Reorganizarea judiciara si falimentul

Adoptarea noilor reglementari reprezinta un pas important pe care România îl face pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de aderare. În Raportul Comisiei Europene pe 2004, se preciza ca legislatia româneasca nu prevede mecanisme eficiente pentru iesirea de pe piata a operatorilor economici, fiind identificata ca principala cauza a lipsei de eficienta "complexitatea procedurii, aplicarea neuniforma a legislatiei în materie, protectia redusa de care beneficiaza creditorii". Având în vedere aceste semnale, Guvernul a fixat ca obiectiv prioritar în Programul legislativ si în Strategia de reforma a sistemului judiciar elaborarea unui act normativ de reformare a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.

Actul normativ aprobat de Guvern introduce o procedura simplificata de insolventa, care presupune termene procedurale reduse, precum si eliminarea unor etape procedurale. Acest tip de procedura este aplicabila comerciantilor persoane fizice, asociatiilor familiale, societatilor comerciale fara active si/sau fara evidente contabile sau societatile comerciale al caror sediu nu mai exista ori nu mai corespunde adresei din Registrul Comertului, debitorii dizolvati si cei care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare în faliment.

Prin introducerea noilor reglementari se simplifica modalitatile de citare a partilor, de notificare si comunicare, un rol esential dobândind Buletinul procedurilor de insolventa.

O noutate a actului normativ consta în redefinirea rolului judecatorului sindic, în sensul degrevarii acestuia de responsabilitatile ce exced sfera contenciosului si a verificarii legalitatii procedurii. În acest sens, judecatorul sindic nu va avea un rol activ cu privire la deciziile de ordin comercial care se iau în procedura. El va trebui sa solutioneze numai eventualele sesizari privind punctele de vedere contradictorii dintre participantii la procedura - practicieni în insolventa, debitori, creditori, actionari si orice alti terti manifestând un interes în procedura, situatie în care se va pronunta asupra legalitatii luarii masurii si nu asupra oportunitatii economice a deciziei. De asemenea, au fost eliminate atributiile judecatorului sindic de a desfiinta din oficiu masurile administratorului judiciar/lichidatorului si cele privind autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator pentru a caror validitate este necesara forma autentica.

Proiectul de lege propune organizarea unor sectii specializate de insolventa în cadrul tribunalelor care au sediul în aceeasi localitate în care se afla curtea de apel în raza careia îsi are sediul debitorul. Masura instituita raspunde necesitatii organizarii unei arhive unitare si separate de restul arhivei tribunalului, introducerii unui sistem informatic pentru managementul documentelor, implementarii unui sistem de pregatire continua a judecatorilor sindici, a grefierilor si a practicienilor în insolventa, toate aceste elemente conducând la o mai buna gestionare de catre instanta a dosarului de insolventa.

Totodata, noile reglementari au în vedere largirea responsabilitatilor administratorului judiciar/lichidatorului si crearea mecanismelor care sa asigure eficientizarea activitatii acestora. În acest sens, sunt puse la dispozitia comitetului creditorilor pârghiile care sa-i permita acestuia exercitarea rolului de supraveghere a activitatii administratorului judiciar/lichidatorului.

În acelasi timp, creste importanta adunarii creditorilor si a comitetului creditorilor în derularea procedurii.

Astfel, potrivit Proiectului de Lege, comitetul creditorului, format din 3-7 creditori desemnati din rândul creditorilor cu cele mai mari creante garantate sau chirografare (creante negarantate), se întruneste cel putin o data pe luna si are urmatoarele atributii:

a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse; b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori în dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri; c) sa ia la cunostinta rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea; d) sa întocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri; e) sa solicite ridicarea dreptul de administrare al debitorului; f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

Împotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, dupa ce, în prealabil, a sesizat comitetul cu privire la masurile contestate, iar solutia adoptata de acesta nu raspunde intereselor sale.

Proiectul are în vedere si consolidarea eficientei procedurii de reorganizare. În acest sens, se instituie obligatia ca partile îndreptatite sa propuna un plan de reorganizare sa faca precizari, cât mai devreme posibil, cu privire la intentia lor de redresare, indicând si premisele pe care le au în vedere pentru construirea planului, astfel încât judecatorul sindic sa poata evalua concret sansele de reorganizare. De asemenea, se instituie obligatia debitorului de a consulta creditorii atunci când prevede participarea lor la realizarea planului.

Actul normativ mentine prevederile din legislatia actuala cu privire la sanctiuni. Astfel, însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul sau lichidatorul averii debitorului, precum si de catre orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la un an la 15 ani si interzicerea unor drepturi. În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv sau reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitia judecatorului-sindic, administratorului sau lichidatorului judiciar, documentele si informatiile necesare sau sa împiedice cu rea-credinta sa întocmeasca documentatia necesara, se pedepseste cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amenda.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere Parlamentului, în procedura de urgenta. Noile reglementari vor intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial. La data intrarii în vigoare a noii legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alta dispozitie contrara se abroga. Potrivit legislatiei, insolventa este starea patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.