Când declarăm nașterea unui copil și care este procedura

Potrivit Legii nr. 119/1996, trebuie să declarăm nașterea copilului viu în termen de 30 de zile de la momentul în care el s-a născut. Pentru asta trebuie să mergem la starea civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs nașterea, unde se află personalul competent să întocmească actul de naștere.

Pentru declararea nașterii avem nevoie de următoarele documente:

• o declarație verbală pe care o dăm, în calitate de părinți, în fața personalului de la starea civilă; dacă părinții nu pot face asta (obligația le revine lor, în principal), atunci declarația trebuie dată de medic, de persoanele care au fost de față la naștere sau care au luat cunoștință despre nașterea copilului, de asistentul social sau, după caz, de persoana cu atribuții de asistență socială din spitalul unde a avut loc nașterea;
• actul de identitate al mamei și al declarantului la care ne-am referit mai sus;
• certificatul medical constatator al nașterii;
• certificatul de căsătorie al părinților, dacă e cazul.

Ce se întâmplă dacă mama nu are act de identitate? În acest caz, legea prevede că întocmirea actului de naștere al micuțului se face pe baza celorlalte documente pe care le-am enumerat mai sus, precum și în baza "documentului întocmit de reprezentantul poliţiei cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, cu privire la datele de identificare a mamei, şi a verificărilor în registrele de stare civilă sau în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor".

Iar în situația în care nici măcar nașterea mamei nu a fost înregistrată la momentul respectiv, atunci actul de naștere al copilului său se va întocmi pe baza declarației scrise a părinților, medicului, celor care au luat parte sau au aflat de nașterea copilului ori a asistentului social, precum și în baza unui proces-verbal privind identitatea declarată a mamei, semnat de autorități.

Totuși, autoritățile au introdus în acest ultim caz și o procedură de amprentare și fotografiere a mamei, în interesul copilului și pentru a evita situațiile în care altcineva s-ar putea declara mamă a copilului. Concret, Legea nr. 119/1996 stabilește că autoritățile vor fotografia chipul mamei și vor lua amprenta a două degete ale acesteia, urmând ca aceste probe să fie folosite exclusiv cu ocazia procedurii de înregistrare a nașterii copilului.

Notă: Declararea naşterii se face în termen de trei zile pentru copilul născut mort (pentru el se întocmește numai actul de naștere). În cazul în care copilul născut viu a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile, declararea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.

Ce se întâmplă dacă depășim termenul de 30 de zile?

Legea prevede că, după împlinirea termenului de 30 de zile, "întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor".

În această situație, înregistrarea nașterii se face în 90 de zile de la data solicitării. La capitolul documente necesare, legea impune în acest caz aceleași documente la care ne-am referit mai sus, în funcție de situația concretă, dar și o expertiză medico-legală cu privire la data nașterii, dacă nu există certificatul medical constatator al nașterii, precum și alte verificări cerute de lege.
 

Notă: Acest articol face parte dintr-o serie de materiale dedicate Zilei femeii. Celelalte materiale se regăsesc aici.