Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.

La valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, de 1050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri sunt obligate să plătească 57,75 de lei pe lună. Cum de la 1 mai 2016, salariul minim pe economie va ajunge la 1250 de lei, contribuţia datorată de o persoană fără venituri va fi în cuantum de 68,75 de lei. 

Prin urmare, rezultă un total de 781 de lei în 2016 (231 de lei pentru primele patru luni ale anului, la care se adaugă 550 de lei datoraţi de persoanele fizice fără venituri pentru perioada mai-decembrie). 

Important! Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul eliminarea obligativităţii plăţii CASS în cazul persoanelor care nu realizează venituri, subiect despre care AvocatNet.ro a scris aici. Totuşi, până ce Codul fiscal nu va fi modificat în acest sens de Guvern, dispoziţiile prezentate anterior se aplică de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ.

Printre cei vizaţi de aceste prevederi ale Codului fiscal se găsesc şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, dar care muncesc şi realizează venituri în străinătate, fără însă să poată proba deținerea unei asigurări de sănătate emise de autoritățile din respectiva ţară. 

"Persoanele (...), care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care produce efecte pe teritoriul României și fac dovada valabilității asigurării, în conformitate cu procedura stabilită prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate", este precizat în art. 153 alin. (2) din Codul fiscal.

Cu alte cuvinte, cetățenii români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene,  respectiv, de la cei dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România nu datorează contribuții de asigurări sociale în România pentru aceste venituri.

În cazul lor, se aplică regula potrivit căreia lucrătorii care se deplasează pe teritoriul UE trebuie sa facă obiectul unei singure legislații în materie de securitate socială, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Practic, statul unde cetăţeanul român munceşte este şi statul unde plăteşte asigurările sociale obligatorii.

Pentru a nu achita şi în România CASS, persoanele fizice aflate în aceste situaţii trebuie să facă dovada valabilităţii asigurării în statul în care realizează venituri, astfel:

  • în cazul persoanelor fizice care îşi desfăşoară activitatea în statele membre ale UE, se aplică prevederile Regulamentului (CE) 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi Regulamentului (CE) 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
  • în cazul in care activitatea se desfăsoară într-un stat care nu este membru al UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, iar între România şi statul în care persoana îsi desfăşoară activitatea există un acord sau convenţie în domeniul securităţii sociale, se vor aplica prevederile acordului sau convenţiei.

În schimb, cetăţenii români cu domiciliul în ţară, care lucrează într-o formă neoficială în străinătate sau care nu au încheiată o asigurare medicală în condiţiile amintite anterior, vor fi nevoiţi să achite, în România, o contribuţie de 57,75 lei/lunar, care din luna mai, atunci când salariul minim va creşte cu 200 de lei, va ajunge la 68,75 lei pe lună.

Potrivit dispoziţiilor intrate în vigoare la începutul anului, suma de plată se calculează prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazei de calcul reprezentând valoarea salariului minim brut pe ţară şi se datorează pe toată perioada în care sunt încadrate în aceasta categorie (a plătitorilor de CASS care nu obţin venituri).

Concret, se va aplica cota de 5,5% la baza de calcul - salariul minim brut pe ţară. Asta înseamnă o contribuţie de 57,75 de lei/lunar (în primele patru luni ale anului), contribuţie care din luna mai va fi de 68,75 lei pe lună. Rezultă, aşadar, un total de 781 de lei pe an, suma care trebuie platită în rate egale, trimestriale, de 195,25 de lei.

Noul Cod fiscal mai stabileşte că, pentru persoanele fizice care nu au realizat venituri pe o perioadă mai mare de şase luni şi nu au efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se calculează prin aplicarea cotei de 5.5% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de şapte ori salariul minim brut pe ţară.

În schimb, dacă perioada în care nu s-au realizat venituri este mai mică de şase luni şi nu s-a efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se stabileşte proporţional cu perioada respectivă.

Cum te înregistrezi la Fisc dacă nu ai venituri şi esti obligat să plăteşti CASS?

Modelul şi conţinutul formularelor ce vor fi folosite anul acesta de către persoanele fizice care nu realizează venituri și sunt obligate să achite contribuția CASS sunt prevăzute în Ordinul ANAF nr. 3743/2015, publicat pe 29 decembrie 2015 în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 975.

Astfel, aceste categorii de persoane trebuie să completeze și să depună la Fisc „Declarația de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată” (formularul 604, reglementat prin intermediul actului normativ amintit anterior).

Formularul 604, necesar pentru stabilirea obligaţiilor de plată, trebuie depus la organul fiscal în termen de cel mult 15 zile de la data în care persoanele fizice se încadrează în categoria plătitorilor de CASS care nu obțin venituri.

Potrivit normelor legislative, declaraţia menţionată se depune exclusiv pe suport hârtie, fie direct la registratura organului fiscal, fie se trimite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În acest ultim caz, data depunerii declarației este data depunerii la poștă.

După depunerea formularului 604, compartimentul de specialitate din cadrul ANAF verifică dacă informațiile înscrise sunt corecte și complete, folosindu-se de evidențele fiscale. Pe lângă informațiile referitoare la veniturile persoanei fizice, în acest punct se analizează și încadrarea în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, se mai arată în Ordinul ANAF nr. 3743/2015.

Atenţie! Nedepunerea la termen de către persoanele fizice a formularului 604 va fi sancţionată, potrivit noului Cod de procedură fiscală, cu o amendă cuprinsă între 500 de lei și 1.000 de lei (detalii aici). 

Notă: În acest articol găsiţi explicată, pas cu pas, procedura de înregistrare la Fisc a persoanelor care nu realizează venituri şi sunt obligate la plata CASS.

Datorează CASS românii cu domiciliul în ţară, detaşaţi într-un alt stat?

Să avem acum în vedere şi situaţia românilor cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatori români și sunt detașaţi într-un stat membru al UE, Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene. 

Astfel, aceste persoane se supun legislației din România și datorează contribuțiile sociale obligatorii în România, numai în situația în care dețin formularul portabil A1 eliberat de Casa Națională de Pensii din România. Formularul A1 dovedește exclusiv menținerea titularului acestuia la sistemul de securitate socială (asigurare pentru pensie, accidente de muncă și boli profesionale, asigurări sociale de sănătate, prestații familiale) din statul de trimitere (statul de care aparține instituția care a emis respectivul document).

Pentru persoanele fizice, cetățeni români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România, se aplică prevederile din acordurile bilaterale în domeniul securității sociale. Condiţiile detaşării sunt similare celor prevăzute de regulamentele comunitare, singurul element care diferă fiind durata perioadelor de detaşare şi de prelungire a acestora. Instituţia competentă în ceea ce priveşte determinarea legislaţiei aplicabile în cazul lucrătorilor migranţi este Casa Naţională de Pensii Publice.

Ce trebuie să facă românii care lucrează în străinătate cel puţin şase luni?

Potrivit articolului 59 din noul Cod fiscal, o persoană fizică cetățean român, ce știe că va părăsi teritoriul României pentru mai mult de 183 de zile și este interesată să își modifice rezidența fiscală, va depune o declarație pentru renunțarea la rezidența fiscală.

Însă, până la momentul schimbării rezidenței fiscale, o astfel de persoană va plăti, către bugetul de stat din ţara noastră, impozitul pe veniturile realizate atât din România, cât și din străinătate.

"Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, până la data schimbării rezidenţeiAceastă persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230  alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive și va face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat", scrie în documentul amintit. 

Potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa, rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/ anii pentru care este emis.

Cât priveşte persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii trei ani calendaristici.

Cine datorează concret CASS, dacă nu realizează venituri?

Conform dispoziţiilor art. 180 din Codul fiscal, sunt obligaţi să plătească CASS cei care nu realizează niciunul dintre veniturile menţionate la art. 155 din noul Cod fiscal, adică:

  • salarii;
  • pensii;
  • indemnizaţii de somaj;
  • venituri din activităţi independente;
  • venituri din chirii;
  • venituri din activităţi agricole sau piscicultură;
  • indemnizaţii de creştere a copilului;
  • bani din concedii medicale;
  • ajutoare sociale.

şi nu sunt exceptaţi de la plata acestei contribuţii.

Notă: Din acest articol puteţi afla şi ce persoane beneficiază de asigurare în sistemul public de sănătate, fără a plăti CASS.