Autor: Daniel-Mihail SANDRU
Limitarea cumulului calitatii de administrator cu aceea de salariat este facuta de lege doar in cazul asociatului unic. Art. 1961 alin. 3 prevede:
“asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este, cu exceptia cazului in care are calitatea de administrator unic sau membru al consiliului de administratie.”
In practica franceza s-a decis ca nu este nici o incompatibilitate intre calitatea de administrator si aceea de salariat in cadrul societatii.1 in alte opinii, mandatul de administrator exclude cumulul cu functia de salariat, daca administratorul este si asociat minoritar. Putem observa ca exista societati in care, ca o garantie, asociatului minoritar i se ofera/este negociata si o functie salarizata; cumulul cu o functie salarizata nu mai este posibil la societatile pe actiuni.
In doctrina franceza sunt impuse si anumite conditii pentru realizarea cumulului:
1. contractul de munca trebuie sa fie diferit de activitatea de administrare;
2. trebuie sa raspunda unei activitati efective, si sa fie aprobat potrivit legislatiei muncii;
3. remuneratia se face separat; remuneratia stabilita separat nu este o proba pertinenta pentru a demonstra existenta unui contract de munca2;
4. salariatul este subordonat, potrivit activitatii sale.
Cumulul mandatului de administrator cu functia de salariat la alta societate este permis sub rezerva incalcarii concurentei.
Administrator la mai multe societati
In privinta cumulului calitatii de administrator, legea este mai restrictiva decat in cazul societatilor pe actiuni, intrucat dispune:
“administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune” (art. 197 alin. 2).
Mandatul de administrator este interzis fie la societati concurente, fie societati care au acelasi obiect de activitate. Desi la prima vedere pare sa fie o repetare, subliniem ca societati concurente poate desemna si acea societate care chiar daca nu are acelasi obiect de activitate are aceeasi clientela sau aceeasi piata si clientela.
In afara cumulului cu mandatul de administrator – astfel cum este definit in Legea nr. 31/1990 – administratorului ii este interzis sa incheie acte de comert, in nume propriu sau pentru alte persoane. In aceasta situatie, legea nu are in vedere un mandat de administrator ci se refera la tipul de acte juridice pe care administratorul le incheie, in orice alta calitate, dar care afecteaza societatea comerciala.
“Autorizarea” consta intr-o hotarare a adunarii generale care trebuie luata in conditiile art. 192 alin. 2 (“adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel”).
Chiar daca este permis cumulul, administratorul are obligatia de a nu savarsi fapte de concurenta neloiala 3
Administrator si asociat intr-o societate concurenta
Administratorul poate avea calitatea de asociat intr-o alta societate, dar trebuie sa respecte regulile referitoare la concurenta.
Administratorul care a expediat o circulara clientilor unei societati, prin care ii anunta ca va parasi respectiva societate si ca va constitui o noua societate, care oferea aceleasi servicii si produse, se face vinovat de concurenta neloiala, sub forma dezorganizarii.
Administrator si cenzor
Este evident ca nu se pune problema ca in aceeasi societate administratorul sa fie si cenzor, ci posibilitatea de a detine cele doua calitati in socie-tati distincte4.
Din interpretarea art. 161 alin. 2 rezulta ca acest cumul este interzis, din moment ce legea subliniaza ca “nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor (b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta. Cum legea nu reglementeaza expres aceasta situatie, consideram ca restrictia se refera doar la societati concurente.
Conflictul de interese
Administratorul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune (art. 79 alin. 1). Daca se afla in situatia prevazuta de lege, administratorul este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta (art. 79 alin. 2).
Contractul incheiat intre administrator si societate este supus unor reguli speciale. Astfel, daca unicul asociat este si administrator, trebuie respectate prevederile art. 15, respectiv forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Note:
1. Cass. soc., 5 fevrier 1981, Bull. civ., V, n. 105, in Dominique Vidal, Frédéric Maquelier, Droit des sociétés. Applications pratiques, LGDJ, Paris, 1999, p. 134.
2. Cass. soc., 1er, decembre 1993, RJDA, 1994, no 160, D. Vidal, Fr. Maquelier, op.cit., p. 135. 3. Cass. com., 7 juin 1994, Rev. soc., 1995, 275, note Vatinet, apud D. Vidal, op. cit., p. 415.
