Conform MJ, intrarea in vigoare a celor patru coduri – civil, penal, de procedura civila si de procedura penala – reprezinta obiectivul fundamental al reformei initiate de Guvern.

Legea pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila cuprinde, potrivit MJ, solutii normative cu caracter de noutate in ceea ce priveste aplicarea legii de procedura, inlocuind principiul actual al aplicarii imediate a noii norme de procedura cu acela potrivit caruia dispozitiile noii legi de procedura civila sunt aplicabile numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia. Astfel, in noul Cod de procedura civila, sunt prevazute solutii normative cu caracter de noutate in ceea ce priveste aplicarea legii de procedura, inlocuind principiul actual al aplicarii imediate a noii norme de procedura cu acela potrivit caruia dispozitiile noii legi de procedura civila sunt aplicabile numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia.

MJ precizeaza, totodata, ca noul Cod de procedura civila a modificat radical conceptia de ansamblu asupra materiei, dispozitiile acestuia urmarind sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile, dar si accelerarea procedurii, inclusiv in faza executarii silite.

"In egala masura, noul Cod de procedura civila urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului", se mai arata in nota de fundamentare a proiectului de lege.

Legea nr. 134/2010 aduce instituie urmatoarele reglementari in materie civila:
- reglementarea in mod expres a principiilor fundamentale ale procesului civil, consacrate, pana in prezent, pe cale doctrinara si jurisprudentiala;
- reconfigurarea competentei materiale a instantelor judecatoresti, in scopul asigurarii unei impartiri echitabile a cauzelor, care sa conduca la fluidizarea si accelerarea procedurilor judiciare, precum si la asigurarea unei practici judiciare unitare pe intreg teritoriul tarii;
- eficientizarea procedurii de citare si comunicare a actelor de procedura si adaptarea acesteia la noile realitati socio-economice, dar si la cele din domeniul tehnologiei informatiei, in scopul asigurarii solutionarii intr-un termen rezonabil a cauzelor;
- instituirea unor mecanisme si instrumente procedurale menite sa contribuie la solutionarea cauzelor civile intr-un termen rezonabil, precum: caracterul exceptional al amanarilor care pot fi acordate de instanta, modificarea regimului invocarii exceptiei de necompetenta, extinderea intelesului notiunii de „termen in cunostinta”, obligatia instantei de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta, date in cunostinta partilor;
- resistematizarea etapelor procesului civil (etapa scrisa; cercetarea procesului; dezbaterea in fond a procesului), in scopul cresterii eficientei activitatii de judecata si reducerii duratei procesului civil;
- revizuirea dispozitiilor referitoare la caile de atac si impunerea unei noi conceptii in aceasta materie, in conformitate cu care apelul va reprezenta singura cale ordinara de atac cu caracter devolutiv, avand ca obiect, ca regula, controlul judecatii asupra fondului cauzei, in timp ce recursul va urmari sa supuna instantei de recurs competente examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile;
- reformarea substantiala a materiei executarii silite, in scopul asigurarii premiselor executarii prompte si efective a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale creditorului si debitorului, dar si ale oricarei alte persoane interesate;
- reformarea si resistematizarea materiei procedurilor speciale, inclusiv prin reglementarea unor proceduri speciale noi (cu titlu de exemplu: procedura evacuarii din imobilele detinute sau ocupate fara drept ori procedura privitoare la solutionarea cererilor de valoare redusa).

O alta noutate se refera la renuntarea la categoria hotararilor judecatoresti irevocabile, proiectul prevede ca referirile din cuprinsul legilor speciale la „hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila” sau, dupa caz, „irevocabila” se vor intelege ca fiind facute la „hotararea judecatoreasca definitiva”.

MJ precizeaza ca punerea in aplicare efectiva si eficienta a Legii nr. 135/2010 privind Cod de procedura penala trebuie abordata intr-o maniera mai larga, in contextul pregatirii punerii in aplicare si a noului Cod penal si a Legii privind executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate, a Legii privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate, precum si a Legii privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.

Noul Cod de procedura penala urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective:
- crearea unui cadru legislativ in care procesul penal sa fie mai rapid si mai eficient, prin urmare, in mod semnificativ mai putin costisitor;
- protectia unitara a drepturilor omului si a libertatilor garantate de Constitutie si de instrumentele juridice internationale;
- armonizarea conceptuala cu prevederile noului Cod penal;
- reglementarea adecvata a obligatiilor internationale asumate de tara noastra privind actele normative din domeniul dreptului procesual penal;
- stabilirea unui echilibru corespunzator intre cerintele pentru o procedura penala eficienta, protejarea drepturilor procedurale elementare, dar si drepturilor fundamentale ale omului pentru participantii la procesul penal si respectarea unitara a principiilor care privesc desfasurarea echitabila a procesului penal.

In acelasi timp, in nota de expunere, MJ subliniaza ca pentru toate aceste acte normative fundamentale pentru sistemul penal romanesc este necesara o pregatire corespunzatoare, atat a sistemului judiciar roman, cat si a partenerilor justitiei, precum serviciile de probatiune, administratiile locurilor de detentie, politia, politia comunitara, avocatii, mediatorii, prin promovarea noilor reglementari si a implicatiilor acestora in plan social).

Conform MJ, trebuie identificate resursele umane, atat ca necesar in sistem, cat si ca pregatire profesionala privind noile reglementari si bugetare necesare sistemului judiciar roman.


Proiectul de lege pentru punerea in aplicare a noului cod de procedura civila, precum si proiectul de lege pentru punerea in aplicare a noului cod de procedura penala pot fi consultate in fisierele atasate.