Somatie de plata sau insolventa impotriva rau-platnicilor?

5 Martie 2009 Saptamana Financiara

Vezi cele 7 comentarii!

Cu ce se poate alege cel care face o cerere de declansare a procedurii de faliment impotriva datornicilor?

Autor Saptamana Financiara

Dimensiune text

print ym Articol interesant (40)

Autor:
Monica Cercelescu

In raporturile comerciale, recuperarea creantelor de la rau-platnici este sustinuta, in principiu, prin doua instrumente juridice: somatia de plata si, daca este cazul, cererea de insolventa depusa de debitor impotriva creditorului. Rolul instantelor arata ca sunt foarte multi creditori care uzeaza de Legea insolventei, chiar daca debitorul nu este falit si nu-si plateste datoria din alte motive. Insa procedura insolventei nu a fost conceputa ca un instrument de constrangere a debitorului pentru a-l forta sa plateasca sub amenintarea falimentului. Creditorii care recurg la aceasta actiune ar trebui sa cunoasca si implicatiile unui asemenea demers.

Cand un comerciant are de recuperat o creanta are la indemana o actiune in justitie, in baza Ordonantei nr. 5/2001 privind somatia de plata, care prevede o procedura simplificata, cu termene mai scurte decat in dreptul comun. Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor care reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contracte in care sunt prevazute drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Mai este si Ordonanta de Urgenta nr. 119/24 octombrie 2007, care reglementeaza masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale. Este, ca si somatia de plata, o procedura simplificata, cu caracter de urgenta, si se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Practic, o cerere corect formulata si care contine toate inscrisurile de care partile inteleg sa se foloseasca, in baza acestui act normativ, poate fi solutionata chiar si la primul termen de judecata. Creditorul-reclamant trebuie sa depuna o taxa de timbru de 39 de lei.

Pe de alta parte, Legea insolventei nr. 85/2006 permite intr-o foarte mare masura creditorilor sa solicite deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorilor rau-platnici.

Creditori indreptatiti sa solicite falimentul debitorului

In acest scop, legea nu cere decat dovedirea unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, precum si faptul ca aceasta creanta depaseste valoarea de 10.000 de lei sau 6 salarii medii pe economie, in cazul salariatilor. Daca sunt mai multi creditori care au introdus astfel de cereri, tribunalul le va conexa si nu va mai fi necesar ca fiecare creanta sa fie peste 10.000 de lei, ci suma lor. O creanta este „certa” atunci cand este neindoielnica, asupra ei nu exista niciun litigiu; este „lichida” cand cuantumul ei este determinat clar; este „exigibila” cand a ajuns la scadenta.

Creditorul nu trebuie sa dovedeasca starea de insolvabilitate a debitorului, acest aspect va fi lamurit de judecatorul sindic.

Creditorii pot fi obligati sa depuna cautiune

La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
Debitorul poate sa conteste sau sa recunoasca starea de insolventa.

Deschiderea procedurii de faliment
Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa

efectueze notificarea celorlalti creditori si va desemna un administrator judiciar sau un lichidator provizoriu in cazul deschiderii procedurii simplificate.

In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile pe baza carora sa se poata verifica situatia firmei, cum ar fi bilantul, lista creditorilor, lista completa a bunurilor debitorului, toate conturile si bancile prin care ruleaza fonduri, o lista a transferurilor patrimoniale facute in ultimele 120 de zile, o lista a activitatilor curente pe care urmeaza sa le desfasoare etc.

Efectele deschiderii procedurii falimentului asupra altor litigii
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la Registrul Comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.

Situatia actelor juridice incheiate de debitor
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procédure collective.
In afara de anumite acte strict necesare, determinate de lege sau de cele autorizate de judecatorul sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Judecatorul sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.

Pagina 1 din 2:

1 2

Vezi cele 7 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (40)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

COMENTARII ARTICOL (7)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
alinuta (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
nici mie nu mi se pare un articol documentat. intradevar reda articolele din legea insolventei. cred ca se puteau face mai multe comentarii despre diferentele dintre cele doua proceduri.
Mi se pare incorect sa apelezi direct la procedura insolventei, fara a trece prin somatia de plata sau dreptul comun (acolo unde nu sunt indeplinite conditiile pentru somatia de plata).
Am avut placerea sa vad ca judecatorii din Bucuresti dispun plata cautiunii acolo unde este evidenta reaua credinta a creditorului.
Am clienti cu societati importante, cu multi salariati si lucrari mari in desfasurare care nu pot lucra din cauza deschideirii procedurii de insolventa doar pe baza unei facturi neplatite (din pacate, nu s-a putut apara neprimind citatia). La recurs, am fost nevoiti sa incercam tot felul de cereri de suspendare (fara sanse, facute din disperare) si cereri de preschimbare de termen ca sa putem solutiona cat mai repede recursul! este impresionant angrenajul de probleme economice si sociale atras de declansarea acestei proceduri, acolo unde nu este cazul !

: +0
WHITE WOLF (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
Daca firma avea 2 mil in cont de ce nu plateste?Marii retaileri fac ce vor ?sa plateasca !si asa te poarta cu lunile dupa bani !
Foarte buna usa de manevra!!!!!!

: +0
jude4all (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
ERATA

anumite firme de recuperare datorii folosesc in exces procedura insolventei in conditiile in care debitoarea este in mod evident insolvabila.

ma refeream la firme SOLVABILE si nu INSOLVABILE cum in mod eronat am scris initial

: +0
jude4all (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
articolul reproduce textual articole relevante din Legea 85/2006, astfel că nu înteleg care este contibutia personala a autoarei.
In calitate de judecator sindic pot spune ca ma confrunt des cu situatii din cele relatate de Jimy, pastrand proportiile in ceea ce priveste notorietatea si puterea financiara a debitoarei si constat ca anumite firme de recuperare datorii folosesc in exces procedura insolventei in conditiile in care debitoarea este in mod evident insolvabila. Am putea discuta despre un abuz de drept dar nu cred ca este cadrul necesar aici

: +0
lo2005
adaugat acum 3 ani
In articolul de fata autoarea a avut in vedere diferenta dintre procedura somatiei de plata si procedura insolventei, si nu asemanarile si deosebirile dintre cele doua acte normative care reglemenrteaza somatia de plata...sa nu fim carcotasi.
Mie mi se pare bine punctat articolul, pt ca, ar trebui sa ii lumineze si sa ii mai potoleasca pe creditorii pusi pe falimentarea debitorilor lor. ( vorbesc din punctul de vedere al uneia care asista creditori in recuperarea creantelor lor- sa nu fiu inteleasa ca as fi o debitoare rau platnica .
Creditorii ar trebui sa puna bine in balanta cheltuielile ce urmeaza sa le faca cu fiecare procedura in parte si perioada de timp in care se rezolva fiecare procedura.

: +0
jimy (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
ce te faci in situatia in care o firma cu o vechime de peste 150 de ani in piata de retail a produselor sportive, cu un capital social de 1.500.000 euro da ati citit bine este in situatia de a fi declarata in insolventa de catre nu pot spune idioata ca ar fi urat, o judecatoare incompetenta pentru o creanta de 9.900 lei, desi in ziua in care s-a pronuntat insolventa societatea avea in cont peste 2.000.000 de euro, si planuri de investitii in anul in curs de peste 5 mil. Am precizat ca somatia de plata fusese initial respinsa pe motiv ca creanta nu e certa lichida exigibila, sau ca trebuia platita o factura facuta in baza unui contract care nu fusese semnat niciodata de parti.
o sa spuneti da dar ai recurs la indemana. corect dar pana la solutionare recurs, suspendari vremelnice etc, societatea n are voie sa faa nici un fel de activitate sau plati iar platile sunt de domeniul sutelor de milioane de lei noi pe zi. deci????
asta inseamna o lege gandita neaos romaneste, au gandit-o daor din perspectiva debitorului in insolventa nu si din cea a debitorului care pur si simplu nu doreste plata intrucat o considera nedatorata
deci????

: +0
Ortega (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 3 ani
As fi preferat sa citesc o prezentare mai ampla despre diferentele si asemanarile dintre O.G nr. 5/2001 si O.U.G nr. 119/2007. Autoarea s-a limit, din pacate, doar sa aminteasca aceste doua acte normative, fara sa prezinte o analiza a acestora.
Poate, in viitor, revine si cu un articol mai bine docmentat si amplu dezvoltat despre cele doua acte normative ce sunt de mare actualitate.