ceea ce trebuie schimbat este prostia asta de conditie de doi ani de notar stagiar...pai cum sa-i faci daca nu te ia nimeni stagiar?oare chiar nu se poate face nimic?sint atatia tineri absolventi de drept care chiar au invatat nu..ca domnii si doamnele notari din vremurile noastre...mami sau tati fac actele...si abia abia se dau jos din pat sa vina sa semneze...mare rusine!!!
minciuni, vrajeli, minciuni, vrajeli......
dar agentiile imobiliare? cati notari au? ha?????HAGI TUDOSE era mic copil fata de acesti indivizi....
care au angajati cu venit minim? cum e posibil ca la un venit lunar de 100.000 RON sa dai unui salariat doar 600 lei pe stat? RUSINE VOUA dpmnilor HAGI TUDOSE!!!!!!!!
Inca o felie de tort care trebuie impartita cu UE.
Si e bine sa avem notari straini????
Pe noi ne primeste notari in Germania?
Ce veste bunã! Este foarte bun, de fapt minunat noul proiect de lege, fiindcã aduce un plus de reglementare acestei profesii reglementate, profesia notarilor publici. O profesie reglementatã, cu cât este mai strict reglementatã, cu atât funcþioneazã mai bine, fiindcã astfel se eliminã haousul, arbitrarismul etc. etc.
Totuºi, proiectul are ºi unele lacune, ºi aici aº aminti nemodificarea art. 94 în sensul abrogãrii prevederii de legalizare a semnãturii traducãtorului autorizat dupã specimenul de semnãturã depus. Aceastã abrogare este foarte necesarã, spre a nu mai fi posibilã exploatarea omului de cãtre om, adicã a traducãtorilor autorizaþi de cãtre diverºi terþi neautorizaþi, ºi aici mã refer la SRLurile exploatatoare care se autointituleazã "birouri de traduceri autorizate".
Aceste SRLuri de fapt sunt neautorizate, fiindcã MJ autorizeazã ca traducãtori, cf. Legii 178/1997 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, doar persoane fizice, nu ºi persoane juridice - societãþi comerciale; ele în mod ilegal se întind mai mult decât le este taraba ºi îºi depãºesc obiectul de activitate ºi efectueazã - mai bine zis intermediazã - ªI traduceri autorizate, pentru efectuarea cãrora folosesc ilegal traducãtori autorizaþi PFA în regim de colaborare. Folosirea este ilegalã, fiindcã aceste SRLuri nu figureazã niciunde printre entitãþile menþionate în titlul Legii nr. 178/1997 ºi nici în art. 1 din aceastã lege ºi nici în cuprinsul autorizaþiei de traducãtor emisã de MJ cã ar avea dreptul sã ne foloseascã pe noi, pe traducãtorii autorizaþi, sau cã noi am avea vreo obligaþie sã prestãm pt. ele. Entitãþile care au dreptul sã ne foloseascã în aceastã calitate a noastrã de traducãtori autorizaþi ºi pe care noi avem obligaþia sã le servim ºi sã prestãm pentru ele în aceastã calitate a noastrã de traducãtori autorizaþi sunt Consiliul Superior al magistraturii, Ministerul Justiþiei, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, organele de urmãrire penalã, instanþele judecãtoreºti, birourile notarilor publici, avocaþi ºi executori judecãtoreºti.
SRLurile astea neautorizate lucreazã cu încheieri în alb, adicã forþeazã traducãtorii autorizaþi cu care colaboreazã sã lase patronilor de SRL încheieri în alb cu semnãtura ºi ºtampila traducãtorului autorizat, pe care SRLurile astea le pot folosi la orice, inclusiv pt. legalizarea unor traduceri fãcute de alte persoane decât traducãtorul care semneazã ºi ºtampileazã încheierea în alb, de multe ori persoane neautorizate de MJ; adicã SRLul preia actul de la clientul final, îl scaneazã, îl trimite pe mail traducãtorului autorizat, acesta efectueazã traducerea, o trimite ca fiºier Word ataºat via e-mail biroului de traduceri, iar biroul o scoate la imprimantã, îi capseazã de ea dosul cu încheierea în alb, adicã o foaie de aia cu formula certificãrii exactitãþii traducerii ºi legalizare a semnãturii traducãtorului ºi cu semnãtura ºi ºtampila traducãtorului autorizat, iar apoi SRLul de traduceri merge la notariat cu astfel de traduceri, unde notarii publici le legalizeazã în baza specimenului de semnãturã depus.
Categoric se încalcã legea în mai multe sensuri, fiindcã traducãtorul autorizat nu vede ºi nu vizeazã actul original, în copie legalizatã, cu semnãturã legalizatã, cu datã certã, în extras (dupã caz), cum prevede legislaþia notarialã în vigoare, iar traducerea este efectuatã dupã un scan care de multe ori este furnizat biroului de traduceri de cãtre client, deci nici mãcar SRLul nu are actul original; or un scan ºtie ºi un copil de clasa a II-a cã se poate mãslui cu cel mai simplu program de editare poze, nici nu îþi trebuie unul sofisticat ca Photoshop pt. asta; de asemenea, având în vedere cã traducãtorul trimite SRLului traducerea în Word, cã jpg sau pdf nu iese bine la imprimantã, SRLul poate modifica traducerea ºi sã o legalizeze aºa, mãsluitã, fãrã ºtirea traducãtorului; ca sã nu mai zic cã de multe ori, astfel de SRLuri nici nu mai dau traducerea spre efectuare traducãtorului autorizat care le-a lãsat încheieri, ci unui neautorizat care, tocmai fiindcã e neautorizat de MJ, este plãtit cu mult mai puþin pe paginã, deci SRLul face economie cu forþa de muncã; asta ca sã nu mai spun cã au fost cazuri când clienþii au primit traduceri execrabile, care se vedea de la o poºtã cã sunt fãcute cu goagãl translate, pesemne de patronul/ patroana SRLului exploatator sau de vreuna din secretare, dar care aveau ataºatã încheiere de aia în alb cu semnãtura ºi ºtampila uni traducãtor autorizat, care e clar cã nu a primit în viaþa lui la tradus actul în cauzã, dar notarul public i-a legalizat semnãtura în mod legal, cf. specimenului de semnãturã depus.
De asemenea, se ºtie cã SRLurile astea de foarte multe ori, de cele mai multe ori, nu lucreazã cu traducãtori din aceeaºi localitate în care îºi au ele sediul social, ci cautã traducãtori cât mai ieftini, în alte oraºe, de regulã oraºe mici sau chiar de la þarã, care acceptã sã lucreze oricât de ieftini, decât sã nu aibã deloc de muncã; un astfel de traducãtor, ca sã îi ajungã cât de cât banii, nu lucreazã cu un singur birou de traduceri ºi astfel se ajunge la aberaþia ca unul ºi acelaºi traducãtor sã zicem din Constanþa sã traducã în una ºi aceeaºi zi o procurã de la un SRL din Craiova, care evident cã va fi legalizatã de un notariat din Craiova, o declaraþie notarialã de la un SRL de traduceri din Iaºi, care evident cã se va legaliza la un notar din Iaºi, un set de acte auto de la un SRL de traduceri din Oradea, care evident cã se va legaliza la un notariat din Oradea, precum ºi un cazier judiciar de la un SRL de traduceri din Baia Mare, care evident cã se va legaliza la un notariat din Baia Mare. Asta este o situaþie aberantã, fiindcã este ºi mai evident faptul cã traducãtorul în cauzã nu poate sã se teleporteze, astfel încât sã ajungã în una ºi aceeaºi zi la mai multe notariate distincte, aflate în localitãþi distincte, la sute de km una de alta.
Tocmai de aceea, este necesarã reformularea art. 94 din Legea nr. 36/1995, astfel încât sã fie abrogatã prevederea cã legalizarea se poate face ºi dupã specimenul de semnãturã depus la notariat ºi sã se formuleze o nouã prevedere, prin care notarul public sã nu legalizeze semnãtura traducãtorului autorizat decât dacã acesta se prezintã personal la sediul biroului notarial ºi semneazã acolo, în faþa notarului public. De fapt, aºa se fac toate legalizãrile de semnãturã; de ce legalizarea semnãturii traducãtorului ar trebui sã fie excepþie? Chiar noi, traducãtorii autorizaþi, ne-am sãturat de aceastã excepþie, chiar noi vrem sã fim obligaþi prin lege sã ne prezentãm personal la legalizat cu traducerile noastre, astfel încât sã nu mai poatã nimeni abuza de semnãtura noastrã, sã nu se mai poatã lucra cu încheieri în alb, sã nu mai poatã SRLurile exploatatoare sã obþinã aceste încheieri în alb de la traducãtori prin înºelãciune ºi ºantaj ºi sã le foloseascã pe traduceri fãcute de necalificaþi, neautorizaþi, incompetenþi ºi goagãl. Vrem sã vedem cu ochii noºtri ce anume se legalizeazã cu semnãtura ºi ºtampila noastrã ºi sub ce formã se legalizeazã, adicã traducerea sã fie exact aºa cum am fãcut-o noi, nu cum a modificat-o SRLul de traduceri.
Pe de altã parte, efectuarea ºi legalizarea acestor traduceri de înscrisuri intrã în competenþa notarilor publici cf. art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995, care conform prezentului proiect de lege rãmâne neschimbat; deci ºi efectuarea, nu doar legalizarea traducerilor, este activitate notarialã, care nu numai cã este activitate noncomercialã, ci este incompatibilã cu activitatea comercialã, cf. art. 35 din Legea nr. 36/1995 în actuala formã ºi tot incompatibilã cu activitatea notarialã este ºi cf. prezentului proiect de lege.
Mai mult decât atât: activitatea profesiilor juridice de notar public, avocat, executor judecãtoresc ºi consilier juridic sunt în Lista de activitãþi interzise a fi desfãºurate de unele categorii de agenþi economici, mai precis la capitolul Activitãþi interzise pentru PFA, întreprinderi individuale, familiale, SRL, SNC, SCS, SCA, SA:
http://recom.onrc.ro/activi...
Tocmai de aceea, din moment ce desfãºurarea activitãþii notariale prin SRLuri este pe lista activitãþilor interzise ºi la Registrul Comerþului, este anormal ºi aberant ca activitatea notarialã de la art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995 sã facã excepþie de la aceastã regulã. De asta ONGul din care fac ºi eu parte, Uniunea Naþionalã a Traducãtorilor Autorizaþi din România (UNTAR), luptã pentru eliminarea SRLurilor din aceastã activitate: traducerea de înscrisuri. Problema este cã în România toate se miºcã greu, la MJ ºi mai greu, deºi noi ne tot þinem de capul lui, fiindcã ne dorim recâºtigarea de cãtre profesia noastrã, a traducãtorilor autorizaþi, a statutului de personal auxiliar al notarilor publici ºi subordonarea definitivã a profesiei noastre faþã de profesia lor ºi reintegrarea activitãþii noastre noastrã în activitatea notarialã, astfel încât nicio traducere de înscrisuri sã nu se mai facã în afara birourilor notariale.
În cadrul BNPurilor ar trebui sã funcþioneze servicii de traduceri, cum erau ºi înainte la vechile notariate de stat, iar UNNPR ar trebui sã stabileascã pt. fiecare judeþ care sunt BNPurile care sã aibã ºi serviciu de traduceri. Fiecare serviciu de traduceri ar trebui sã fie condus de un ºef serviciu traduceri, traducãtor autorizat cu vechime în muncã, bun profesionist, cu experienþã, ºi sã lucreze numai cu traducãtori autorizaþi de MJ din cadrul circumscrip?iei tribunalului pe raza cãruia se aflã BNPul în cauzã; traducãtorii sã fie ori interni, angajaþi ai BNPului cu contract de munca, sau traducãtori externi, PFA cu contract civil de pretãri servicii, în sensul pct. 5 din Anexa 1 la OMJ nr. 233/C/1996, care e în vigoare, cã nu l-a abrogat nimeni.
Astfel, partea persoanã fizicã sau juridicã de drept privat care are înscrisuri de tradus ar trebui:
- sã se prezente cu ele strict ºi exclusiv la instituþia legalmente competentã, care conform art. 8 corelat cu art. 14 ºi cu art. 48 din Legea nr. 36/1995 este biroul notarial ºi la fel este ºi cf. prezentului proiect de lege;
- acolo, la notariat, partea ar da traducerea în lucru;
- notariatul ar efectua traducerea înscrisurilor fie prin notarul public autorizat sã facã traduceri cf. art. 100 din Legea nr. 36/1995, fie prin traducãtorii notariatului, interni sau externi, iar notarul public ar efectua legalizarea traducerii, respectiv a semnãturii traducãtorului;
- de acolo, de la notariat, partea ar ridica traducerea ºi efectuatã, ºi legalizatã;
- acolo, la notariat, partea ar ºi achita-o, nu la noi la traducãtori ºi cu atât mai puþin la SRLuri de traduceri.
- preþurile pe paginã la traduceri ar fi mai mari sau cel mult egale cu onorariile minimale stabilite de UNNPR ºi aprobate de MJ prin ordin al ministrului justi?iei, cf. art. 28 lit. c din prezenta lege 36/1995 ºi cf. art. 28 lit. d dacã intrã în vigoare prezentul proiect de modificare; traducãtorul ar trebui sã primeascã un onorariu procentual de la BNP de pildã 60% din onorariul fãrã TVA pe care BNPul îl încaseazã de la parte; astfel, s-ar elimina ºi dumpingul, ºi concurenþa neloialã, ºi evaziunea fiscalã, dar mai ales exploatarea omului de cãtre om ºi noi am lua pe munca noastrã niºte preþuri pe paginã mult mai bune de la notariat decât de la SRLurile dumpere ºi exploatatoare ºi astfel am putea trãi din munca noastrã, fãrã sã mai trebuiascã sã ducem în spate ºi SRLurile astea exploatatoare, care nu fac nimic, decât cã plimbã hârtii, fiindcã munca o facem noi, traducãtorii autorizaþi, care traducem înscrisurile, ºi notarii publici, care legalizeazã traducerile, precum ºi personalul auxiliar secretarial de la notariate, care pregãteºte traducerea pt. legalizare, îi dã datã, numãr, o trece în registru, îndosariazã exemplarul pt. arhiva notarului public, o bagã în folie ºi o dã la client, scrie chitanþe ºi facturi ºi încaseazã bani etc.
Deci asta se impune, în ce priveºte traducerile pe care le efectuãm pt. beneficiari persoane fizice ºi juridice de drept privat, noi vrem ºi trebuie sã ajungem sã le efectuãm strict ºi exclusiv în calitate de forþã de muncã, de personal auxiliar calificat al instituþiei legalmente competentã - biroul notarial, care este nu numai singurul cadru legal, ci mai ales singurul cadru propice pt. desfãºurarea activitãþii noastre, astfel încât sã se desfãºoare corect, etic, legal, sã nu mai fim expuºi la tot felul de riscuri ºi supuºi la tot felul de abuzuri de cãtre SRLurile te miri cui din afara profesiei noastre ºi a profesiei notarilor publici.
Având în vedere cã MJ oricum vrea sã reglementeze ºi profesia noastrã, a traducãtorilor autorizaþi, sã ne facã ºi nouã o uniune profesionalã care sã semene cu UNNPR etc., cf. Strategiei de reformã în justiþie 2010-2014, pdful ãla de pe siteul MJ, cum lucrurile nu prea s-au miºcat pânã acum, deºi de mult ar fi fost cazul, tocmai de asta, o sã scriem toate astea ºi multe altele cât de curând la MJ iarãºi, dar nu numai la Direcþia pt. Servicii Juridice Conexe ca pânã acum, ci ºi la Direcþia de Elaborare acte Normative, cã acolo nu am mai scris pânã acum ºi se pare cã în ministerul ãsta nu ºtie stânga ce face dreapta ºi viceversa; ºi de asemenea scriem ºi la UNNPR, ca sã sprijine ºi ei demersul nostru, fiindcã e clar cã numai împreunã putem face treaba bunã.
Stai ca acum am vazut si ce spui acolo : "Tocmai de aceea, din moment ce desfãºurarea activitãþii notariale prin SRLuri este pe lista activitãþilor interzise ºi la Registrul Comerþului, este anormal ºi aberant ca activitatea notarialã de la art. 8 lit. j din Legea nr. 36/1995 sã facã excepþie de la aceastã regulã. De asta ONGul din care fac ºi eu parte, Uniunea Naþionalã a Traducãtorilor Autorizaþi din România (UNTAR), luptã pentru eliminarea SRLurilor din aceastã activitate: traducerea de înscrisuri. Problema este cã în România toate se miºcã greu, la MJ ºi mai greu, deºi noi ne tot þinem de capul lui, fiindcã ne dorim recâºtigarea de cãtre profesia noastrã, a traducãtorilor autorizaþi, a statutului de personal auxiliar al notarilor publici ºi subordonarea definitivã a profesiei noastre faþã de profesia lor ºi reintegrarea activitãþii noastre noastrã în activitatea notarialã, astfel încât nicio traducere de înscrisuri sã nu se mai facã în afara birourilor notariale." Pai frate, daca se ajunge acolo, atunci sa te tii exploatare
). Oricum am verificat "Marea ta Uniune" Un site expirat, o adresa de yahoo si o gura mare...
"prostii..." se dau mereu legii sau se completeaza altele, dar ele nu sunt puse in practica de cei vizati.
Asai la noi, sa fie lege...
Vezi Legea nr. 175/2010 a fosat pusa in practica... de ce... etc, etc...










Asta da, reforma a profesiei de notar! Nu ar fi fost caracteristica Romaniei daca ar fi facut o reforma adevarata, adica sa faca astfel ca aceasta profesie sa nu mai fie una DE FAMILIE.Se stie ca este o casta inchisa in care nu patrund decat copii, soti/sotii, nepoti si alti MOSTENITORI.Este o profesie care se pare ca in Romania nu poate fi practicata decat daca o primesti MOSTENIRE. Halal tara!
DACA LA MUNCITORIME LE PARE MULT 65 DE ANI SI INTR-ADEVAR DACA MUNCESTI DIN GREU VREI SA SCAPI MAI REPEDE ALTII AR MUNCII PANA LA 100 DE ANI SI BINEINTELES AR TINE DE POST PINA LA VENIREA UNUI SUCCESOR FIU, FIICA , NEPOTEL. ETC STIU CAZURI CONCRETE UN DOMN DOCTOR NU VOIA IN RUPTUL CAPULUI SA IASA LA PENSIE PINA NU TERMINA FETITA FACULTATEA



...conditia varstei pana la 35 ani pt a deveni notar stagiar s-a scos...
Totusi conditia ca, pentru a deveni notar stagiar sa fie si varsta maxima de 35 de ani nu am vazut-o aici! Stie careva unde este specificat acest lucru? Daca este real?
"Proiectul de lege poate fi consultat in fisier atasat." Nu vad asa ceva...
cercul este inchis, sunt stat in stat, vor sa stea pana la adanci batraneti sa nu mai promoveze dintre cei tineri
La 20 de ani de cand au fugit caii din grajd Ministerul Justitiei vrea sa inchida poarta! Nici un folos practic dar birocratie mai multa!
vaui da capu MJ-ului si a notarilor....ce sa zik...au schimbat-o ca sa ramina si mai intepenita decit era
....abateri...sanctiuni....sanki!...COMUNISTI SCRIE PE EI!
as zice ca mai degraba se vede ca TOATA TARA ajuns obiect de fiscalizare- deci si profesia asta.
Eu sunt inginer si ma stept sa vina cu vre-o "propunere' de contorizare pe tremtatica..- zau ca NU m-ar mira sa "gasesca" cel putin un criteriu d epiu botu' la bani , bani, bani, bani, bani DAR MUNCITI DE ALTII
As zice si sa inlocuiasca imnul cu melodia MONEY. MONEY
a celebrei fomatii ABBA sau - poate inca si mai bine MONEY a formatii PINK FLOYD ! 
in timp ce varsta de pensionare este de 65-67 ani, la notari se vrea 70! De ce sa nu se elibereze locurile ? Nu e nici o revolutie in aceasta profesie, doar un foc de paie. mic de tot....
In domeniul acesta totul e inghetat,nimic nu s-a facut ,aici ,,pe taramul acesta'' nu patrunde nimeni,decat cine cotizeaza cu bani multi. As vrea sa vad o miscare ...sunt tineri care au terminat dreptul ,,,de-a devaratelea'' si se uita cum altii ,,patrund'' in aceasta ,,casta''.. CUM!?
multumesc !