Poprirea este reglementata, in principal, de art. 452 – 461 Cod procedura civila. In ceea ce priveste poprirea creantelor fiscale, reglementarile se regasesc in Codul de Procedura Fiscala, art. 149-150. Articolul nostru de astazi vizeaza doar poprirea creantelor nefiscale.

Georgiana Singurel, Associate Partner in cadrul Reff si Asociatii, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania, a definit poprirea ca "forma a executarii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmarit de catre o terta persoana, creditorul subrogandu-se in mod conditionat si provizoriu in drepturile acestuia din urma".

Avocatul de la Reff si Asociatii a precizat ca aceasta procedura este rapida si eficienta si poate fi folosita atat impotriva unor persoane fizice, cat si a unor persoane juridice.

Cum functioneaza poprirea

Cine sunt actorii

Georgiana Singurel (foto dreapta) a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, ca poprirea implica trei participanti:

  • creditorul urmaritor, denumit si creditorul popritor - este creditorul din raportul principal de creanta, respectiv acea persoana care fie cere sa se indisponibilizeze o suma de bani, un titlu de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile in mana tertului poprit, fie cere executarea acestor valori in cadrul procedurii executionale. El poate fi orice persoana ce are legitimare procesuala activa, ceea ce rezulta implicit, in materie de poprire executorie, din existenta unui titlu executoriu, astfel cum acesta este stabilit prin lege.
  • debitorul urmarit in cadrul procedurii popririi, denumit si debitorul poprit – trebuie sa intruneasca in persoana sa atat calitatea de debitor al creditorului propritor, cat si calitatea de creditor al tertului poprit.
  • un tert, debitor al debitorului poprit, denumit tert poprit - este o persoana juridica sau fizica straina de raportul obligational initial, stabilit intre creditorul urmaritor si debitorul poprit, care este la randul sau debitor fata de debitorul poprit. Calitatea sa procesuala este determinata de existenta a unui raport obligational intre debitorul urmarit si tertul poprit. Cel mai des, acest raport isi va avea izvorul intr-un raport juridic de munca.

Care este obiectul popririi

Potrivit specialistului contactat de noi, obiectul popririi este constituit, conform art. 452 alin (1) Cod procedura civila, din sumele de bani pe care tertul poprit le datoreaza debitorului urmarit, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile (cum sunt de exemplu drepturile de proprietate intelectuala sau drepturile de proprietate industriala) datorate de tertul poprit debitorului poprit. Poprirea se poate dispune chiar si atunci cand nu exista disponibil in contul tertului poprit.

"Important de mentionat este ca prin sume datorate de tertul poprit trebuie intelese nu numai sumele exigibile in momentul infiintarii popririi, ci si acelea ce se vor datora in viitor in virtutea raportului juridic preexistent dintre debitorul poprit si tertul poprit", subliniaza Georgiana Singurel.

Aceasta apreciaza ca, de foarte multe ori, in practica, tertul poprit este o institutie financiara, o banca.

"Validarea ca si obiect al popririi a unui cont lipsit de disponibil nu obliga banca, in calitate de tert poprit, sa efectueze plati din fondurile proprii ori sa raspunda fata de creditorul urmaritor pentru faptul ca debitorul a solicitat inchiderea contului respectiv", mai puncteaza Associate Partener-ul de la Reff si Asociatii.

Este important de precizat ca sumele sau bunurile mobile incorporale sunt poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.

"De exemplu, in cazul in care disponibilul din contul debitorului poprit este mai mare decat cuantumul obligatiei datorate creditorului urmaritor, excedentul din contul respectiv nu va fi afectat de poprire", explica avocatul.

Georgiana Singurel subliniaza ca, atunci cand se popresc veniturile salariale, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net, conform art. 169 alin (4) din Codul muncii. Scopul acestei masuri este de a proteja debitorul si de a nu-l lipsi de mijloacele necesare traiului.

De asemenea, potrivit avocatului de la Reff si Asociatii, Codul de procedura civila stabileste la art. 409 ca salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, respectiv pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

In situatia in care exista mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

"Tot ca o masura de protejare a debitorului, veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, vor putea fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum", mai arata Georgiana Singurel.

Ce venituri NU pot fi poprite

Georgiana Singurel precizeaza ca bunurile si creantele ce nu pot forma obiectul popririi sunt reglementate la art. 452 alin. (2) literele a), b), c) din Codul de procedura civila.

Astfel, nu pot fi supuse popririi sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie. Potrivit avocatului, aceasta exceptie se justifica, pe de o parte, prin necesitatea ocrotirii unor valori sociale deosebite, si, pe de alta parte, prin faptul ca rolul acestor sume trebuie stabilit prin lege, debitorul find lipsit de dreptul de dispozitie cu privire la aceste sume.

Nu pot fi poprite nici sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte.

"Si aceasta exceptie este pe deplin justificata, iar, desi textul are caracter general, putem trage concluzia ca legiuitorul a avut in primul rand interesul de a proteja sumele provenite din diversele programe si proiecte ale Uniunii Europene", explica Georgiana Singurel.

De asemenea, nu pot face obiectul popririi alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, care nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.

O ultima categorie de sume care nu pot fi poprite sunt sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.

Associate Partener-ul de la societatea de avocati Reff si Asociatii precizeaza ca acest caz se refera la situatia in care tertul poprit este angajatorul si are ca scop protejarea persoanelor angajate.

Cum se desfasoara exact poprirea. Rolul executorului judecatoresc

Georgiana Singurel a explicat pentru AvocatNet.ro ca, potrivit art. 453 alin (1) din Codul de procedura civila, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

Pentru anumite sume, poprirea se infiinteaza din oficiu de catre instanta de fond, de indata ce hotararea devine executorie. Mai exact, este vorba despre sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii sau sume datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.

"Prin reglementarea in mod diferit a acestor cazuri se e acorda de catre legiuitor, o protectie sporita creditorului unor astfel de sume", subliniaza avocatul.

Potrivit Georgianei Singurel, poprirea se infiinteaza fara somatie, adica fara instiintarea si somarea in prealabil a debitorului poprit cu privire la obligatia de plata fata de creditorul urmaritor.

Poprirea se infiinteaza prin emiterea adresei de poprire, insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu. Adresa de infiintare a popririi este comunicata tertului poprit, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.

"Adresa are rolul de a pune in vedere tertului poprit interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit", precizeaza avocatul.

Acesta mai arata ca, in termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat sa consemneze suma de bani in contul executorului judecatoresc sau, dupa caz, ssa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi infiintate la cerere.

In cazul popririi din oficiu, tertul poprit trebuie sa plateasca direct creditorului popritor suma retinuta si cuvenita acestuia. In aceasta situatie, la cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.

Georgiana Singurel mentioneaza ca executorul judecatoresc va elibera creditorului popritor suma de bani consemnata numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

"In situatia in care tertul poprit nu isi indeplineste obligatia de a consemna la dispozitia excutorului judecatoresc sau de a plati sumele de bani datorate debitorului poprit sau nu isi indeplineste obligatiile ce-i revin in cadru procedurii de poprire, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul popritor, debitorul poprit sau organul de executare, pot sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila", explica Singurel.

Aceasta mai precizeaza ca instanta va decide in cadrul procedurii validarii popririi daca tertul poprit a indeplinit dispozitiile legale pentru obligarea sa directa fata de creditorul urmaritor.

"In cazul in care instanta stabileste ca tertul poprit a refuzat cu rea-credinta sa-si indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi, instanta va emite o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului urmaritor, in limita creantei, suma datorata debitorului poprit. Tertul poprit va putea fi amendat de catre instanta, prin aceeasi hotarare", conchide specialistul.

Citeste aici un articol detaliat despre termenul de prescriptie al datoriilor.