Articol scris de av. Andrei Torok

Este foarte posibil ca in cadrul activitatilor cotidiene sa fi auzit vorbindu-se despre, sau fiind numai mentionate, denumirile de ”ONG-uri”, ”Asociatii nonprofit”, ”Organizatii neguvernamentale”, fara a aprofunda insa ceea ce reprezinta acestea in fapt si care este rolul, scopul si target-ul acestor organisme alaturi de care si, dupa caz, cu ajutorul carora, ne desfasuram activitatea.

Din punct de vedere juridic, in Romania, organizatiile neguvernamentale pot exista sub trei forme: asociatie, fundatie sau federatie (conform art. 35 din Ordonanta nr. 26/2000, doua sau mai multe asociatii sau fundatii se pot constitui intr-o federatie)

Practic, efectul exercitarii dreptului constitutional la libera asociere, raportat la obiectul acestui articol, este crearea uneia dintre cele trei forme ale conceptului intitulat succint “O.N.G.”, respectiv:

Asociatia este conceputa drept conventia prin care mai multe persoane pun in comun, in mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmareste foloase pecuniare sau patrimoniale.

In acceptiunea Ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, asociatia reprezinta acel subiect de drept constituit de cel putin trei persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial.

Fundatia constituie actul intre vii sau pentru cauza de moarte prin care o persoana fizica sau juridica constituie un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu si il destineaza, in genere, in mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes obstesc.

In acceptiunea Ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, fundatia reprezinta subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati.

Spre deosebire de cazul societatilor comerciale, organizatiile neguvernamentale obtin cea mai mare parte a veniturilor prin sponsorizari, donatii sau finantari nerambursabile (granturi) si mai rar prin activitati economice cu caracter profitabil.

Esential pentru organismele amintite, in oricare dintre denumirile si formele pe care le-am aratat, este conceptul relativ la profit ce guverneaza existenta si desfasurarea activitatilor acestor organisme, si respectiv conceptul de nonprofit, nepatrimonial si fara scop lucrativ.
Cu toate acestea, nepatrimonial nu inseamna ca organizatia, sub oricare dintre cele trei forme reglementate de lege, nu poate avea un patrimoniu propriu, acest lucru fiind esential insusi pentru constituirea organizatiei, ci inseamna ca organizatia va fi si titularul unui drept personal nepatrimonial, dar fara continut economic.

Totodata, fara scop lucrativ nu va fi interpretat in sensul ca organizatia nu va putea derula activitati orientate catre obtinerea de profit, in conditiile in care veniturile dobandite de catre organizatie prin desfasurarea activitatilor cu scop lucrativ vor fi reinvestite si utilizate in vederea obtinerii scopului generic declarat al acesteia.

Infiintare ”calificata prin scop”

Tipul de organizatie asupra caruia ma voi axa in cele ce urmeaza este cel al asociatiei, constituita conform dispozitiilor Ordonantei nr. 26/2000 din 30/01/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

Insasi existenta acestui tip de organizatie este conditionata, din punct de vedere juridic dar si din punct de vedere practic, de scopul declarat si de obiectivele propuse de catre asociati care, ulterior, vor guverna intraga activitate si existenta a asociatiei.

Activitatea organizatiei, este in stransa legatura cu scopul pe care aceasta doreste sa il atinga in exercitarea activitatii sale, toate fondurile, patrimoniul si aportul in munca al membrilor acesteia fiind constituite, astfel cum am aratat anterior, in patrimoniul asociatiei, patrimoniu afectat obligatoriu si irevocabil in vederea indeplinirii obiectivelor acesteia.

Scopul asociatiei poate fi dintre cele mai variate, pornind de la scopul de a proteja drepturile si interesele unei categorii a colectivitatii pe care o reprezinta si terminand cu protejarea unui interes general al societatii in cadrul careia aceasta isi desfasoara activitatea.

Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii prevede faptul ca, in vederea dobandirii personalitatii juridice, asociatii vor incheia actul constitutiv si statutul asociatiei, documente fara de care niciun organism de aceasta factura nu poate functiona, iar in cuprinsul statutului, sub sanctiunea nulitatii absolute a acestuia vor trebui explicitate scopul si obiectivele urmarite de catre asociatie in vederea indeplinirii acestuia.

Una dintre conditiile esentiale pe care le intrevad ca fiind necesare in vederea constituirii unei asociatii profitabile persoanelor ale caror drepturi sunt protejate si promovate prin desfasurarea activitatii acesteia, este acela ca aportul initial al asociatilor la momentul constituirii asociatiei sa fie cat mai variat, sa acopere o vasta arie de expertiza si experienta a acestora, eficientizand costurile serviciilor pe care acestia vor fi tinuti sa le achizitioneze, juridice, contabile, de marketing si promovare s.a.

Totodata, in ipoteza in care asociatia a fost constituita si in scopul atragerii fondurilor europene nerambursabile si/sau pentru a deveni de utilitate publica in conditiile legii, scopul declarat al asociatiei va avea un aport esential in inscrierea acestia intr-o categorie de asociatie, urmand ca toate fondurile pe care aceasta le acceseaza urmeaza sa fie folosite exclusiv in vederea indeplinirii acestuia, precum si a obiectivelor secundare ce stau la baza scopului organizatiei.

Bineinteles, investitiile in activitatile ce au stransa legatura cu functionarea logistica, de exemplu, a asociatiei si a celor de aceasta factura pot beneficia de fondurile amintite, atata timp cat raportul de cauzalitate intre actiunea pentru care a fost efectuata investitia si cheltuielile efective in indeplinirea scopului astfel finantat, nu presupune o alta finalitate decat cea de sustinere si indeplinire a scopului asociatiei.

Reflectii procedurale

Procedura infiintarii unei asociatii, fundatii sau a unei federatii cuprinde doua etape:

Etapa extrajudiciara se desfasoara in fata notarului, al carui rol este acela de a autentifica inscrisurile prezentate de catre reprezentantii organizatiei, si anume statutul si actul constutiv.

In conformitate cu prevederile Ordonantei nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, pentru a obtine personlaitate juridica, aceste documente pot fi prezentate in forma certificata de avocat.

Consider ca se justifica obligativitatea autentificarii acestor documente pentru situatia in care aportul in natura adus la constituirea asociatiei, de catre unul sau mai multi asociati, este reprezentat de un bun imobil, bun pentru care legea impune ca si conditie pentru incheiere a actelor de dispozitie asupra acestuia, forma autentica, sub semnatura legalizata, respectiv pentru situatia in care, spre exemplu, unul dintre asociati aduce ca aport la constituirea patrimoniului asociatiei un imobil teren.

Etapa judiciara reprezinta etapa in care, instanta investita cu solutionarea cererii de inregistrare a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor si de dobandire, pe cale de consecinta a personalitatii juridice, va pronunta hotararea de admitere a cererii sau de respingere motivata a acesteia, dupa caz.

Ordonanta 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii pune la dispozitia petentului posibilitatea de a completa orice lipsuri, la solicitarea instantei care constata acest fapt, urmand ca, in termen de 48 de ore de la incheierea dezbaterilor sa se redacteze incheierea prin care se admite sau se respinge cererea intemeiata pe dispozitiile Ordonantei 26/2000, incheierea fiind supusa caii de atac a recursului in termen de 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare, in conditiile Codului de Procedura Civila.

Un aspect benefic al procedurii reglementate de Ordonanta 26/2000, este ca cererile intemeiate pe acest act normativ beneficiaza de termene scurte in etapa judiciara si teoretic, asociatia va putea dobandi personalitate juridica, prin inscrierea acesteia in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, in cel mult doua saptamani de la momentul inregistrarii cererii.

Totusi, esential pentru procedurile accesorii acestei etape, este faptul ca celeritatea oferita de ordonanta amintita este diminuata de ”timpii morti” scursi in relatiile cu arhivele si registraturile instantelor, relatii ce presupun un important adagiu de timp datorita modului efectiv de lucru al acestora ce presupune alte termene pentru inregistrarea si ridicarea documentelor, a legalizarilor si a obtinerii certificatului de inregistrare a asociatiei in registrul Registrul Asociatiilor si Fundatiilor.

Este necesar ca, in ipoteza in care suntem nevoiti sa estimam un termen pentru finalizarea procedurii, sa avem in vedere la calcularea acestuia si termenele procedurale accesorii, altele decat cele acordate de catre instanta de judecata.

Exemplific prin faptul ca, obtinerea certificatului de inregistrare a asociatiei in ziua in care este program cu publicul la arhiva ce tine dosarele pentru persoanele juridice, este tinuta de imprejurarea in care judecatorul ce a pronuntat hotararea se afla, sau nu, in ziua respectiva in instanta pentru a consfinti, sub semnatura, eliberarea certificatului de inregistrare.

Astfel cum probabil ne-am obisnuit, ceea ce presupune conceptul de celeritate in infaptuirea actului de justitie, poate ca ar trebui reformulat in sensul ca ne grabim, dar mai incet de cat este necesar, probabil.

Concluzionez cu faptul ca, chiar daca aspecte procedurale ce necesita timp pretios nu pot fi acoperite altfel decat asteptand, procedura inregistrarii si a dobandirii personalitatii juridice a unei asociatii este o procedura accesibila, facila din punct de vedere al termenelor iar rolul instantelor, din cele constatate, este numai acela de a se asigura ca sunt indeplinite conditiile instituite de lege pentru ca asociatia sa poata fi inregistrata, continutul documentelor depuse in sustinerea cererii nefiind studiat, probabil, mai aprofundat decat in ceea ce priveste titlul si constatarea formei scrise, dar aceasta este doar opinia personala si nu doresc sa expun acest aspect ca fiind un minus in situatiile de gen deoarece dispozitii contrare legii cuprinse in documentele depuse la dosar fiind supuse, ulterior, sanctionarii acestora conform legii civile cu lipsirea, spre exemplu, a clauzei lezionare de efecte juridice sau, mai mult, cu sanctiunea nulitatii respectivului act, cu consecintele pe care acest fapt le presupune, dupa caz.

Teoria beneficiului colectivitatii

In propria-mi opinie, teoria beneficiului comunitatii cuprinde o ramura psihologica in aceeasi masura in care, ceea ce am expus anterior, a cuprins partea juridico – procedurala a infiintarii unei asociatii.

Nu trebuie neglijat acest aspect ce reprezinta, practic, motivatia personala a fiecaruia dintre asociati, motivatia care ii determina in definitv sa creeze un organism care are ca scop edificarea unei baze reale, pusa in slujba comunitatii din care acestia fac parte, cu aportul careia membrii sa poata beneficia de un real ajutor in desfasurarea activitatilor in care acestia sunt angrenati, de creearea posibilitatii de interactionare a membrilor aceleiasi ramuri profesionale cu posibilitatea expunerii situatiilor problematice comune si obtinerea solutiilor care sa profite tuturor membrilor asociatiei in primul rand, si a ramurii din care acestia fac parte, in al doilea rand.

Totodata, nu trebuie neglijat faptul ca, a constitui o asociatie cu scop nepatrimonial presupune, in principal, ca toate eforturile sa fie indreptate in interesul colectivitatii pe care aceasta o reprezinta, iar in subsidiar, in interesul societatii din care aceasta face parte si nu in interesul personal al asociatilor, ne presupunand majorarea patrimoniului propriu prin mijloace directe sau indirecte.

In definitiv, prin cosntituirea unui astfel de organism se obtine creearea unei colectivitati specializate in cadrul societatii, motiv pentru care acest organism trebuie guvernat de principii solide, norme temeinic fundamentate din punct de vedere legal si, nu in ultimul rand, consider ca la conducerea acesteia trebuie sa regasim persoane dedicate scopului organizatiei astfel constituita.
__________

Despre Cecilia Popa si Asociatii


„Societatea Civila de Avocati „Cecilia Popa si Asociatii” infiintata in ianuarie 2005 desfasoara activitatea in birourile deschise in Bucuresti si Cluj-Napoca.

S.C.A. „Cecilia Popa si Asociatii” ofera servicii in domeniile urmatoare: Societati Mixte; Fuziuni si Achizitii; Lichidari; Ipoteci, Imprumuturi si Garantii; Taxe, Finante si Asigurari; Investitii; Actionariat si Scheme de Capital; Resurse Umane si Sindicate; Litigii (comerciale si civile); Inregistrari firme; Petrol si gaze, Energie; Imobiliare, Cadastru; Bunuri de consum; Transport; Import / Export.