mentionata. In ambele situatii, potrivit art. 2 alin. (2) lit. b), respectiv art. 3 alin. 2 lit. a) din aceeasi lege, angajatorul trebuie sa depuna dovezile de calculare a drepturilor salariale, precum si sa retina, respectiv sa plateasca contributiile sociale.

Celalalt angajator are obligatia de a depune la inspectoratul teritorial de munca, actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractului de munca, in vederea completarii, precum si dovezile de calculare a drepturilor salariale, in baza art. 2 din Legea nr. 130/1999, sa retina, respectiv sa plateasca contributiile sociale aferente cerute de lege si sa acorde, la randul sau, drepturile de personal specifice (concedii de odihna, spor de vechime, concedii pentru incapacitatea de munca etc.).

Asa fiind, legiuitorul, prin actualul Cod al muncii, si-a insusit propunerile formulate si a creat un regim de egalitate intre toţi angajatorii, inclusiv cei unde salariatul cumulard isi exercita functia, care vor trebui sa-i acorde toate drepturile, nu numai pe cele salariale¹² .

Diferenta consta in faptul ca numai la angajatorul de baza are loc deducerea personala din venitul net lunar salarial, conform art. 56 alin. (1) din Codul fiscal¹³.

Activitatea care se desfasoara la angajatorul la care se cumuleaza va fi dovedita printr-o adeverinta de vechime in munca - eliberata de acesta la incetarea raportului de munca si certificata de inspectoratul teritorial de munca. Ea se va inregistra in carnetul de munca de catre “pastratorul” legal al acestuia.

Solutia de mai sus se intemeiaza pe:
• art. 16 alin. (3) din Codul muncii care dispune ca “munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca” coroborat cu art. 34 alin. (5) din acelasi cod potrivit caruia “la solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate”;
• art. 11 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976 conform caruia “datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin” coroborat cu art. 1 alin. (1) din acelasi act normativ potrivit caruia carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca.

___________
¹Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
²A se vedea A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 449-454.
³Ibidem, p. 442.
⁴Curtea de Apel Cluj, s.civ., dec. nr. 887/2002, cu Nota de R. Gidro, Adriana Iliut, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 1/2003, p. 101-108.
⁵Publicat in Buletinul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 26.04.1976, in prezent abrogat de Codul muncii.
⁶A. Ticlea, op.cit., p. 456.
⁷Ibidem, p. 455.
⁸Ibidem, p. 438.
⁹Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 08.01.1991, in prezent abrogata de Codul muncii.
¹⁰A se vedea pentru detalii: A. Ticlea, op. cit., p. 456, si A. Cioriciu, I. Petrea, Timpul partial de munca si asigurarea riscurilor sociale, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 1/2006, p. 63.
¹¹Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 20.03.2007.
¹²A. Ticlea, op. cit., p. 456.
¹³Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 972 din 23.12.2003).

Vezi cele 3 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (20)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

PE ACEEASI TEMA, AVOCATNET.RO A MAI PUBLICAT

COMENTARII ARTICOL (3)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
cristinaciuca75@yahoo.com (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an
lucrez in invatamant si am avut in acest an scolar,2009-2010,cu contract de munca,norma mea didactica si inca o norma intreaga la o alta clasa.am fost retribuita,iar acum la concediu sunt platita doar pentru norma mea de baza,iar la cumul nu mi se da nici un drept-nici zile de concediu,nici banii aferenti concediului.de sarbatori,in vacante am fost o tura in concediu,o tura la serviciu-deci am lucrat,iar colegele mele au fost in vacanta.mi s-a spus de catre contabil ca voi fi remunerata la concediul din vara si iata ca nu sunt.CE POT FACE SA IMI CAPAT DREPTUL LA CONCEDIUL PENTRU CUMUL?

: +2
Corina (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
Ar fi interesant de discutat si pana unde merge cumulul de functii in ce priveste norma de timp. S-au vazut situatii cu 3 contracte de munca full time - adica omul respectiv lucreaza 24 ore fara repaus???

: +0
top dan
adaugat acum 3 ani
Ca expresie a libertăţii muncii, statornicit de art. 38 alin. 1 din Constituţie, în baza art. 35 alin. 1 din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. În doctrină s-a apreciat că noţiunea de funcţie la care se referă art. 35 trebuie înţeleasă mai larg, în sensul de orice ,,post? în general , Codul muncii reglementând cumulul realizat în baza mai multor contracte de muncă, indiferent de felul lor.Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să-şi aleagă locul unde exercită funcţia de bază şi să o comunice fiecărui angajator. În anumite situaţii, normele legale sunt cele care stabilesc locul în care salariatul cumulard urmează a avea funcţia de bază.
Conform art. 35 alin. 1 din Codul muncii, cumulul de funcţii este admis pentru toate categoriile de salariaţi, indiferent de natura ori calitatea angajatorilor, indiferent dacă exercită sau nu activităţi de conducere sau execuţie, codul muncii având în vedere numai cumulul de funcţii în baza mai multor contracte individuale de muncă .
De la regula admisibilităţii cumulului de funcţii, fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumul, (în realitate acestea fiind excepţii şi nu incompatibilităţi) .
Un cumul inedit, pe durată determinată, o întâlnim în situaţia cumulului salariului cu o parte din suma cuvenită cu titlu de indemnizaţie de şomaj, în condiţiile art. 72 şi 73 din Legea nr. 76/2002 , privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Cumulul de funcţii este deci, în principiu liber , o singură condiţie care s-ar impune este aceea ca normele de muncă lai doi sau mai mulţi angajatoi ? în cazul în care acestea se exprimă sub formă de norme de timp ? să nu se suprapună, obligaţia de fidelitate a angajatului impune însă o limitare implicită şi parţială a acestuia.
Potrivit art. 35 alin. 3 din Codul muncii, fără a exista un anumit termen , salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
Aşa cum s-a apreciat în literatura de specialitate , o asemenea ?alegere? nu reprezintă un act discreţionar al salariatului, ci este necesar şi consimţământul angajatorului unde se află acel loc de muncă; numai după ce s-a convenit astfel se va putea face comunicare către ceilalţi angajatori.
În practică s-a decis că ? schimbarea funcţiei de bază de la un angajator la altul nu are semnificaţia juridică a încetării contractului individual de muncă al salariatului cu primul său angajator la care rămâne să lucreze şi în continuare? .
În unele situaţii, actele normative stabilesc locul unde salariatul cumulard îşi exercită funcţia de bază, cum ar fi Legea nr. 84/1995 , sau Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, care prevede că tichetele de masă se pot acorda de angajatori salariaţilor care au funcţia de bază la acel angajator.
Angajatorii şi salariaţii cumularzi plătesc toate contribuţiile stabilite prin actele normative la toate contractele de muncă în care sunt parte . Codul muncii a instituit un regim de egalitate pentru toţi angajatorii unde salariatul cumulard îşi exercită funcţiile sale, care vor trebui să îi acorde toate drepturile, nu numai pe cele salariale, inclusiv concediul de odihnă sau de indemnizaţia de concediu. În privinţa altor indemnizaţii sau drepturi de asigurări sociale suplimentare, care s-ar cuveni salariaţilor cumularzi, suntem de părere că legiuitorul va trebui să intervină printr-un act normativ distinct.
În literatura juridică sunt analizate şi alte aspecte legate de cumulul pensiei cu salariaul sau al salariului cu indemnizaţia de şomaj şi alte situaţiii speciale care exced reglementărilor Codului muncii, dar care prezintă importanţă în planul raporturilor de muncă.