Astfel: “Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal3, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.”
Modificarea esentiala si indelung asteptata este aceea ca se da posibilitatea sa se aleaga intre stabilirea indemnizatiei in suma fixa si pe baza mediei veniturilor profesionale realizate pe ultimele 12 luni, la care sa se aplice procentul de 85% pentru a se obtine indemnizatia – incepand cu 1 ianuarie 20094.
Pana la aparitia normelor de aplicare a noii legi, nu stim daca veniturile ce vor intra in calculul mediei mentionate sunt brute sau nete.
Logic ar fi ca in calculul mediei respective sa intre veniturile brute iar la aceasta sa se aplice procentul de 85% pentru a se obtine indemnizatia bruta, la care se vor aplica sau nu anumite contributii expres prevazute – dupa cum se va decide – pentru a se obtine indemnizatia efectiva. Aceasta ar fi o varianta logico-istorica, deci bazata pe traditia calculului unor asemenea indemnizatii.
Dar, tot logic si mai realist, in actualul context economic, ar fi sa se calculeze indemnizatia prin aplicarea procentului de 85% la veniturile nete – in sensul de venituri prin care se pot cumpara efectiv bunuri si servicii etc.
Tot incepand cu data de 1 ianuarie 2009, potrivit art. II din Legea nr. 257/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, pot beneficia de prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, precum si cu modificarile aduse prin prezenta lege, si persoanele care se afla in plata la data intrarii in vigoare a Legii nr. 257/2008.
Putem face totusi unele precizari pe baza legislatiei existente:
1. In cazul unei persoane care alege sa i se calculeze indemnizatia pe baza veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, trebuie avute in vedere absolute toate veniturile referite de art. 1 alin. (1) al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, inclusiv cele obtinute ca urmare a cumularii altor functii pe langa cea de baza5 - pentru ca legiuitorul nu distinge intre acestea; iar cum legiuitorul nu distinge, nici noi nu vom putea face distinctie. Avand in vedere acest principiu de drept, nici hotararea de guvern prin care se vor aplica normele de aplicare a legii mentionate nu trebuie sa distinga, fiind vorba de un act normative inferior legii - dat in aplicarea ei;
2. In cazul in care o persoana alege suma fixa, analiza de mai sus nu isi are rostul; precizam insa ca o asemenea persoana, daca cumuleaza mai multe functii, are dreptul la suspendarea contractului pentru deschiderea dreptului la concediului pentru cresterea copilului la toti angajatori6;
3. In ambele cazuri – precizate la art. I si II din Legea nr. 257/2008 - se vor lua in calcul acele venituri profesionale realizate timp de 12 luni anterior datei nasterii copilului; prevederile legale sunt cat se poate de clare in aceasta privinta.
Pe langa aceste pecizari consideram util sa detaliem si intelesul normei art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, care are valoarea unei norme de trimitere in orb”.
Astfel, in conformitate cu art. 1 alin. (3) din aceeasi ordonanta, prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal se intelege:
a) venituri din salarii,
b) venituri din activitati independente,
c) venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege.
Veniturile din salarii
Potrivit art. 55 alin. (1) din Codul fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Alin. (2) al aceluiasi articol stipuleaza ca in vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
Pentru a nu se face confuzii, alin. (4) al aceluiasi articol indica si care anume venituri nu sunt incluse in veniturile salariale:
a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 de lei.
Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;
a1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;
j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;
r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite. In legatura cu veniturile de la lit. k) alin. (3) si (4) al art. 55 din Codul fiscal da anumite explicatii detaliate, inclusiv referitoare la veniturile care nu sunt assimilate salariilor, incat se ofera o abordare exhaustiva.
De asemenea, in alin. (3) al articolului mentionat se dau si explicatii cu privire la avantajele care se asimileaza veniturilor din salarii.
Acestea trebuie sa fie primite in legatura cu o activitate dependenta, desigur nu cuprind avantajele care nu se asimileaza salariilor si includ urmatoarele avantaje fara a se limita la acestea:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
c) imprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
Pentru ca aceste avantaje sa fie luate in calculul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, trebuie sa fie exprimate in bani, concret, si sa intre in alcatuirea salariului, asa cum acesta este stabilit in contractul individual de munca (a se vedea art. 154 alin. (1) si (2) coroborat cu art. 155 din Codul muncii7).
Dovada lor se va face prin adeverinta de venit ca de altfel in cazul tuturor veniturilor din salarii.
Veniturile din activitati independente
Potrivit art. 46 din Codul fiscal, veniturile din activitati independente cuprind:
a) veniturile comerciale,
b) veniturile din profesii libere,
c) veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
Sunt considerate venituri comerciale:
a) veniturile din fapte de comert ale contribuabililor;
b) venituri din prestari de servicii, altele decat cele obtinute din exercitarea profesiilor libere;
c) veniturile obtinute din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Prin exceptie, nu intra in veniturile de mai sus veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
Veniturile din activitatile agricole
Potrivit art. 41 lit. f) coroborat cu art. 71 din Codul fiscal, veniturile din activitatile agricole supuse impozitului pe venit sunt veniturile din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;
d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
_____
NOTE:
1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1008 din 14.11.2005, modificata si completata ulterior, ultima data prin Legea nr. 257/2008.
2Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 746 din 04.11.2008.
3Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23.12.2003.
4A se vedea si A. Cioriciu Stefanescu, Indemnizația pentru creșterea copilului în cazuri asimilate celor de realizare a veniturilor profesionale, pe www.Contractdemuncă.ro
5A se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Angajatorul functiei de baza versus angajatorul functiei la care se cumuleaza, pe www.Avocatnet.ro
6A se vedea A. Cioriciu Stefanescu, Cumul de functii – cumul de drepturi, pe www.Contractdemunca.ro
7Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
Vezi cele 23 comentarii!
Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!
Ce sa nu faci niciodata pe Facebook 
Cum iti poti schimba medicul de familie 
Vocatia prieteniei 
Bunele maniere... la mobil 
Cum sa lucrezi cu cineva care te enerveaza 
