Arbitrajul

Fara a avea intentia sa ne pozitionam ferm in favoarea arbitrajului sau a medierii in cadrul acestui articol, statisticile sunt elocvente in sensul unei dezvoltari spectaculoase a arbitrajului ca forma alternativa de solutionare a disputelor. Din cunostintele noastre un numar de peste 400-500 dosare de arbitraj se afla pe rolul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, si un numar mai redus pe rolul curtilor de arbitraj de pe langa camerele de comert judetene.

Dimensiunea numerica si traditia dobandita recomanda arbitrajul ca fiind prima forma de metoda alternativa de solutionare a disputelor in Romania.

Arbitrajul institutionalizat si arbitrajul ad-hoc
In cadrul arbitrajului se identifica doua mari categorii, anume arbitrajul institutionalizat si arbitrajul ad-hoc, in aceste doua categorii putand intra atat arbitraje interne cat si arbitraje internationale. Arbitrajul institutionalizat se poate desfasura sub auspiciile institutiei Curtii de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, caz in care partile adera la regulile de procedura ale Curtii, in vigoare la data sesizarii tribunalului arbitral. In cazul arbitrajului ad – hoc, partile aleg regulile pe care acestia doresc sa le aplice in procedura, putand apela si la regulile prestabilite ale unui institutii de arbitraj. Spre exemplu, Regulile de procedura arbitrale ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei prevad, in ce priveste forma arbitrajului, ca disputele pot fi supuse unui arbitraj ad-hoc in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 335/2007, cu dispozitiile Codului de Procedura Civila, cu dispozitiile conventiilor internationale la care Romania este parte precum si cu prezentele Reguli care privesc arbitrajul ad-hoc.

Medierea

In ceea ce priveste medierea, aceasta se afla la inceputurile sale, avand in vedere ca pentru consolidarea unei astfel de metode de solutionare a disputelor este nevoie de un interval de timp mult mai lung decat s-a scurs din 2006, anul Legii nr. 192/2007 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, pana in prezent. Sase ani pot fi suficienti pentru adoptarea, asimilarea, uzitarea unor principii, insa s-au dovedit insuficienti pentru implementarea increderii depline in aceasta metoda.

Faptul ca noile modificari aduse legii privind medierea prevad obligativitatea participarii la sedinta de mediere inainte de sesizarea instantei de judecata, reprezinta o dovada, un indiciu ca medierea capata o importanta crescuta, justificandu-si utilitatea.

Ceea ce lipseste insa medierii si, intr-o oarecare masura, tuturor formelor alternative de solutionare a disputelor, este traditia, cunoasterea si mentalitatea necesare. Dintre toate formele de solutionare, arbitrajul a dobandit cea mai mare traditie, are cea mai mare raspandire, iar profesionistii au in minte arbitrajul ca prima forma de solutionare alternativa a disputelor. Dobandirea unei traditii si a unei mentalitati inovatoare este un proces de lunga durata prin definitie. Faptul ca, in Romania, aceste forme de solutionare a disputelor nu sunt folosite la capacitatea maxima, este tocmai din cauza neintrunirii uneia dintre premisele de mai sus. Rolul de a informa, raspandi, argumenta avantajele uneia sau alteia dintre metodele ADR revine avocatilor, consilierilor, mediatorilor.

DAB – Dispute Adjudication Board

O discutie aparte comporta DAB – Dispute Adjudication Board, aceasta fiind o etapa prealabila arbitrajului, prevazuta in contractele de tip FIDIC. In randul beneficiarilor, contractorilor, angajatorilor de lucrari de constructie, tot mai multe sunt situatiile in care contractele de tip FIDIC sunt luate in considerare, prin aderarea la conditiile generale si posibilitatea partilor de a le modifica prin adoptarea unor conditii speciale.

Perioada in care contractele de tip FIDIC publicate de Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti devenisera obligatorii pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice, dar si perioada de timp situata in afara acestei reglementari, au contribuit la schimbarea mentalitatii in mediul de afaceri din Romania, tot mai multe contracte de antrepriza fiind dupa modelul FIDIC. Partile apeleaza la mecanismul DAB cu increderea ca disputa preponderent tehnica va fi solutionata de o persoana cu pregatire si experienta indestulatoare.

Procedura DAB are insa si o continuare, in sensul ca, daca una dintre parti este nemultumita de solutia pronuntat√£ de DAB, poate transmite o notificare partii adverse prin care exprima aceasta nemultumire, in final disputa fiind solutionata pe calea arbitrajului international.

In concluzie, credem ca ne aflam pe o linie ascendenta in ceea ce priveste schimbarea mentalitatii in sensul utilizarii tot mai dese a metodelor de solutionare alternativa a disputelor, o concluzie certa pana in prezent fiind ca, ori de cate ori am fost constransi sa aplicam una dintre metode, aceasta schimbare s-a produs. Ramane sa confirmam, in calitate de practicieni, ca nu reactionam numai sub presiunea reglementarii obligatorii, ci ca vom identifica avantajele acestor metode si le vom prezenta ca atare celor interesati.

Articol scris de:
Dr. Cosmin Vasile, Partner
Nicoleta Boboc, Senior Associate