Ordonanta de urgenta versus lege. De ce e importanta forma in care a fost adoptat Codul Insolventei?

Noul Cod al Insolventei nu trebuia adoptat in regim de urgenta, de catre Guvern, avand in vedere impactul major pe care prevederile actului normativ il vor avea pe termen lung, ci trebuia supus dezbaterilor complexe din cele doua camere ale Parlamentului, a precizat pentru AvocatNet.ro avocatul Laura Mihalcea din cadrul casei de avocatura Ionescu si Sava.

Guvernul a aprobat Noul Cod al Insolventei in sedinta din 2 octombrie 2013 ca ordonanta de urgenta si nu ca proiect de lege, forma in care a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei. Noile reglementari cuprinse in OUG nr. 91/2013 au fost publicate deja in Monitorul Oficial si vor intra in vigoare pe 25 octombrie 2013.

Potrivit avocatului, modificarile aduse prin OUG nr. 91/2013, dintre care: stabilirea unui prag minim foarte ridicat (n.r. 40.000 lei) pentru ca debitorul sa poata cere deschiderea procedurii insolventei, reducerea termenului de executare a planului de reorganizare de la trei ani la numai un an, precum si anularea operatiunilor in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita care a fost redusa de la trei ani la sase luni sunt substantiale si afecteaza puternic activitatea economica si aduce atingere libertatii fundamentale economice.

“In acest context, Codul insolventei trebuia adoptat prin lege, de catre Parlament, dezbaterile complexe ale camerelor parlamentare, fiind esentiale pentru buna administrare a legii si pentru aplicarea unitara a acesteia”, a adaugat Laura Mihalcea.

Aceasta a punctat ca nu poate fi ignorat termenul foarte scurt in care Noul Cod al Insolventei va intra in vigoare si anume 25 octombrie 2013.

“Apreciem ca nici practicienii in insolventa si nici judecatorii nu au la dispozitie o perioada rezonabila in care sa se adapteze noilor prevederi, avand in vedere ca OUG nr. 91/2013 se va aplica si procedurilor incepute inainte de intrarea sa in vigoare”, a mai precizat sursa citata.

Adoptarea Noului Cod al Insolventei prin OUG incalca unele prevederi din Constitutie

Emiterea Noului Codul al Insolventei ca ordonanta de urgenta, iar nu ca lege, este o decizie care desavarseste lungul sir de adoptari abuzive de ordonante de urgenta de catre Guvern, sustine Laura Mihalcea.

Aceasta a adaugat ca adoptarea unui act normativ cu un impact major cum este Noul Cod al Insolventei nu poate intra in atributiile Guvernului, reprezentantul puterii executive in Romania, care realizeaza politica interna si externa a tarii si asigura conducerea generala a administratiei publice, potrivit art. 102 din Constitutia Romaniei, republicata in anul 2003. Un asemenea act normativ trebuie adoptat conform procedurii legislative a Parlamentului, ale carui atributii sunt foarte clar stipulate in art. 61 din Constitutie, in care se mentioneaza ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Prin emiterea repetata de catre Guvern a unor acte normative de o complexitate deosebita, cum este Noul Cod al Insolventei, practic se incalca principiul fundamental al separarii puterilor in stat, este de parere avocatul de la Ionescu si Sava.

Cu alte cuvinte, luand in considerare numeroasele situatii in care Guvernul a emis ordonante de urgenta si in special situatia de fata, Guvernul legifereaza, se comporta ca o “autoritate legiuitoare”, in conditiile in care prin constitutie i s-a atribuit aceasta competenta numai in situatii exceptionale si foarte urgente, a mai spus aceeasi sursa.

Potrivit Laurei Mihalcea, Guvernul a incalcat dispozitiile art. 115 din Constitutie, care prevede ca Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

In preambulul OUG nr. 91/2013, Guvernul a motivat ca adoptarea actului normativ a fost impusa de luarea unor masuri rapide pentru crearea premiselor legislative si administrative care sa conduca la cresterea eficientei operatorilor economici.

De asemenea, Executivul a explicat ca actuala procedura de insolventa devenise un mod de protejare a debitorului si nu o procedura de recuperare a crentelor de catre creditori.

In plus, actuala abordare legislativa nu era de natura sa dezvoltate planuri de reorganizare reala. Asa incat, aceste aspecte au impus luarea unor masuri, in regim de urgenta, pentru reducerea duratei procedurii insolventei, se arata in OUG nr. 91/2013.

Potrivit Laurei Mihalcea, Guvernul a incalcat art.115 din Constitutie pentru ca pe de o parte, adoptarea noilor dispozitii privind procedura insolventei prin ordonanta de urgenta nu era o situatie extraordinara si nu se impunea de urgenta. Pe de alta parte, noile dispozitii privind procedura insolventei afecteaza libertatea economica, libertate fundamentala prevazuta in art. 45 al Constitutiei, atat din punct de vedere al societatii insolvente, cat si din punct de vedere al creditorilor. Deci Noul Cod al Insolventei priveste un domeniu care afecteaza libertatea economica si care in niciun caz nu poate face obiectul unei ordonante de urgente, sustine avocatul.

Care este procedura de adoptare a unei legi?

Legea este emisa de Parlament, insa initiativa legislativa o poate avea Guvernul care, in acest caz, este o institutie in masura sa conceapa si sa propuna un proiect de lege, insa mai au calitate in acest sens si deputatii, senatorii sau un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, ne-a explicat avocatul Laura Mihalcea.

Mai departe, proiectul de lege trebuie depus la camera care este competenta sa il dezbata prima – in cazul Noului Cod al Insolventei ar fi trebuit sa fie Senatul, apoi in prima sedinta din plenul camerei, Biroul Permanent anunta proiectul inregistrat, impreuna cu toate elementele care il identifica, precum si comisia sesizata pentru analiza in fond a proiectului si eventualele comisii care trebuie sa dea avize la textul proiectului de lege, a adaugat aceeasi sursa.

In continuare, comisiile elaboreaza rapoartele si avizele, iar rapoartele finale care se inainteaza Biroului Permanent contin propuneri motivate, privind admiterea acestora fara modificari, respingerea sau admiterea cu modificari, facand referire la avizele primite de la alte comisii, la toate amendamentele primite si la avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit avocatului, cel mai des, comisia alege sa promoveze initiativa legislativa cu modificari, situatie in care raportul va contine intr-o anexa fiecare articol sau paragraf dintr-un articol propus spre modificare, alaturi de versiunea propusa de comisie si de motivarea acestei versiuni.

Apoi, raportul inaintat Biroului Permanent este multiplicat si distribuit parlamentarilor si presei, iar initiativa legislativa care face obiectul raportului intra automat pe ordinea de zi a camerei, a mai spus sursa citata.

Conform avocatului, dupa ce toate aceste etape sunt parcurse, urmeaza dezbaterile parlamentare, si anume:

• o dezbaterea generala a proiectului de lege: se prezinta proiectul de lege de catre cel care a avut initiativa legislativa, se prezinta raportul comisiei si apoi incep dezbaterile parlamentarilor, fiecare doritor luand cuvantul in acest sens. Dezbaterile privesc motivele care au stat la baza emiterii proiectului si utilitatea generala a proiectului. Daca prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului, Camera va vota admiterea/respingerea proiectului imediat dupa incheierea dezbaterilor generale;
• o dezbaterea pe articole: daca se admite proiectul de lege, se citeste fiecare articol in parte, alaturi de amendamentele care i-au fost aduse, apoi se voteaza. Plenul Camerei se pronunta prin vot distinct mai intai asupra fiecarui amendament, iar apoi asupra fiecarui articol;
• votul final: dupa ce textul de lege a fost votat articol cu articol, acesta se voteaza in ansamblul sau in cazul legilor ordinare, cum ar fi putut fi Noul Cod al Insolventei, proiectul de lege se aproba prin majoritate simpla.

Dupa adoptare sau respingere de catre prima camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte camere, care va decide definitiv. Aceasta Camera are la dispozitie 45 de zile pentru a se pronunta cu privire la un proiect de lege, insa in cazul codurilor si altor legi de complexitate deosebita, termenul este de 60 de zile, ne-a explicat avocatul.

Dupa ce s-a votat proiectul de catre Camera care a fost mai intai sesizata, legea se comunica Guvernului, secretariatului Senatului sau Camerei Deputatilor, ICCJ si Avocatului Poporului, in vederea exercitarii dreptului de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la constitutionalitatea unor articole din proiectul de lege sau a textului in ansamblu.

Ulterior, textul de lege se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei. Legea trebuie promulgata in 20 de zile, dar inainte de promulgarea legii, Presedintele Romaniei poate cere reexaminarea sa o singura data, caz in care are la dispozitie pentru promulgare 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea Deciziei Curtii Constitutionale.

In cele din urma, legea se publica in Monitorul Oficial si intra in vigoare la trei zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Prin ce etape trece o OUG pana la aprobare?

Potrivit Laurei Mihalcea, procedura adoptarii unei ordonante de urgenta este mult mai simpla si mai rapida decat in cazul unei legi, tocmai din ratiunea ca ordonantele de urgenta nu au fost prevazute in Constitutie pentru a reglementa situatii cu un grad ridicat de complexitate, care necesita dezbateri prelungi si complicate. Ordonante de urgenta reglementeaza situatii extraordinare care nu suporta amanare, astfel incat situatiile deosebit de urgente sa nu ramana neacoperite din punct de vedere legislativ pentru o perioada prea lunga de timp.

“Pe buna dreptate, aceasta problema a produs un puternic impact negativ si in randul magistratilor, care, prin UNJR, au decis sa ceara CSM sa sesizeze Avocatul Poporului pentru a supune controlului Curtii Constitutionale Noul Cod al Insolventei, considerand ca incalcarea dispozitiilor art. 115 din Constitutie, care limiteaza expres situatiile in care Guvernul poate emite ordonante de urgenta, este flagranta”, a precizat sursa citata.

Despre faptul ca UNJR doreste ca Avocatul Poporului sa sesizeze CCR in cazul Noului Cod al Insolventei AvocatNet.ro a scris aici.

Potrivit Laurei Mihalcea, ordonanta de urgenta este emisa de Guvern, in temeiul unei legi speciale de abilitare, in conditiile si in limitele acestei legi.

Apoi, Guvernul se reuneste in sedinta pentru a asigura coordonarea procesului de elaborare, consultare si avizare pentru documentele de politici publice si acte normative la nivel interministerial.

Mai departe, Guvernul se reuneste in sedinta care marcheaza incheierea procesului decizional, prin adoptarea/aprobarea sau respingerea acestor proiecte.

Avocatul a specificat ca ordonantele se supun, de regula, aprobarii Camerei competente a fi sesizate, care dezbate in procedura de urgenta. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, atunci aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte camere care decide de asemenea in procedura de urgenta.

In final, ordonantele intra in vigoare dupa aprobarea Parlamentului si publicarea acestora in Monitorul Oficial.