Cărțile de muncă nu se mai întocmesc începând din 1 ianuarie 2011, dată de la care evidența muncii se realizează doar electronic, prin intermediul registrului general de evidență a salariaților (ReviSal), reglementat prin HG nr. 500/2011. Conform acestui act normativ, fiecare angajator are obligația de a înființa și transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Dispariția carnetelor de muncă a făcut ca dovada vechimii în muncă să se poată face numai cu ajutorul unor adeverințe care să precizeze perioadele lucrate de salariații angajați cu contract de muncă.

Cum obții o adeverință de vechime în 2016?

Potrivit HG. 500/2011, pentru a intra în posesia adeverinței de vechime, salariații sau foștii salariați trebuie să îl solicite în scris de la angajator. Acesta este obligat să elibereze documentul, după cum prevede art. 5 din actul normativ menționat anterior:

“La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.”

                                                       - art. 5, HG nr. 500/2011

Această obligație a angajatorului este prevăzută și de Codul muncii, la art. 34: "La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care să ateste activitatea desfasurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate".

Adeverința se eliberează în original sau în copie certificată, în maxim 15 zile de când a fost solicitată.

Cum trebuie să arate adeverința de vechime?

Adeverința de vechime în muncă nu are un format standardizat, impus de legislație, astfel că fiecare angajator poate alege forma în care se prezintă documentul. Totuși, pentru a fi completă și pentru a oferi toate informațiile importante, adeverința ar trebui să conțină cel puțin precizări referitoare la:

  • Datele de identificare ale salariatului,
  • Datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și anul în care a fost încheiat),
  • Durata activității salariatului,
  • Funcțiile ocupate de salariat în perioada în care a fost angajat,
  • Schimbările suferite de contractul individual de muncă, în cazul în care a fost vorba de încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea CIM,
  • Valoarea salariului de bază, inclusiv sporuri care intră în calculul punctajului mediu anual;
  • Vechimea în muncă, în meserie și în specialitate,
  • Perioadele de concediu fara plată.
  • Absențele nemotivate de la serviciu.

Un model al adeverinței de vechime în muncă este disponibil în fișierul atașat acestui articol (documentul este prelucrat de pe site-ul ANOFM Dolj).

Ce se întâmplă dacă angajatorul nu vrea sau nu poate să-ți elibereze adeverința?

În situația în care angajatorul nu vrea sau nu poate elibera adeverința de vechime din motive obiective (pierderea arhivei, încetarea activității etc) salariații au posibilitatea să solicite documentul direct la Inspectoratul Teritorial de Muncă din raza căruia angajatorul își desfășoară activitatea.0

Potrivit HG nr. 500/2011, institutia este obligată să elibereze o adeverință din care să rezulte elementele conținute în registru, astfel cum a fost întocmit și transmis de către angajator, în maxim 15 zile de când angajatul a făcut solicitarea.

"Inspectoratul teritorial de muncă în cauză eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării", se precizează în HG nr. 500/2011.

Serviciul nu este, însă, gratuit, eliberarea adeverinței fiind taxată cu 20 de lei/document, potrivit Ordinul Ministerului Muncii nr. 826/2014, actul normativ care reglementează tarifele și taxele percepute de ITM.

Trebuie să știți că, în cazul în care angajatorul refuză, neavând motive obiective, să elibereze adeverințele de vechime și orice alte documente referitoare la calitatea de salariat a solicitantului, el poate fi amendat cu minim 300 de lei, amendă care poate ajunge și la 1.000 de lei.

Tot ce trebuie să faceți este să sesizați ITM, singura instituție abilitată să constate aceasta contravenție și să aplice amenzile corespunzătoare.

La stat, adeverințele de vechime au format standard

Și funcționarii publici își dovedesc vechimea în muncă și în specialitate tot cu ajutorul unei adeverințe , actul fiind deosebit de important în activitatea lor, în condițiile în care el este solicitat la orice concurs de ocupare a unor funcții publice.

Spre deosebire de mediul privat, unde formatul documentului este lasat la latitudinea angajatorului, la funcționarii publici adeverința este standardizată, modelul ei fiind reglementat prin  Ordinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 192/2013, în vigoare din 22 ianuarie 2013.

Documentul atestă vechimea în muncă și în specialitatea studiilor dobândite după data de 1 ianuarie 2011, dovada vechimii dobândite până la 31 decembrie 2010 facându-se, la fel ca în cazul angajaților din sectorul privat, tot cu carnetul de muncă.