5.3 Regimurile vamale
Potrivit reglementarilor vamale europene, bunurile pot fi plasate in unul din urmatoarele regimuri vamale:
* Punere in libera circulatie
* Tranzit
* Antrepozitare vamala
* Perfectionare activa
* Transformare sub control vamal
* Admitere temporara
* Perfectionare pasiva
* Export
* Antrepozit liber
* Zona libera
Punerea in libera circulatie confera marfurilor din afara Comunitatii statutul vamal de marfuri comunitare, ceea ce inseamna ca taxele vamale si alte drepturi au fost platite si, prin urmare, bunurile pot circula liber in interiorul Comunitatii europene din punct de vedere vamal.
Regimurile vamale speciale care suspenda plata drepturilor de import trebuie in general autorizate de autoritatile vamale.
Regimul de tranzit permite transportul marfurilor din afara Comunitatii de la un punct la altul pe teritoriul vamal comunitar, fara ca bunurile respective sa fie subiect de drepturi de import si alte taxe sau al masurilor de politica comerciala pe o anumita perioada de timp. Unele marfuri comunitare destinate exportului ar putea fi de asemenea plasate in regim de tranzit.
Antrepozitarea vamala reprezinta orice loc aprobat de autoritatea vamala si aflat sub supravegherea acesteia, unde marfurile pot fi depozitate in conditiile prevazute de lege.
Regimul de antrepozitare vamala permite depozitarea intr-un antrepozit vamal a:
* Marfurilor din afara Comunitatii, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala
* Marfurilor comunitare, care, in temeiul prevederilor legale europene ce reglementeaza domenii specifice, beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal, de masurile legate de exportul marfurilor
Regimul de perfectionare activa se aplica marfurilor din afara Comunitatii destinate reexportului in afara teritoriului Comunitatii sub forma produselor compensatoare, fara aplicarea drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Acest regim se aplica si in cazul bunurilor puse in libera circulatie cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aferente unor asemenea marfuri, daca sunt exportate in afara teritoriului vamal al Comunitatii sub forma de produse compensatoare.
Regimul de transformare sub control vamal permite ca marfurile din afara Comunitatii sa fie utilizate pe teritoriul vamal al Comunitatii pentru a fi supuse unor operatiuni care le modifica natura sau starea, fara sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala, si permite punerea in libera circulatie a marfurilor rezultate din operatiunile de transformare cu plata drepturilor de import datorate pentru ele.
Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul vamal comunitar, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import si fara a fi supuse masurilor de politica comerciala, a marfurilor din afara Comunitatii destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale datorate utilizarii lor.
Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile comunitare sa fie exportate temporar de pe teritoriul vamal comunitar pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar produsele rezultate din aceste operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import.
Regimul de export permite scoaterea marfurilor comunitare in afara teritoriului vamal al Comunitatii si atrage indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru export, inclusiv aplicarea masurilor de politica comerciala.
Zonele libere si antrepozitele libere sunt parti din teritoriul vamal comunitar sau incinte situate pe acest teritoriu, separate de restul acestuia in care marfurile din afara Comunitatii sunt considerate, in ceea ce priveste aplicarea drepturilor de import si a masurilor de politica comerciala la import, ca nu se afla pe teritoriul vamal comunitar, atat timp cat nu sunt puse in libera circulatie, nici plasate sub un alt regim vamal, nici utilizate sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale.
5.4 Regimuri vamale pentru persoane fizice
Reglementarile vamale prevad tratamentul vamal specific pentru obiectele personale ale persoanelor fizice care isi stabilesc domiciliul sau resedinta in Comunitate, bunurile introduse in Comunitate la casatorie, bunurile mostenite, precum si bunurile expediate intre persoane fizice.
Bunurile din bagajul personal al calatorilor introduse in Comunitatea Europeana fara scopuri comerciale pot beneficia de scutire de la plata taxelor vamale. Scutirea de la plata taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor se poate acorda pana la valoarea totala de 430 euro pentru fiecare calator folosind mijloace de transport aeriene sau maritime si de pana la valoarea totala de 300 euro pentru fiecare calator folosind alte mijloace de transport.
in cazul unor bunuri, scutirea se acorda cu respectarea limitelor mentionate in continuare:
* Produse din tutun:
* 40 de tigarete
* 100 de tigari (tigarile sunt tigari de foi cu greutatea maxima de 3 grame fiecare)
* 50 de tigari de foi
* 250 de grame tutun de fumat
* Alcool si bauturi alcoolice:
* In total 1 litru de alcool si bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica mai mare de 22% in volum sau alcool etilic nedenaturat avand 80% in volum sau mai mult sau
* In total 2 litri de bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica nu mai mare de 22% in volum
* In total 4 litri de vinuri linistite si
* 16 litri de bere
Scutirea de la plata taxei prevazute mai sus pentru tutun si bauturi alcoolice nu se aplica in cazul calatorilor sub 17 ani.
6. Accize
Accizele sunt taxe de consum care se datoreaza pentru anumite categorii de bunuri inclusiv bauturi alcoolice, benzina, produse din tutun, cafea, energie electrica si alte produse. Taxa se plateste la importul si vanzarea bunurilor produse local pe piata interna si se stabileste ca o suma fixa in euro pe unitate (“accize specifice”) sau ca procent din baza impozabila specificata.
Accizele aplicabile categoriilor principale de bunuri sunt prezentate in euro in tabelul de mai jos:
Contribuabilii au de regula obligatia de a depune declaratii fiscale lunare si de a plati accizele pentru produsele accizabile pana in data de 25 a lunii urmatoare, cu cateva exceptii. in cazul bunurilor importate, accizele aferente, dupa caz, se achita la data intocmirii declaratiei de import in vama.
Legea prevede un sistem special de supraveghere si control pentru productia si distributia produselor accizabile.
Se poate beneficia de o procedura specifica de rambursare a accizelor armonizate in urma analizei riscurilor fiscale pentru livrarea anumitor produse accizabile.
6.1 Regimul de antrepozitare fiscala
Regimul de antrepozitare fiscala permite productia, transformarea si/sau depozitarea produselor subiect de accize armonizate (ex., bere, vinuri, alte bauturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale) fara plata accizelor aferente. in general, regimul de antrepozitare fiscala nu poate fi utilizat pentru vanzarea cu amanuntul a acestor produse.
Codul fiscal permite productia (si depozitarea) energiei electrice si gazelor naturale in afara antrepozitelor fiscale.
6.2. Regimul suspensiv de acciza
In anumite conditii, produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de acciza pe teritoriul Comunitatii. Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv de acciza trebuie insotita de un document administrativ.
Documentul pe suport de hartie care insoteste in mod curent miscarile de produse accizabile in regim suspensiv (Documentul Administrativ de insotire - DAI) va fi inlocuit cu un mesaj electronic de la expeditor catre destinatar, certificat de autoritatile Statelor Membre implicate.
In acest scop, un sistem electronic de monitorizare a miscarilor de produse accizabile armonizate in regim suspensiv pe teritoriul Comunitarii, numit EMCS (Excise Movement and Control System), va fi implementat incepand cu 1 aprilie 2010. Pentru miscarea produselor accizabile in regim suspensiv pe teritoriul Romaniei, este deja folosita componenta EMCS - RO a sistemului electronic de monitorizare.
7. Taxe locale
In Romania taxele locale sunt reglementate de Codul fiscal. Taxele locale reprezinta o categorie distincta de taxe stabilite de administratiile locale, care se datoreaza de catre persoanele fizice si juridice din Romania.
Nivelul taxelor locale prevazute in Codul Fiscal poate fi majorat anual cu pana la 20% de consiliile locale, cu cateva exceptii.
Legislatia prevede si anumite scutiri, ca de exemplu, consiliile locale pot acorda scutiri de la plata impozitului pe cladiri si terenuri persoanelor juridice cu incepere de la 2008, cu conditia ca acestea sa respecte legislatia privind ajutorul de stat.
Aceste taxe locale includ:
7.1 Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele care au in proprietate cladiri situate in Romania, indiferent de resedinta lor. Cota de impozitare este intre 0,10% si 0,20% pentru persoanele fizice si intre 0,25% si 1,50% pentru persoanele juridice. In cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii trei ani fata de anul in discutie, impozitul datorat de persoanele juridice poate varia intre 5% si 10%. Impozitul se aplica la valoarea cladirii (valorile stabilite sunt prevazute) pentru persoanele fizice si la valoarea contabila a cladirii pentru persoanele juridice. Impozitul se plateste anual, in doua transe egale pana la data de 31 martie si 30 septembrie.
7.2 Impozitul pe terenuri
Impozitul pe terenuri se datoreaza de catre proprietarii terenurilor respective. in general, impozitul se stabileste ca suma fixa pe hectar, in functie de amplasarea terenului in cadrul unei anumite zone, oras sau sat si in functie de folosinta data terenului. Impozitul se achita anual, in doua transe egale, pana la 31 martie si 30 septembrie.
7.3 Impozitul pe mijloacele de transport
Impozitul pe mijloacele de transport este datorat de proprietarii de mijloace de transport terestre/maritime, care trebuie inmatriculate in Romania. Impozitul se calculeaza in functie de capacitatea motorului sau anumite caracteristici ale mijlocului de transport (de exemplu numarul de axe, sistemul de suspensie, greutate etc.). Impozitul se plateste anual, in doua transe egale, pana la 31 martie si 30 septembrie.
7.4 Taxa pentru eliberarea autorizatiilor de constructie
Taxa se calculeaza ca procent din valoarea constructiei si se plateste in momentul obtinerii autorizatiei de constructie.
7.5 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
Aceasta taxa se datoreaza pana in data de 10 a fiecarei luni pe durata de executare a contractului de catre prestatorii de servicii de publicitate si reclama in Romania, cu exceptia serviciilor de publicitate si reclama prin mijloace audio, video si hartie. Cota taxei este stabilita de consiliile locale si este cuprinsa intre 1% si 3% aplicandu-se la valoarea serviciilor de publicitate si reclama. Persoanele care utilizeaza structuri de afisaj publicitar in aer liber au obligatia de a plati taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate ca o suma fixa stabilita de consiliul local pe metru patrat, in functie de afisajul folosit in scopuri de reclama si publicitate. Taxa se va plati in patru transe egale pana la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie.
7.6 Taxa pe statiune
Taxa este datorata de persoanele fizice peste 18 ani pentru sederea in statiune si este inclusa in tariful de cazare. Cota taxei este stabilita de consiliile locale si este cuprinsa intre 0,5% si 5% aplicata la tariful de cazare.
7.7 Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole este datorat de persoanele fizice si juridice pentru manifestari publice la o cota cuprinsa intre 2% si 5% din venituri sau sub forma unei sume fixe in functie de suprafata incintei unde are loc manifestarea respectiva. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana in data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.
7.8 Alte taxe locale
Consiliile locale pot impune taxe zilnice pentru folosirea temporara a spatiilor publice si pentru intrarea la muzee, case memoriale sau monumente istorice de arhitectura si arheologice, pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator.
8. Taxa de timbru
Taxa de timbru se datoreaza pentru problemele de ordin judiciar, emiterea de certificate si autorizatii si tranzactii pe baza de documente care necesita autentificare.
Exista doua tipuri de taxe de timbru:
* Taxele judiciare de timbru
* Taxele extrajudiciare de timbru
Taxele judiciare de timbru se percep pentru cererile si reclamatiile depuse la tribunal sau la Ministerul de Justitie, in functie de valoarea reclamatiei. Reclamatiile cuantificabile se taxeaza conform mecanismului de taxa regresiva, pe cand cele necuantificabile se taxeaza cu sume fixe. Taxele judiciare de timbru se pot percepe si in cazul transferului proprietatii imobiliare in anumite conditii.
Taxele extrajudiciare de timbru se percep la emiterea unor documente cum ar fi carti de identitate, certificate de inmatriculare a vehiculelor, etc.
