Camera Deputatilor a respins marti, prin vot final, cu 293 de voturi "pentru", un vot "impotriva" si o abtinere, propunerea legislativa pentru amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse, potrivit unui comunicat de presa remis redactiei AvocatNet.ro. Desi proiectul fusese respins de Senat, in calitate de prima Camera sesizata, acesta era propus pentru adoptare la Camera Deputatilor (Camera decizionala).
 
Proiectul a fost readus in discutie marti, la Comisia juridica a deputatilor, care a intocmit un raport suplimentar de respingere. Desi votul final in plen urma sa fie dat astazi, deputatii au hotarat sa faca acest lucru tot ieri.
 
Initial, deputatii trebuiau sa-si dea votul final inca din decembrie 2013 pe acest document, care stabilea amnistierea infractiunilor pedepsite cu inchisoare de pana la sase ani si gratierea pedepselor cu inchisoarea de pana la sapte ani.
 
Propunerea a fost adoptata cu amendamente pe 9 decembrie 2013 de Comisia juridica din cadrul Camerei Deputatilor, dupa cu a transmis Mediafax. Astfel, proiectul initiat de catre deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun s-a aflat si pe ordinea de zi a sedintei Camerei din 10 decembrie 2013, la propunerea Grupului parlamentar al PSD. Cu toate acestea, legea pentru amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse nu a fost dezbatuta si nici votata, in urma intelegerii dintre liderii grupurilor politice parlamentare.
 
La momentul respectiv, presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, anunta ca initiativa legislativa va ramane in dezbatere publica pana in februarie 2014.
 
"Amnistia o retrimitem la comisie si va fi in dezbatere publica, asa cum este si Codul de conduita, pana la 1 februarie. (...) Din discutia cu cei de la ambasade, toata lumea si-a dat seama ca este un proiect normal si el este in dezbatere publica. De aceea l-am si oprit de la votul final. Ca sa fie in dezbatere publica, sa vada toata lumea ca nu este nicio chestie ilegala. (...) Totul a fost transparent. Asteptam ca opinia publica, cei care sunt interesati, sa ne spuna care sunt amendamentele si care sunt nemultumirile pe care le au la acest proiect si la celelalte in dezbatere", a spus acesta, citat de Agerpres.
 
Prevederile cuprinse in proiectul de act normativ au provocat, la finalul anului 2013, o serie de reactii din partea presedintelui Romaniei si a unor institutii precum Consiliul Superior al Magistraturii.
 
"Vreau sa stiti ca atat legea amnistiei si gratierii, care nu a trecut astazi (10 decembrie, n.r.), cat si modificarile la Codul Penal nu au avut niciun fel de aviz de la CSM, ceea ce este absolut inacceptabil. Era obligatoriu sa aiba avizul CSM-ului", declarase Traian Basescu.. 
 
In plus, seful statului adaugase ca acest act normativ este dedicat clientelei politice, aflate in stare avansata in diverse procese in derulare sau aflata deja dupa gratii.
 
In acelasi timp, Consiliul Superior al Magistraturii sustinuse, intr-un document de presa publicat pe pagina proprie de internet, ca propunerea nu are la baza o analiza a importantei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.
 
Astfel, cel putin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instantelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite in urma aplicarii criteriilor generale si speciale de individualizare, aceasta limita este prea mare.
 
Totodata, in ceea ce priveste limita maxima a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordata gratierea, propunerea legislativa stabileste ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la sase ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata. "Din aceasta perspectiva, trebuie avuta in vedere evitarea situatiilor in care legea de gratiere se aplica persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savarsite, prezinta un pericol social deosebit", opina CSM.
 
Referitor la criteriul privind natura infractiunilor care determina exceptarea  de la aplicarea beneficiului gratierii, institutia constatase ca o serie de infractiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clementa, in ultima lege de gratiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt mentionate in proiectul de lege. Mai exact, este vorba despre infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, infractiunea de spalare a banilor, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si a infractiunilor de coruptie din legea speciala".
 
"In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu majoritate de voturi, transmiterea catre Parlamentul Romaniei a unui punct de vedere institutional ce argumenteaza lipsa de fundamentare si oportunitate a propunerilor legislative recent formulate/promovate de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor", se mai arata in documentul de presa la finele anului trecut.
--
Amintim ca acest proiect de lege a fost respins de Senat la inceputul anului 2013 si a fost respins definitiv de Camera Deputatilor in sedinta din 18 noiembrie 2014. Puteti consulta AICI traseul legislativ al proiectului.
 
Cine nu beneficiaza de amnistie sau gratiere?
 
Proiectul de lege in forma adoptata initial de Comisia juridica stabilea ca se amnistiaza infractiunile pentru care Codul Penal sau legile special prevad o pedeapsa privativa de libertate de pana la sapte ani inclusiv sau amenda. Practic, conform reglementarilor, aministia inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita, in toate formele ei de participatie penala, autori, coautori, instigator, complice si participatie improprie.
 
Mai mult decat atat, documentul prevedea gratierea in intregime a pedepselor cu inchisoare de pana la sase ani inclusiv, precum si a pedepselor cu amenda, aplicate de instanta de judecata. Tot in intregime urmau sa se gratieze si internarile intr-un centru de reeducare ale minorilor dispuse de instantele de judecata.
 
Pe de alta parte, nu urmau sa beneficieze de amnistie sau gratiere cei care au savarsit urmatoarele infractiuni: omor, vatamare corporala grava, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate in mod ilegal, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala, incest, talharie, inselaciune, delapidare, ultraj, tortura, evadare, trafic de stupefiante sau falsificarea de monede sau alte valori etc.
 
Important! Masura gratierii nu urma sa fie aplicata persoanelor aflate in stare de recidiva, celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum nici celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras.
 
Documentul citat prevedea, de asemenea, ca in cazul aplicarii in mod succesiv a unor dispozitii de gratiere, cu privire la aceeasi pedeapsa, se va lua in considerare numai dispozitia de gratiere mai favorbaila condamnatului.
 
"Persoanele gratiate care, in curs de 3 ani, savarsesc cu intentie o infractiune vor executa, pe langa pedeapsa stabilita pentru acea infractiune si pedeapsa sau restul de pedeaspa neexecutat ca urmare a gratierii”, se mai arata in propunerea legislativa.