Cum pot influenta deciziile Curtii Europene de Justitie aplicarea regulilor fiscale, in cazul diferentelor de opinie cu autoritatile din Romania?

31 Mai 2010 Taxpedia

Vezi cele 5 comentarii!

Cu siguranta multi dintre dumneavoastra au auzit cel putin o data, fie la un seminar, fie intr-o alt fel de discutie cu un specialist in fiscalitate, despre cazurile de la Curtea Europeana de Justitie („CEJ”). Chiar mai mult, insusi Codul fiscal si Normele metodologice de aplicare a acestuia fac frecvent referire la decizii emise de acest organism.

Autor Taxpedia

 
Dimensiune text
print ym   
Totusi, cati dintre noi stim cu adevarat cum am putea folosi deciziile emise de CEJ in folosul nostru. Vom incerca sa prezentam pe scurt, in cele ce urmeaza, cateva informatii de baza cu privire la CEJ.

Cine este Curtea Europeana de Justitie?

Creata in anul 1952 Curtea Europeana de Justitie, este institutia juridica a Comunitatilor Europene. Scopul principal a CEJ este acela de a se asigura ca legislatia europeana este interpretata si aplicata in mod unitar in toate statele membre. CEJ interpreteaza cadrul comun de reglementare si solutioneaza litigiile privind aplicarea dreptului comunitar dintre statele membre, dintre institutiile Uniunii Europene („UE”) si statele membre sau dintre institutiile UE si companii sau persoane fizice.

Cum este alcatuita Curtea Europeana de Justitie?


Curtea Europeana de Justitie este compusa din 27 de judecatori si 8 avocati generali. Fiecare dintre acestia reprezinta cate un stat european si este ales prin acordul comun al membrilor UE.

Cine ajunge la CEJ?

Cazurile pot ajunge la Curtea Europeana de Justite pe doua cai:

1. prin intermediul Curtii Nationale de Justitie - Curtile nationale de justitie ale statelor membre pot cere lamuriri la CEJ cu privire la interpretarea dreptului comunitar.
2. prin actionarea in judecata a unui stat membru, la initativa Comisiei Europene sau a unui alt stat membru. In cazul in care Comisia Europeana considera ca un stat membru nu isi respecta obligatiile asumate prin tratatul de aderare, va declansa procedura de incalcare a dreptului comunitar (procedura de infringement). Daca statul respectiv va lua masurile pe care le impune executarea hotararii Curtii, procedura va fi oprita. In caz contrar sa va ajunge la faza de litigiu in cadrul careia se face apel la CEJ.

Cum se adopta deciziile CEJ?

Presedintele Curtii transmite un caz catre una din cele 6 camere. Judecatorul responsabil va realiza si va prezenta un raport preliminar cu sugestii si propuneri legate de caz. Hotararea CEJ va fi adoptata prin majoritate de voturi, pe baza acestui raport si in urma interogarii reprezentantilor ambelor parti de catre judecatori si avocatii generali.

Decizia si concluziile avocatilor generali vor fi disponibile la nivel public chiar din ziua pronuntarii acestora, fiind ulterior publicata si in Repertoriul jurisprudenței Curții de Justiție si a Tribunalului.

Cum poate fi utilizate deciziile (jurisprudenta) CEJ in Romania?

Prin intermediul jurisprudentei sale, Curtea Europeana de Justitie a stabilit obligatia autoritatilor administrative nationale de a asigura aplicarea deplina a dreptului comunitar in cadrul domeniilor lor de competenta. De asemenea autoritatile sunt obligate sa protejeze drepturile conferite de aceste hotarari cetatenilor, inlaturand aplicarea oricarei dispozitii contrare din dreptul intern, indiferent daca este anterioara sau ulterioara normei comunitare.

Pentru mai multe detalii cu privire modul de utilizare a jurisprudentei CEJ in Romania sau despre deciziile CEJ in domeniul taxei pe valoarea adaugata click aici.

Mai multe informatii cu privire la cazurile de la Curtea Europeana de Justitie si spetele fiscale pentru care puteti folosi aceste cazuri ca argumentatie, veti gasi si la Seminariile Active Taxpedia.
 

Vezi cele 5 comentarii!

Iti place Avocatnet.ro? Da like la pagina noastra de Facebook!


Dimensiune text
print ym

 

COMENTARII ARTICOL (5)

Ordoneaza comentariile dupa cele mai recente | cele mai vechi
ispas (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Cel care a scris articolul este bun de.....

Taxpedia (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Stimate domn,

Mentionam ca articolul nu isi propune sa fie o descriere amanuntita a entitatilor care fac parte din aceasta Curte. Nu dorim sa demonstram faptul ca suntem experti pe teme juridice ci doar sa facem o prezentare generala a organismului.

Scopul descrierii este de a face cunoscut faptul ca orice contribuabil poate apela la jurisprudenta acestui organism (mai ales in materie de TVA) pentru a gasi raspuns pentru spetele sale - uneori mult prea complexe pentru a putea fi reglementate de Codul fiscal.

Referitor la sanctiunile aplicabile in cazul in care un stat nu respecta dreptul comunitar, ati fi putut
regasi informatiile care sustineti ca lipsesc daca ati fi citit articolul complet la care face trimitere link-ul de la final.

Citam din acesta: "De asemenea, CEJ recunoaste principiul raspunderii statelor membre pentru incalcarea dreptului comunitar. Incalcarile comise de statele membre sunt astfel susceptibile sa dea nastere unor obligatii de reparare, care pot in anumite cazuri sa aiba repercusiuni grave asupra finantelor publice nationale. In plus, orice neindeplinire de catre statele membre a obligatiilor impuse de dreptul comunitar poate fi sesizata Curtii, iar in situatia neexecutarii unei hotarari care constata o astfel de neindeplinire, statul poate fi obligat sa plateasca penalitati si/sau o suma forfetara."

Am inclus in continuare si un citat din Codul fiscal care face referire la 'Curtea Europeana de Justitie' si cu ajutorul caruia poate fi argumentat tratamentul de TVA aplicabil intr-o anumita speta:
pct 35^1 alin. (2) din HG 44/2004 cu modificarile si competarile ulterioare privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal "O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale între prestator si beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxa pentru serviciile de asigurare si/sau de reasigurare se aplica de catre societatea care suporta riscul si care încheie contractul cu clientii, inclusiv în cazul externalizarii tranzactiilor în domeniul asigurarilor/reasigurarilor. În acest sens a fost pronuntata hotarârea Curtii Europene de Justitie în cazul C-240/99 Skandia."

+1
un cititor (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Eu cred ca problema este ca nu intelegeti fenomenul dpdv juridic, motiv pentru care va exprimati cu totul neclar. Ziceti ca "articolul nu isi propune sa fie o descriere amanuntita a entitatilor care fac parte din aceasta Curte" - bun, dar ne intereseaza numai Curtea de Justitie, si despre ea vorbiti in articol. Observatia mea era terminologica, pentru ca trebuia sa faceti minimul efort sa folositi denumirile corecte.

"Scopul descrierii este de a face cunoscut faptul ca orice contribuabil poate apela la jurisprudenta acestui organism" - perfect de acord, iar mijlocul principal este chiar aplicarea directa a dreptului comunitar in Romania, posibilitatea invocarii chiar in instanta nationala a jurisprudentei existente a Curtii de Justitie, aspect care lipseste cu totul din acest material.

"Referitor la sanctiunile aplicabile in cazul in care un stat nu respecta dreptul comunitar, ati fi putut
regasi informatiile care sustineti ca lipsesc daca ati fi citit articolul complet la care face trimitere link-ul de la final. " - imi pare rau, credeam ca citesc un articol pe avocatnet.ro, nu ma priveste ca vreti sa va faceti trafic pe site-ul dvs.

"Am inclus in continuare si un citat din Codul fiscal care face referire la 'Curtea Europeana de Justitie' " - deci daca UE se reformeaza si schimba denumirile institutiilor, pe dvs nu va interseaza catusi de putin? Pacat!

In tot cazul, articolul dvs e de fapt ultima sectiune, restul e umplutura. Din acest motiv se poate spune ca de fapt nu va raspundeti la propria intrebare (nici macar in articolul mai extins de pe site-ul dvs). Nu stiu cine a inteles "cum poti fi utilizate deciziile CEJ in Romania", pentru ca nu spuneti decat intr-un mod foarte alambicat si doar la dvs pe site ca dreptul comunitar se aplica direct si ca statele trebuie sa respecte aceste decizii. Despre recurgerea la CJUE vorbiti in alt paragraf si nu mentionati ca intrebarile preliminare se pot adresa la cererea oricarei parti dintr-un litigiu national, lucru chiar important daca vreti sa prezentati o lucrare practica.

Sper sa luati partea buna a celor de mai sus si sa incercati sa veniti cu articole documentate temeinic. Avocatnet nu este orice site iar cititorii sai sunt in mare majoritate oameni cu pretentii foarte mari.

+1
un cititor (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Articolul mi se pare slab si prost documentat. Curtea de Justitie UE inseamna, de la 1 decembrie 2009, 3 instante: Curtea de Justitie, Curtea Generala (fostul Tribunal de Prima Instanta) si Tribunalul Functiei Publice. Nu exista "Curtea Europeana de Justitie". In plus, articolul nu explica DE CE conteaza deciziile Curtii de Justitie, de unde rezulta obligatia statelor de a le respecta, care sunt sanctiunile in cazul in care vreun stat nu le respecta. Mai ales, nu e explicat deloc faptul ca deciziile in cauzele prejudiciale sunt generale, de interpretare a legii si nu aplicate la speta, asa ca ele fac corp comun cu dreptul comunitar si sunt obligatorii in toate statele membre, nu doar cele implicate.

+1
BRACON IOAN (utilizator neinregistrat)
adaugat acum un an

Mulțumesc tuturor celor care iși rezervă din timpul lor prețios, momente pentru a ne informa și ajuta în diverse domenii, precum și cel juridic comunitar
03.07.2010

Anonim
Utilizator
Comentariu  (Pentru intrebari cu privire la probleme juridice / de afaceri, va rugam sa accesati Forumul Avocatnet.ro.)
mai multe iconite Comunitatea Avocatnet.ro apreciaza discutiile animate si politicoase si te roaga sa respecti politica editoriala destinata comentariilor Avocatnet.ro. Multumim!
 

Parteneri Avocatnet

Depozitul de Papetarie Pro Lingua Finexpert Elsa Lista firme Laptop Oktal