UPDATE: Cod fiscal 2017: Cele mai importante noutăţi aplicabile din acest an

Noul Cod fiscal a intrat în vigoare la începutul anului 2016 şi a adus modificări importante în toate zonele fiscalităţii: impozit pe profit, TVA, microîntreprinderi, impozit pe venit, contribuţii sociale, imopozite şi taxe locale etc. Totuşi, actul normativ prezintă o abordare în doi paşi în ceea ce priveşte intrarea în vigoare a anumitor prevederi, astfel că unele reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2017.

În același timp, cei doi piloni ai legislației fiscale românești, respectiv Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, au cunoscut modificări importante în decembrie 2016, prin ordonanță de urgență. Printre altele, este vorba de schimbări la impozitul pe profit sau pentru microîntreprinderi și angajatori, mai multe detalii în acest sens fiind disponibile mai jos. 

TVA standard de 19%

Una dintre principalele prevederi în vigoare din prima zi a lui 2017 vizează o nouă reducere a cotei standard de TVA, de la 20%, atât cât a fost până la finele anului 2016, la 19%.

Vă reamintim că la 1 ianuarie 2016 cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20%, măsura având impact atât asupra consumatorilor, cât şi asupra agenţilor economici. 

În același timp, pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii, se aplică în continuare o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri. (Detalii despre situaţiile în care aplicăm cote reduse de TVA găsiţi aici.)

Notă: Puteți citi aici despre impactul pe care-l are noua micşorare a cotei de TVA asupra firmelor.

Taxa pe stâlp, eliminată

În ceea ce priveşte impozitul pe construcţii, cunoscut mai bine ca "taxa pe stâlp", acesta a fost eliminat din 1 ianuarie 2017. 

În 2016, impozitul pe construcţii s-a calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie 2015, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor. Conform reglementărilor aplicabile până la 31 decembrie 2016, la plata impozitului pe construcţii au fost obligate trei categorii de contribuabili, după cum urmează:

• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Prin urmare, contribuabilii enumeraţi anterior au fost obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai 2016, plata "taxei pe stâlp" realizându-se în două tranşe egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie 2016.

Notă: Mai multe informaţii despre eliminarea impozitului pe construcţii am scris aici.

Ce s-a schimbat în zona CASS

Codul fiscal a adus noutăţi, din prima zi a lui 2017, şi în ceea ce priveşte contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS). Concret, să avem în vedere se s-a schimbat de zilele trecute în acest domeniu, cu precizarea că, în 2016, câștigul salarial mediu brut a fost stabilit la 2.681 de lei.

1. Venituri din salarii sau cele asimilate salariilor:

• dacă totalul veniturilor obţinute lunar este mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală se calculează în limita acestui plafon.

2. Venituri din pensii:

• şi în cazul persoanelor care obţin venituri din pensii, pentru veniturile realizate din 2017 începând, în situaţia în care veniturile depăşesc valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon.

3. Venituri din activităţi independente:

• pentru astfel de venituri realizate, din 2017 baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

4. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă:

• pentru veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2017, bazele lunare de calcul nu pot fi mai mari decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

Astfel, din 2017, spre deosebire de anul trecut, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt incluse în baza de calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obţine venituri din salarii, pensii sau activităţi independente, aplicându-se însă plafonarea bazei lunare la cinci câştiguri salariale medii brute. 

În mod asemănător, şi veniturile obţinute din dividende sunt incluse în baza de calcul a contribuţiei la sănătate, chiar dacă beneficiarul este salariat, cu menţinerea aceleiaşi plafonări amintite şi anterior. 

5. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură:

• şi în cazul realizării acestor venituri, bazele lunare de calcul nu pot fi mai mari decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

6. Venituri din investiţii şi alte surse

• în mod similar, pentru persoanele care realizează venituri din investiţii sau din alte surse, bazele lunare de calcul nu pot fi mai mari decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.

Şi în situaţia persoanelor fizice care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi a celor care primesc indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului, dacă totalul veniturilor obţinute lunar este mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală se calculează, din acest an, în limita acestui plafon.

În altă ordine de idei, începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele respective se indexează anual cu rata inflaţiei, până la data de 30 aprilie, ţinându-se cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, şi nu o dată la trei ani, aşa cum se întâmpla anterior.

Notă: Mai multe despre plafonarea CASS de la 1 ianuarie puteți citi în acest articol.

Impozit specific pentru industria hotelieră şi de alimentaţie publică

Tot din 2017 a intrat în vigoare şi Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, prevederile acesteia urmând să avantajeze anumite companii şi să dezavantaje multe altele, în special pe cele de mici dimensiuni.

Mai exact, impozitul specific, care se calculează în funcţie de câteva variabile, cum ar fi suprafaţa, rangul localităţii sau sezonalitatea, este datorat de toate societăţile care au înscrise în actul constitutiv, ca activităţi principale sau secundare, una sau mai multe activităţi prevăzute de opt coduri CAEN din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri și alimentație publică.

Astfel, indiferent dacă sunt sau nu profitabile, restaurantele, barurile ori cafenelele aplică de anul acesta noul sistem de impozitare, care va afecta negativ micile afaceri, în special (detalii, aici). 

Notă: Mai multe informaţii despre noul impozit forfetar introdus în legislaţia românească găsiţi aici, iar aici aveţi exemple concrete de calcul în acest sens.

Ce s-a modificat la impozitul pe profit

Regulile ce guvernează impozitul pe profit au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016, publicată într-un număr al Monitorului Oficial din 6 decembrie 2016. 

Concret, în condițiile în care până acum nu erau reglementate în Codul fiscal situațiile în care contribuabilii solicită fie revenirea la anul calendaristic, fie modificarea perioadei anului fiscal modificat, măsurile aplicabile de la 1 ianuarie 2017 stabilesc următoarele:

• dacă anul fiscal modificat redevine an fiscal calendaristic, ultimul an fiscal modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi 31 decembrie a anului calendaristic respectiv;
• dacă se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat şi ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat.

În altă ordine de idei, prin intermediul aceluiași act normativ, a fost extinsă aplicarea facilității de scutire de impozit a profitului reinvestit și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice, concomitent cu aplicarea nelimitată în timp a acestei facilității fiscale.

Totodată, lista cheltuielilor deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal a fost completată, din prima zi a lui 2017, cu cheltuielile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale.

Notă: Explicații pe larg despre schimbările din zona impozitului pe profit găsiți aici. 

Reducerea plafonului minim pentru impozitarea microîntreprinderilor

Reducerea limitei capitalului social pentru care firmele nou-înființate pot opta pentru plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, este inclusă, de asemenea, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.

Mai precis, plafonul minim de 25.000 de euro (adică aproximativ 112.000 de lei), de la care se poate opta pentru impozitul pe profit, a fost redus la 45.000 de lei (adică aproximativ 10.000 de euro), astfel că doar entitățile cu un capital social mai mic decât suma din urmă trebuie să aplice de-acum impozitul pe veniturile microîntreprinderii. Măsura este valabilă și pentru contribuabilii deja înființați care își vor majora capitalul social cel puțin la nivelul de 45.000 de lei (sau care îl vor scădea până la aceeași sumă).

Notă: Din acest articol aflați și motivele pentru care microîntreprinderile pot opta pentru aplicarea impozitului pe profit. 

Contribuabilii scapă de depunerea unor declarații fiscale

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 prevede, totodată, și eliminarea sau suspendarea depunerii unor declarații fiscale. 

În primul rând, a fost eliminată obligația angajatorilor de a depune anual declarația fiscală 205. Astfel, plătitorii de venituri din salarii (sau asimilate salariilor), adică, în esență, angajatorii, vor fi scutiți, începând din 2018 (când se transmite formularul pentru anul 2017), de depunerea declarației 205 până în ultima zi a lunii februarie. 

Așadar, chiar dacă de la 1 ianuarie 2017 a fost eliminată obligativitatea depunerii formularului 205, acesta tot va trebui depus de către angajatori pentru anul 2016. Ceea ce înseamnă că declarația fiscală nu se va mai depune efectiv abia din anul 2018. Totodată, trebuie precizat că din 2018 vor fi scutiți, de asemenea, de depunerea formularului 205 plătitorii de venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, din pensii, din arendare, precum și din asocierea unei persoane fizice cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit sau de tip microîntreprindere.

O altă schimbare majoră o reprezintă și suspendarea obligației depunerii declarațiilor informative 392A și 392B până la 31 decembrie 2019. Mai exact, aceste formulare trebuie completate și transmise Fiscului de către contribuabilii plătitori sau neplătitori de TVA cu o cifră de afaceri sub 220.000 de lei. Totodată, regula este valabilă și pentru declarația 393, ce trebuie depusă de către plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internațional de persoane.

În altă ordine de idei, contribuabilii, indiferent că este vorba de persoanele impozabile sau cele neimpozabile, care efectuează operațiuni intracomunitare nu mai trebuie să se înscrie în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) de la 1 ianuarie 2017, acest registru fiind eliminat din Codul fiscal. 

Notă: Informații complete despre acest subiect găsiți aici și aici. 

Firmele își pot deduce TVA pentru perioada în care au avut codul suspendat

Din 1 ianuarie 2017, contribuabilii reînregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată (TVA) pot refactura cu taxă către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care au avut codul anulat, putând astfel să recupereze TVA-ul plătit.

Aplicarea unui tratament fiscal echitabil contribuabililor care îşi redobândesc codul de înregistrare în scopuri de TVA se regăseşte în Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 84/2016. Astfel, contribuabilii care își recapată codul de TVA pot refactura de-acum cu taxă către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA.

În egală măsură, documentul menționat stabileşte că beneficiarii pot să deducă TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat, în condiţiile în care, în 2016, acest lucru nu era posibil.

Notă: Toate detaliile despre modificările aduse Codului fiscal în acest sens citiți aici. 

Popririle Fiscului pe conturi vor fi ridicate mult mai repede

Actul normativ citat anterior stabilește, de asemenea, și implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înființării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita cazurile în care contribuabililor li s-au indisponibilizat și executat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea.

Prin urmare, introducerea unui schimb rapid de informaţii şi documente între Fisc şi bănci, defăşurat online, va conduce la deblocarea conturilor bancare câteva ore de la momentul achitării obligaţiilor fiscale restante, după cum au transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

În plus, noul mecanism va genera şi alte avantaje, pentru toate părţile implicate. Spre exemplu, în ceea ce priveşte instituirea popririi, vor fi indisponibilizate doar conturile/sumele efectiv necesare pentru executarea creanței fiscale și nu toate sumele din toate conturile, de la toate băncile, aşa cum se întâmplă în prezent.

Totuși, pentru ca noile măsuri să se poată aplica efectiv, este necesară completarea cadrului legislativ în acest sens, prin aprobarea noilor prevederi și la nivel intern, în cadrul Fiscului.

Notă: Din acest articol aflați toate informațiile relevante despre acest subiect.