Expunere de motive
Față de trecutul României din ultima jumătate de secol, întreținut de oameni care, pe vremea dictaturii ceaușiste, se bucurau de prerogativele conducerii de partid, iar, ulterior, s-au ascuns după cele ale unei puteri democratice, considerăm că trebuie precizată poziția oamenilor cu putere de decizie în această țară, la fel cum au făcut și cei din Ungaria, Albania, Cehia sau Slovacia.
In noul context al aderării la Uniunea Europeană, trebuie sa putem privi cu mândrie că suntem o țară cu conștiința împăcată, curățată de vechi metehne pe care europenii le-ar putea privi ca pe eventuale pericole la adresa democrației.
Astfel se impune adoptarea acestei legi, care nu face decât să asigure că oameni cu formație de activist comunist, care au făcut parte din organele de represiune care au instrumentat cazuri politice - Securitate, Justiție, Procuratură etc. - nu mai poate pune la adăpost anumite persoane care nu vor să accepte că situațiile de abuz legalizat de dinaintea Revoluției nu mai sunt posibile.
Și chiar dacă timp de 15 ani aceasta lege a fost înăbușită, prin respingerea repetată sau modificarea până la diluare a tuturor inițiativelor legislative asociate sau legate de acest domeniu, acum este vremea să clarificăm pentru totdeauna situația clasei conducătoare, ca niște oameni responsabili, pentru a putea alunga fantomele trecutului ce bântuie și astăzi printre noi. Proclamația de la Timișoara, primul program politic doctrinar coerent al unei societăți democratice românești, elimina încă din 1990 structurile securisto-comuniste din toate insituțiile statului.
Punctul 8 - Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile lor pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta." - urmărea încă de atunci asanarea clasei politice și decizionale.
Deasemenea, ținând cont de ineficienta înlăturării unui abuz cu altul, legea lustrației se subscrie legii fundamentale a statului, Constituția, care menționează expres condițiile în care anumite drepturi și libertăți pot fi îngrădite. Astfel, conform dispozițiilor articolului 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, ... pentru apărarea ordinii, a sănătății ori a moralei publice". In acest caz este vorba, exclusiv, despre această însănătoșire a moralei publice, întinată de cutumele comuniste.
Această lege vine să facă lumină în trecut, dar și în viitor, pentru că a-ți asuma o vină și a încerca să lupți să o îndrepți, înseamnă că ai devenit un partener responsabil al oricărui stat democratic, un partener care se poartă demn și cu care poți colabora în măsura în care știi că este îndreptat înspre viitor.
Trebuie să fim corecți cu noi înșine pentru a le furniza celorlalți garanția că putem fi corecți cu ei. A continua să ne mințim și să păstrăm în structurile de putere oameni care au făcut rau, înseamnă să ne complăcem în situația de stat în care corupția face ordinea și legea.
Acestea sunt rațiunile pentru care această lege trebuie să existe și să fie aplicată, pentru că trebuie să demonstrăm odată pentru totdeauna că poporul român este o nație care are mândrie, care știe să facă dreptate cu demnitate și care știe să privească în viitor.
Membrii ai Societății Timișoara
Deputat Viorel Oancea
Deputat Mona Muscă
Senator Adrian Cioroianu și
Deputat Eugen Nicolaescu
Proiect de lege privind Legea lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist
Art. 1. Sunt considerate ca au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist instaurat în România la 30 decembrie 1947, următoarele persoane:
a) cadrele cu funcții de conducere din aparatul central și local al PCR și UTC;
b) activiștii salarizați ai P.C.R. și U.T.C. care au desfășurat activități în aparatul organelor centrale și locale ale organizațiilor politice, obștești și de masă, precum și în unitățile economice și instituții civile și militare;
c) membrii Consiliului de Stat, ai Consiliului de Miniștrii și Marii Adunări Naționale, precum și miniștrii secretari de stat, prim adjuncții și adjuncții miniștrilor și secretarii de stat;
d) președinții, prim vicepreședinții, vicepreședinții și secretarii Comitetelor Executive ale Consiliilor Populare județene, municipale, orășenești și comunale;
e) președinții și vicepreședinții Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România la nivel central și de centru universitar;
f) redactorii șefi și redactorii șefi-adjuncți din unitățile de presă și edituri ca organe de reprezentare a politicii P.C.R. și U.T.C;
g) rectorii, decanii și cadrele didactice angajate în Academia Ștefan Gheorhiu, precum și cadrele de conducere din școlile de partid;
h) angajații și colaboratorii structurilor de poliție politică așa cum sunt definiți aceștia în articolul 5 alineatul 2-5 din Legea 187/1999;
i) procurorii generali, procurorii generali adjuncți, procurorii șefi, procurorii șefi adjuncți, președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești civile și militare de la toate nivelurile;
j) ambasadorii, miniștrii plenipotențiari și asimilații acestora, precum și reprezentanții corpului diplomatic din străinătate;
Art.2 Persoanele care în perioada 30 decembrie 1947-22 decembrie 1989 s-au aflat în una din situațiile enumerate la articolul 1, nu pot candida, nu pot fi alese și nu pot fi numite timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru următoarele demnități și funcții:
a) președinte al României;
b) consilier prezidențial sau consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale;
c) senator sau deputat;
d) secretar general, secretar general adjunct, șef de departament sau director general ori director în aparatul Senatului ori al Camerei Deputaților;
e) membru al guvernului, consilier de stat, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcții asimilate acestora, secretar general, secretar general adjunct, sau director în cadrul ministerelor;
f) membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Curții de Conturi sau judecător al Curții Constituționale;
g) președinte sau șef de secție al Consiliului Legislativ; h) avocat al poporului, sau adjunct al acestuia;
i) director, director adjunct în toate serviciile de informații;
j) membru al Consiliului Național al Concurenței, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Comisiei Naționale de Valori Mobiliare, al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune și al Societății Române de Radiodifuziune, precum și director și director teritorial din aceste două instituții, membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
k) membru în Consiliul de Administrație sau în conducerea executivă a Băncii Naționale a României;
1) membru în consiliul de administrație al oricărei societăți comerciale, dacă reprezintă interesele statului român;
m) prefect, subprefect, secretar general al prefecturii;
n) primar, viceprimar, secretar al unităților administrativ-teritoriale;
o) consilier județean sau consilier în Consiliul General al municipiului București, consilier municipal, orășenesc, comunal, sau de sector al municipiului București;
p) magistrat sau funcție asimilata calității de magistrat, membru în Consiliul Superior al Magistraturii;
q) membru al corpului diplomatic din ambasade, consulate sau reprezentanțe ale României în străinătate;
r) inspector general, inspector șef și director general din Inspectoratul General al Poliției, inspectoratele teritoriale, precum si adjunct al acestora;
s) șef al Statului Major al Armatei, adjunct si șef de direcție în cadrul S.M.G., comandant de Armată si adjuncți ai acestora;
t) președinte sau director general al agențiilor sau instituțiilor de stat la nivel național;
u) inspector general, inspector sau director în cadrul serviciilor deconcentrate ale statului la nivel local;
Art.3. (1) Persoanele care își depun candidatura pentru una din funcțiile alese, prevăzute la art.2 vor prezenta o declarație pe proprie răspundere olografă prin care să precizeze dacă s-au aflat într-una din situațiile prevăzute la art. 1;
(2) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității va emite, în termen de 30 de zile de la depunerea candidaturilor, un certificat de compatibilitate conform dispozițiilor art. 1 litera h din prezenta lege;
(3) Declarația pe proprie răspundere depusă de un candidat la o funcție aleasă din cele prevăzute la art.2 vor fi verificate de Birourile electorale de circumscripție odată cu celelalte incompatibilități impuse de legea electorala, birouri care vor respinge candidatura persoanelor care au deținut una din funcțiile prevăzute la art. 1 și, atunci când este cazul, vor trimite dosarul organelor penale abilitate sa cerceteze fapta sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată și sancționată de Codul penal.
(4) Rezultatele verificărilor birourilor electorale se vor publica în Monitorul Oficial.
Art.4 (1) în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se înființează Departamentul de aplicare a legii lustrației, care emite certificatele menționate la articolul 3 alineatul 2 si articolul 6 din prezenta lege.
(2) Personalul necesar se asigură prin redistribuire din cadrul CNSAS.
(3) Conducătorul acestui departament se numește de Colegiul CNSAS. Art.5. (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi
persoanele care exercită o funcție sau demnitate publică dintre cele prevăzute la art.2 sunt obligate să depună la instituția la care își desfășoară activitatea o declarație pe proprie răspundere olografa prin care să precizeze dacă s-au aflat întruna din situațiile prevăzute la art. 1;
(2) Persoanele care nu au depus declarația arătată mai sus, sunt demise de drept la expirarea termenului de 30 zile;
(3) Persoanele din a căror declarație rezultă că s-au aflat într-una din situațiile prevăzute la art. 1 sunt demise de drept de la data înregistrării declarației.
Art.6. Persoanele care, în virtutea atribuțiilor conferite de lege, au dreptul să facă numiri în vreuna din funcțiile prevăzute la art.2, sau au datoria de a verifica numirile făcute, sunt obligate în solidar să verifice de îndată dacă persoanele aflate în exercițiul respectivelor funcții sau demnități s-au aflat într-una din situațiile prevăzute la art.l., cerând în acest scop un certificat din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și verificând la Direcțiile de muncă, oficiile de pensii și orice altă instituție abilitată, starea lor de compatibilitate în sensul prezentei legi.
Art.7. Refuzul persoanelor abilitate, de a face aplicarea prevederilor art.3, 5 și 6 constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice și se pedepsește conform codului penal.
Art.8. (1) împotriva deciziei prin care se constata ca o persoana s-a aflat îintr-una din situațiile prevăzute ala art. 1, se poate face contestație în termen de 15 zile de la comunicare;
(2) Soluționarea contestațiilor este de competența tribunalului și se va face de urgență. Hotărârile date sunt definitive și irevocabile.
(3) Introducerea acțiunii la instanța judecătorească are ca efect suspendarea deciziei de destituire.
Art.9. Persoanele cu atribuții de conducere sau control, au obligația de a aduce la cunoștința celor care ocupă funcțiile enumerate la art.2, prevederile prezentei legi.
Art.10. La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă.
Vezi cele 20 comentarii!
