Potrivit Ramonei Sandu, Accounting Manager al companiei Accace (www.accace.com), prevederile referitoare la inventarierea patrimoniului le regasim in patru acte normative, si anume:

  • Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
  • Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3512/2008 privind documentele financiar- contabile, cu completarile ulterioare

Ramona Sandu a explicat, pentru AvocatNet.ro, ca inventarierea patrimoniului trebuie efectuata de toate persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, si anume:

  • Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice;
  • Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial;
  • Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul iin strainatate;
  • Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil;
  • Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri si care sunt obligate, potrivit legii sa tina contabilitatea in partida simpla.

Entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in alte cazuri particulare prevazute de normele legale, cum ar fi:

  • la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
  • ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;
  • ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
  • cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
  • ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;

"De regula, inventarierea realizata pe parcursul functionarii entitatilor reprezinta inventarierea anuala realizata cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei entitati. Cu exceptia inchiderii exercitiului financiar, nu este prevazut un termen concret pentru realizarea inventarierii. In practica insa, entitatile trebuie sa organizeze si sa finalizeze procesul de inventariere astfel incat sa se poata valorifica si inregistra rezultatele acestuia cu ocazia intocmirii situatiilor financiare", precizeaza Ramona Sandu.

Aceasta a specificat ca entitatile care au stabilit exercitiul financiar diferit de anul calendaristic, organizeaza si efectueaza inventarierea anuala astfel incat rezultatele acesteia sa fie cuprinse in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar stabilit.

In ceea ce priveste entitatile cu activitate complexa, specialistul Accace a aratat ca bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare anuale intocmite pentru exercitiul financiar respectiv.

"Rezultatele inventarierii vor fi actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar", puncteaza Sandu.