Copyright vs. file-sharing. Argumentul gogoseriei

14 Iulie 2009 av. Adalbert Gazdovici

Vezi cele 13 comentarii!

Argumentul "gogoseriei" este folosit pentru a explica moralitatea copyright-ului si imoralitatea file-sharing-ului.

Autor av. Adalbert Gazdovici

Dimensiune text

print ym Articol interesant (37)

Acest argument se rezumã, în general la urmãtoarele:
"A" are o gogoserie si vinde gogosi cu un leu bucata de la ora 9 la ora 17 in fiecare zi. Gogosile nevandute pana la ora 17 obisnuieste sa le arunce la cosul de gunoi. La ora 16:55 la gogoserie vine "B" care ii spune lui A: "Priveste! Nu mai e nimeni pe strada sa-ti cumpere gogosile. Da-mi mie gogosile. "A" refuza categoric si îi cere sa cumpere, iar "B" fura gogosile si fuge cu ele. A doua zi "B" vinde gogosi langa ghereta lui A la 1/2 din pret. Cand “A” protesteaza “B” îi spune ca îi face un bine pentru ca îi face reclama la gogosi, pentru ca unii consumatori ar vrea sa guste pentru inceput gogosile la 1/2 din pret.

Comportamentul lui B este evident imoral, insa argumentul gogoşeriei este gresit pentru cã nu contine o analogie cu situatiile de file-sharing ci doar o deformare grosierã a acestora.

1. Prin file-sharing ceea ce se "împãrtãşeste" altora nu este gogoasa propriu-zisa ci o parte din informatia continuta in ea, intr-o forma reproductibila. Astfel, gogoasa poate fi presata (arhivata), fractionata (file split), transformata (file conversion eg. wav2mp3 wav2ogg, etc) etc., astfel incat sa nu mai pastreze nimic din aspectul "exterior" initial, (pentru un neinitiat poate sa para orice altceva decat o gogoasa) insa informatia continuta (de exemplu o melodie, un program) sa ramana aceeasi. Asadar file-sharing-ul este mai degraba information-sharing. De altfel la aceasta informatie se refera si dreptul de proprietate intelectuala care nu poarta asupa bunului in materialitatea sa ci asupra unei parti din informatia incorporata in bun. Insa pentru a fi protejata prin copyright informatia trebuie sa imbrace o anumita forma (nu ma refer la forma materiala) (vezi Immanuel Kant eseul "Von der Unrechtmäßigkeit des Büchernachdrucks" 1785.) Astfel, în reglementarea actualã, secventa "do, re, do, mi, sol, fa, si, do" poate fi protejata insa oricine are dreptul sa aranjeze altfel aceleasi note fara a incalca copyright-ul autorului.

2. Copyright-ul se refera la "copierea" (se putea altfel ?) şi distribuirea unei lucrari care, pentru o perioada determinata de timp, nu se poate face decat cu permisiunea autorului acesteia. Asadar lui "B" îi este interzis sã copieze gogoşile lui "A".

Utopia
3. "B" inventeazã şi construieşte un "copiator molecular" care poate sa reproduca cu suficienta fidelitate, molecula cu molecula, o gogoasa cumparata de "B" de la "A". Copiile, care pot fi facute in numar nedefinit, au acelasi aspect, miros, consistenta, gust, etc. cu gogoasa initiala. "B" vinde aceste gogosi copiate cu 1 ban bucata, "copiatorul molecular" este amplasat pe strada, la dispozitia tuturor, foloseste o materie prima ieftina si functioneaza cu energie de la reteau publica, costul de productie al unei gogosi fiind doar o fractiune din costul unei gogosi initiale, fapt pentru care fiecare utilizator va trebui sa introduca o moneda de 5 bani (“B” nu încaseazã nici un ban din cei cinci şi nu face nici o “afacere” cu gogoşile copiate. In scurt timp aparatele lui "B" impanzesc orasul.

3.1 E cert ca daca "A" nu ar fi conceput minunatele sale gogosi aparatul lui "B" nu ar fi avut ce sa copieze.

3.2 E de asemenea cert ca aparatul hraneste, fara discriminare, o multime de copii ai strazii ori alti saraci, care nu-si permit sa cumpere gogosi de la "A" precum si pe cei care pot sa-si permita sa cumpere astfel de gogosi insa doresc sa economiseasca 95 de bani la fiecare gogoasa.

Distropia
3.3 Gogoseria lui "A" este in pericol pentru ca pare evident ca cea mai mare parte dintre amatorii de gogosi "a la A" vor prefera produsul cu aproximativ aceleasi calitati insa de 20 de ori mai ieftin.

3.4 "Copiatorul molecular" pune in pericol nu numai afacerea lui "A" ci si pe cea a furnizorului de faina, zahar, unt si drojdie care-l aproviziona pe "A" precum si toate celelalte gogoserii din oras. In scurt timp toate se vor inchide pentru ca nu pot face fata concurentei facute de gogosile copiate.

3.5 Alarmat de perspectiva disparitiei industriei de gogosi, consiliul orasului adopta o hotarare prin care confera tuturor celor care fac gogosi in oras "un drept de proprietate intelectuala" asupra gogosilor produse, si interzice copierea, distribuirea sau folosirea gogosilor fara acordul expres al proprietarilor de gogoserii.

3.6 Ca urmare a acestei hotarari pot fi copiate doar gogosile vechi de peste 25 de zile, ceea ce, de inteles, scade drastic apetitul consumatorilor pentru gogosile copiate. Proprietarii de gogoserii sunt multumiti. Saracii si copii strazii sunt nemultumiti si protesteaza (dar pentru asta avem politie şi am inventat tunuri cu apa si gaze lacrimogene), iar "B" concepe, diabolic, un alt plan.

4. "B" construieşte si distribuie copiatoare universale moleculare portabile, concepute revolutionar, care sunt relativ ieftine, astfel incat fiecare cetatean sa-si poata copia ce doreste el.

5. In scurt timp copiatoarele universale moleculare portabile au un succes nebun si aproape fiecare cetatean are posibilitatea sa-si cumpere asa ceva. Pana si copii strazii au "copyatori uiberzale moilelare", ce-i drept contrafacute in China (care uneori, in loc de gogosi scot un produs nedefinit cu aspect si miros ciudat).

6. Singura problema in fata amatorilor de copii este ca pentru a face copii trebuie sa ai ce copia, insa problema e rezolvata prin legarea tuturor copiatorelor moleculare intr-o retea care impanzeste orasul. Din acest punct, secretara care vrea o cafea cu frisca dar detine doar un ceai de menta poate face "share" cu ceaiul ei - poate are cineva nevoie - si sa copieze o cafea cu frisca de la cel mai celebru restaurant din oras - share facut de un avocat -, care la randul sau avea nevoie de un pix cu pasta albastra, etc.

7. Evenimentele o iau razna pentru ca in oras poti sa vezi copii ai strazii imbracati cu copii ale unor creaţii Versace sau Armani (si hainele se pot copia!) care manaca pe genunchi "Gratin dauphinois" din meniul celui mai exclusivist restaurant din oras, alaturi de un cersetor care desface cu dinţii o sticla de Moët et Chandon "Dom Perignon" 1958 având în buzunare sticluţe de “Esencia” 1966 de la Tokay. Apar cluburi de "food-sharing", "clothes-sharing" etc. care ofera gratuit membrilor lor liste cu lucrurile care pot fi copiate de la alţi membrii.

8. Alarmat din nou, consiliul orasului se intruneste in sedinta extraordinara. Din consiliu cei mai multi sunt proprietari de gogoserii, restaurante, croitorii, etc., insa cativa nu sunt implicati in astfel de afaceri si aproape imediat se formeaza doua tabere. Tabara celor care au pierdut prin aparitia "copiatoarelor moleculare" si tabara celor care au castigat, mai mult sau mai putin, prin aparitia acestora. In urma deliberarilor tensionate care dureaza multe ore consiliul hotaraste:
- copiatoarele moleculare nu pot fi interzise pentru doua motive: 1. e o masura nedemocratica (doar comunistii au interzis si controlat mijloacele de copiere, insa numai pentru documente, subliniaza un doct), iar ei sunt profund democrati 2. cel mai probabil, o astfel de hotarare ar fi urmata de o revolta a cetatenilor in urma careia, cu toatã poliţia, tunurile cu apã şi gazele iritante, si-ar pierde cu totii locurile in consiliu. Un alt motiv, insa ramas nediscutat, este ca si cei mai bogati dintre consilieri au copiatoare moleculare si le folosesc (primarul chiar are o colectie "Dali" copiata de prin muzee, pe care nu si-ar fi putut-o permite nici daca ar fi delapidat 3/4 din bugetul anual al oraşului).
- cluburile de "food-sharing", "clotes-sharing" etc. sunt ilegale pentru ca incalca drepturile producatorilor consacrate prin hotararea anterioara si care, prin analogie, se aplica tuturor bunurilor care incorporeaza un travaliu intelectual.
- sharing-ul este o activitate imorala si de aceea ilegala pentru ca incalca dreptul de autor al celui care a conceput originalul, drept care il include si pe acela de a dispune dupa bunul plac de opera sa pentru o perioadã determinatã de timp.

9. La scurt timp dupa aceasta hotarare epocala apar diferite persoane care ofera bunuri ce se pot copia gratuit (o gospodina, Lina Torval, ofera chiar o gogoasa mai buna decat celebra gogoasa "a la A") iar o buna parte din populatie ignora hotararea continuand sa faca share cu diferite bunuri chiar daca asta insemna incalcarea legii.

10. Sesizata politia orasului incepe sa faca tot mai dese descinderi la cluburile de share arestand initiatorii si confiscand aparatura si, in urma unei noi hotarari a consiliului, oricarui utilizator prins ca face share ilegal i se poate interzice accesul la reteaua de comunicatii a orasului pentru o perioada de pana la un an, poate fi amendat, iar in cazuri extreme chiar condamnat la inchisoare.

11. Cei care ofera bunuri concepute de ei pentru a fi copiate gratuit sunt descurajati prin diferite metode - mai ales prin procese in care sunt acuzaţi ca ar fi incalcat unele drepturi de autor protejate – Lina Torval este obligatã sa-i plateasca lui "A" o suma considerabila pentru ca un tribunal “independent şi imparţial” a constatat cã forma gãurii din gogoasa “Lina” e o opera derivata din gogoasa inimitabila a lui "A" si renunta sa mai puna la dispozitie pentru share alte minuni gastronomice create de ea de frica sa nu mai pateasca la fel. Cei mai multi cetateni procedeaza la fel ca si gospodina iar curentul de share se diminueazã incetul cu incetul, chiar dacã refuzã sã disparã.

Normalitatea ?
12. Sub noua erã, pe care cu îndreptãţitã mândrie europeanã o putem numi “Epoca de aur a copyright-ului” lucrurile au revenit “la normal” in oras. Copii strazii sunt din nou jerpeliti, flamanzi si cu nasurile lipite de vitrinele patiseriilor, cersetorii beau doar posirci, secretara isi bea ceaiul de menta (cu gandul la cafeaua cu frisca) iar "A" isi vinde gogosile scose calde din copiator, insa protejate prin drepturi de autor. Acum o gogoasa costa 2 lei bucata pentru ca 1,5 lei se cheltuiesc pe drepturile de autor ale celor care-i vind drojdia, faina, zaharul si untul. "A" este insa multumit pentru ca, desi vanzarile au scazut dupa scumpire iar el cheltuieste mai multi bani pentru licentele necesare si nu castiga, per total, mai multi bani decat inainte - au crescut şi impozitele, creşterea fiind justificatã de implementarea celor doua hotarari - gogoasa sa inimitabila e protejata de lege, iar cei care o copiazã sau distribuie ilegal pot fi acuzaţi de încãlcarea copyright-ului şi condamnaţi.

13. "B" mai distribuie acum doar câteva copiatoare universale moleculare pe an şi are un sentiment de amaraciune de câte ori vede un copil al strazii râvnind în faţa unei vitrine. "Am creat ceva care putea si trebuia sa schimbe lumea, sa-i sature si sa-i imbrace pe toti, iar voi ati creat legi pentru a impiedica acest rezultat" scrie "B" in jurnalul sau.

În loc de concluzie
14. In urma aparitiei unor tehnologii noi societatea trebuie sa se schimbe si sa se adapteze, pentru cã la fel s-a întâmplat când au apãrut piatra şlefuitã, agricultura, roata olarului, rãzboiul de ţesut, bronzul, fierul, etc. Întotdeauna însã interesul general al societãţii a primat, pentru cã interesul general trebuie pus inaintea oricarui interes particular, oricat de justificat ar parea acesta din urmã, pentru cã altfel n-am mai avea avioane (pentru cã încalcã dreptul de proprietate al celor peste a cãror terenuri zboarã) şi nici alte multe lucruri bune. Daca gogoseria lui "A", restaurantul lui "C" si croitoria lui "D" trebuie sa dispara in urma aparitiei noii tehnologii pentru ca gogosile, cafeaua cu frisca si costumele pot fi copiate cu costuri ridicol de mici, atunci aceaste disparitii sunt la fel de necesare pentru societate cum au fost şi dispariţiile plugului de lemn tras de boi ori a rãzboiului de ţesut manual. Aşadar nu file-sharing-ul trebuie sã disparã ci cei care încearcã sã-l împiedice şi sã ne convingã cã “file-sharing is steal”.

15. Ideea ca in urma aparitiei acestei tehnologii de copiere nimeni nu va mai fi stimulat sa conceapa o noua gogoasa, o altfel de cafea cu frisca ori un costum nou pentru ca nu va mai castiga din aceastã invenţie e ridicola atat pentru ca nu existã raport de cauzalitate între câştig şi imaginaţie (Einstein, Heisenberg, Bohr şi alţii ca ei castigau mai putin decât un fermier si cu toate acestea a ramas la fizica teoreticã) cât si din perspectiva experientei comuniste in care oamenii, cu tot efortul ridicat la nivel de politicã de stat de a-i îndobitoci, erau la fel de creativi ca si in capitalism cu toate ca nu aveau aceleasi mijloace de a-si valorifica ideile. La urma-urmei, cât a(au) castigat cel (cei) care a(au) pictat pestera Lascaux ?

16. Pe de alta parte trebuie sã existe o modalitate de recompensare a creatorilor, însã aceasta nu trebuie sã fie de naturã a limita accesul la creaţie sub condiţia unei plãţi, dupã cum nu se poate condiţiona astfel nici accesul la justiţie, asistenţã medicalã, etc. Creatorii pot şi trebuie sa fie recompensati prin alte metode decat egocentristul copyright, profund daunator pentru societate, care, de fapt, încele mai multe cazuri nici macar nu le profita creatorilor ci doar celor care fac distributia. Trebuie sa avem in minte ca daca aurolacii au un drept la hranã (fie aceasta chiar şi gogosile calde "a la A") atunci au un drept si asupra celor scrise în cãrţi (numai sa doresca sa le citeasca!), programelor de calculator, muzicii, si asupra a tot ceea ce semenii lor au creat, pentru ca orice creatie intelectualã trebuie sa fie a tuturor.

17. Sper ca într-un viitor Cod penal sã existe un articol care sã incrimineze “împiedicarea distribuirii creaţiilor intelectuale” cu urmãtorul conţinut: Fapta persoanei care, cu ştiinţã, împiedicã în orice mod copierea ori distribuirea gratuitã a creaţiilor intelectuale se pedepseşte cu închisoare de la ... la .... Dacã fapta a fost sãvârşitã cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust pedeaspsa este închisoarea de la ... la ... Aceeaşi faptã sãvârşitã prin violenţã sau ameninţare, ori de cãtre douã sau mai multe persoane împreunã, se pedepseşte cu închisoare de la ... la ....

Vezi cele 13 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!

Dimensiune text

print ym Articol interesant (37)

Comenteaza articol sau Intreaba in forum

COMENTARII ARTICOL (13)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi

: +0
Daniel (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Dupa umila mea opinie download-ul este ilegal si depasit tehnologic deja .
De ani de zile nu m-am mai riscat sa-mi downlodez ... asa dar deja folosesc streaming , in special audio .
Sunt deja site-uri unde poti sa asculti discografii intregi ( bani nu am sa le cumpar si nu risc sa le downlodez ilegal ) deci le ascult online cand doresc , fara probleme legale .
Chiar daca sa zicem autorul primeste 0000.1 eurocenti din faptul ca eu ascult un album de-al lui totusi mi se pare normal sa primeasca ceva decat deloc , nu ?
Oricum , dupa opinia mea , vremea cand iti faceai colectie de casete sau cd-uri a trecut deja . Vrei sa asculti ceva din milioanele de piese online ? Dai un search si apoi un PLAY . Bine , aici exclud audiofilii care isi si permit sa-si cumpere albume originale care suna impecabil , normal . La banii mei ma multumesc si cu streaming . Mai bine investesc banii de cd-uri in cu totul altceva .

: +0
vizitator (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Si eu sunt de acord ca legea asta a copyrightului este o mare porcarie si din fericire nu vor putea opri file-sharingul sau pirateria.O solutie pe care o vad eu este urmatoarea ca autorul creatiei sa-si puna la liber resursele , sa fie distribuite si consumate gratis, si sa traiasca din donatiile pe care consumatorii le dau DIRECT autorului. Asa se elimina si intermediarii-capuse-paraziti-rechini care traiesc pe spinarea autorilor de drept.Dau un exemplu, am ascultat o melodie si mi-a placut atunci fac o donatie autorului pentru ca mi-a placut si vreau sa-l incurajez si sa-l stimulez sa mai scoata si altele care sa-mi placa.Nu-mi place melodia atunci ghinionul lui nu-i dau nici o donatie.Si uite asa s-a rezolvat si legea copyrightului.Dar asta nu o sa se intample niciodata pt ca intotdeauna va prima lacomia si dorinta capuselor de a trai de pe urma altora fara sa faca nimik.

: +0
Alex (24up) (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Probabil cea mai buna argumentare vazuta pana acum. Ce m-oi pricepe si eu, dar baieti, palaria jos in fata voastra. Vreodata sincer, am probleme, stiu unde sa apelez. (btw. articolul asta e bookmarked).

: +0
unu prost (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
sunteti atit de destepti ca pareti timpiti... sau poate e invers...nu-mi dau seama

: +0
unu (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
da timpiti mai sunteti, v-a prostit invatatura

: +0
myclaudiu
adaugat acum 2 ani
cred domnilor,ca,
intrucat va intereseaza acest subiect,
care depaseste,iata,cadrul stramt al blablaului în patratele ,
este timpul sa depasiti incapacitatea smerita a introvertirii ce va caracterizeaza,

sa incercati putina actiune,
veniti pe punte,vorbiti cuvinte,

ca de basini m-am saturat de ale mele.

claudiu,
Partidul Piratilor din Romania
aocia?ia Academia Romana de Piraterie,ARP
asocia?ia Copyratul Roman
MAO,ManifestulAntiOrda

dictionar:
PATRATELE:
aceste casete de comunicare
sant asemeni patratelelor pe o hartie
cu cat le privesti mai mult,
simti cum te prind
si te trag înauntru.

ORDA:
Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor-Legea 8/1996 si urmatoarele

MAO:
manifestul prin care se explica ONG-urile
ARP,CoPyRo.

va filez primul articol:

MAO

motto:
drumul de o mie de li
incepe cu un karaoke

art.1.
Internetul este un exercitiu democratic fara precedent în istoria umanitatii.

PARTIDUL PIRA?ILOR
in curs de constituire,avem nevoie de voi toti
www.partidulpiratilor.ro

: +0
Tudor (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Nu-s deacord cu comparatia dintr mancare si software. Nu spun ca este justificat sa furi painea ca sa ai ce manca dar aici avem o componenta sociala. Omul disperat face orice sa manance.

Dar daca eu creez un produs software si investesc o gramada de bani il el si cineva il fura si il distribuie peste tot pe gratis, care este scuza lui? Nu putea trai fara produsul meu? Daca da, de ce nu cauta o alternativa la el? Cu siguranta exista ceva open source, la calitate inferioara dar pe care are dreptul sa-l folosesasca?

Convenienta nu e o scuza sa furi!!! Nu putem compara insusi existenta oamenilor strazii cu convenienta de a fura aplicatia mea in loc de a cauta o alta alternativa mai ieftina sau chiar gratuita.

Trag si eu o pararela aici. Nu-mi permit un Mercedes, dar mi-ar place unul. As putea circula cu o dacie, sau chiar cu bicicleta dar e mai "convenabil" cu un mercedes. Las ca il fur direct de la fabrica ca is mari aia si nu simt ei....la urma urmei de ce sa circul pe jos?

: +1
u.b.i.k.
adaugat acum 2 ani
Gabriel, munca depusa de avocat intr-un proces are si o componenta intelectuala insa n-am auzit ca cineva sa o protejeze prin copyright. De fapt, avocatul ia un produs open source - legea - si face o varinta personalizata pentru client - pledoaria. Clientul nu are nevoie de o EULA si nu este tinut sa plateasca o taxa pentru fiecare articol de lege folosit. Cat despre carti si haine ... las la aprecierea ta.

: +0
Carturarul (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Problema Copyrightului versus File Sharing, asa cum este inteleasa de firme este o problema generata de lacomie. Practic, file sharingul reprezinta o forma de legitima aparare. (Daca cineva incalca legea si prin aceasta ma forteaza sa incalc legea el este vinovat si nu eu).
Exemple justificative:
1.o melodie pe iTunes costa 0,99 $, pe un CD incap 20 de melodii deci continutul unui CD costa, pe iTunes 19,98 $. La acesti bani se poate cumpara un CD de firma (Sony, EMI, etc.) la o calitate superioara si cu mai multe avantaje: poti copia CD si folosi copia ca sa nu iti pese ca o uzezi, daca un CD iti este furat, il pierzi sau il strici nu pierzi deca un CD nu toata colectia asa cum se intampla daca ramaii fara iPod.
Efectiv pretul de 0,99 $ pe melodie este o proba clara de lacomie, deoarece lipsesc costurile de fabricare si distributie, ramanand doar cele de productie a melodiilor si cele de reclama.
Acelasi fenomen se intampla si in cazul caritlor electronice.
2. Programele sunt sub copyright desi sunt unelete si nu opere de arta. Contractele de licenta sunt cele mai oneroase contracte posibile fiindca nu confera drepturi decat producatorilor si obligatii doar utilizatorilor. De ce un producator de masini de scris este obligat sa imi ofere garantie, iar cel care face un editor de texte nu? Unde este dreptatea?
Masina de scris pot sa o iau fara sa o verific, tocmai datorita garantiei, un program nu deoarece nu stii daca va merge sau nu si, mai ales, daca corespunde nevoilor proprii. Sa nu uitam ca un program are mult mai multe facilitati decat o masina de scris si, deci, intre diferitele editoare de texte pot, si sunt, diferente semnificative, asa incat nu poti cumpara doar dupa denumire.
De ce pot testa la magazin un exemplar din modelul de masina de scris pe care vreau sa il cumpar, iar un editor de texte nu?
3. In industrie exista metode de testare a produselor care sa garanteze o rata redusa de defecte.
In industria informatica nu exista nici o metoda de testare, datorita faptului ca in contractele de licenta nu se prevad garantii.
Ca acest lucru incalca drepturile utilizatorilor nu conteaza pentru Bil Gates si altii ca ei.

Concluzia mea este ca File Sharingul este ilegal, dar este singurul mijloc al cetateanului de a se apara de lacomia firmelor.

De ce nu se acorda creatorilor de muzica, film, etc. o cota parte din incasrile provenite din taxele de internet, chiar daca asta ar insemna majorarea taxelor cu niste procente. Consider ca permiterea accesului la totaliatea filmelor, melodiilor si catilor din lume merita aceasta majorare.
Sa nu uitam ca acces permis nu inseamna automat si folosire, fiecare va descarca doar ce il intereseaza, mai mult, daca exista garantia ca vei gasi in permanenta un film, o melodie sau o carte, poti chiar sa nu le pastrezi dupa ce le-ai folosit. Creatorii ar trebui platiti dupa numarul de descarcari ponderat cu ratingul dat de utilizatori: un film de nota 4, descarcat de 1000 de utilizatori e normal sa aduca mai putine venituri decat un film de nota 8 descarcat de 100 de utilizatori.
Problema este ca dispar castigurile fabuloase ale firmelor: actorii care au jucat in filmele din topul box-officeului au fost platiti cu un salariu, nu cu procente din venituri.
File Sharingul taie tocmai din aceste venituri si acest lucru firmele nu il accepta.
Asa cum producatorii s-au unit in asociatii care se le apre drepturile ar trebui si utilizatorii sa se uneasca in asociatii care sa le apere drepturile.

: +0
Andrei (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Mi-a facut placere citirea acestui articol.

Cred si eu ca s-a atins un nivel nesustenabil / nereprezentativ in ce priveste legea copyright-ului si, in unele tari care permit, legea patentelor de metode de business si/sau software.

Toate cunostintele noastre, toata cultura noastra, toata evolutia noastra se bazeaza pe "sharing". Isaac Newton spunea:
"If i have seen further it is by standing on the shoulders of giants."

: +1
fatmind (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
Citeam de curand o carte in care se spunea ca totul pleaca de la moralitate.
Sistemul de copyright este unul imoral pt. ca el nu a plecat de la nevoia de protectie ci de la dorinta de castig.
Eu unul fac soft. Lucrez cu soft open source si la randul meu nu licentiez nimic. DAR tot timpul creez ceva nou, ceva in plus. Nu fac un program azi si apoi il vand in miliaoane de exemplare iar in pretul lui includ si taxele de licentiere si spagile date institutiilor din diverse state sa imi promoveze interesele, etc.
Copyrightul este o frana. Tine pe loc umanitatea.
Poate ar trebui sa urmam exemplul orientalilor care isi cinstesc valorile, sau poate ar trebui sa ne amintim cum valorile renasterii erau tinute pe langa curtile imperiale si incurajate sa creeze. Asa a evoluat omenirea nu prin copyright. Daca Bach sau Bethoven sau altii ca ei ar fi cerut taxa pt fiecare melodie care era cantata de cine stie ce trupa de instrumentisti, cati s-ar fi putut bucura de muzica clasica?

Iar pt. Gabriel... Daca nu poti crea in fiecare zi ceva nou, atunci nu esti un creator, esti un negustor, un consumator si trebuie sa te ocupi de ceea ce poti. Dar si acolo cu competenta si performanta. Daca esti mic si neputincios, stai in banca ta, nu te folosi de legi pt a-ti proteja micimea.

: +0
hacker (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
atat timp cat sintem o economie in care profitul este rege asta se va intampla ! Gogoasa de 2 lei este scumpa ! A nu poate s afaca si el un lucru benevol ? Trebuie neaparat sa faca profit ? La dracu cu A ! Doinele, baladele, traditiile romanesti s-au impartasit tot prin sharing !...............................

: +0
Gabriel (utilizator neinregistrat)
adaugat acum 2 ani
D-le avocat, va rog sa ne comunicati adresa dvs. pt ca am dori sa facem un file-sharing cu cartile dvs din biblioteca, poate si cu hainele din sifonier. Evident, doar pt a le copia. Iar la un eventual proces, suntem siguri ca ne veti apara gratuit, nu?, " pentru ca orice creatie intelectual? trebuie sa fie a tuturor".