Forum Societati comerciale Subiect RE:Procura de la asociat majoritar. Cum fac ? (mergi la mesaj)

Miller, pot să am o altă părere? Modelul de mai sus nu reprezintă nicidecum o procură. Este doar o declaraţie dată de prezumtivul mandatar. Procura trebuie să emane de la mandant, nu? Iar din textul ei trebuie să rezulte voinţa mandantului de a fi reprezentat, să fie identificată persoana mandatarului, să reiasă obiectul mandatului şi limita puterilor acordate mandatarului.
Apoi, dacă citeşti cu atenţie problema supusă soluţionării, X, cel care urmează să dea procura, este doar asociat majoritar, nu administrator. Ca asociat, nu se poate implica în actele de administrare, acestea fiind în sarcina asociatului Y, care este administrator.
Sfatul meu pentru peterstern este să se adreseze unui notar public pentru o procură în formă autentică dată inclusiv pentru încheierea unor acte de dispoziţie (vînzarea unor imobile ale societăţii, ipotecarea imobilelor în vederea garantării creditelor necesare activităţii societăţii şi altele) sau pentru modificarea actelor constitutive ale societăţii, dacă doreşte acest lucru.

Forum Drept civil - mosteniri, drept de proprietate, etc. Subiect RE:cota partaj (mergi la mesaj)

Chiar dacă imobilul dobîndit a avut natura de bun comun în timpul căsătoriei, nimic nu te împiedică să ceri, cu ocazia partajului bunurilor, să se constate că ai avut o contribuţie cu mult mai mare decît fostul soţ la achiziţionarea bunurilor şi la suportarea cheltuielilor căsătoriei, inclusiv la întreţinerea mătuşii care v-a transmis proprietatea casei în schimbul întreţinerii.
Ca atare, dacă poţi dovedi cele de mai sus, poţi cere o cotă mai mare din bunurile supuse partajului.

Forum Dreptul familiei sau probleme juridice de familie Subiect RE:drept copil din relatie exterioara casatoriei VS drepturile sotiei si familiei (mergi la mesaj)

Sfatul de mai sus este intemeiat doar pe considerente juridice.
Daca m-ai intreba cum vad problema din punct de vedere moral, ti-as spune ca timpul e un sfetnic bun. S-ar putea sa ajungi sa-ti iubesti copilul din afara casatoriei la fel de mult ca si pe cei din casatorie.
Dupa cum s-ar putea ca el sa-ti fie singurul sprijin la batrinete...
In ambele cazuri te vei rusina de sfaturile mele de mai sus.

Forum Dreptul familiei sau probleme juridice de familie Subiect RE:drept copil din relatie exterioara casatoriei VS drepturile sotiei si familiei (mergi la mesaj)

Nici copilul din afara căsătoriei, nici mama acestuia nu vor putea revendica, pe timpul vieţii tale, altceva decît sumele stabilite de instanţă în favoarea copilului. Niciun text de lege nu le conferă dreptul de a dobîndi bunuri aflate în patrimoniul tău ca bun propriu sau în patrimoniul comun al tău şi al soţiei tale.

Daca bunurile soţiei tale sunt bunuri proprii (dobîndite înaintea căsătoriei sau chiar în timpul căsătoriei în condiţiile limitativ prevăzute de codul familiei), copilul tău din afara căsătoriei, neavînd vocaţie succesorală la succesiunea soţiei tale, nu va putea revendica nimic din bunurile lăsate de soţia ta.
Desigur, la decesul tău, fiul din afara căsătoriei va avea aceleaşi drepturi succesorale ca şi copiii din căsătorie, moştenind, în concurs cu soţia supravieţuitoare, cote egale cu copiii proveniţi din căsătorie, iar în lipsa copiilor din căsătorie va moşteni întraga cotă pe care legea o prevede pentru descendenţi. Părinţii tăi vor fi înlăturaţi de la succesiune prin simplul fapt că ei nu pot veni în concurs cu copil al tău, fie el din căsătorie, fie el din afara acesteia.

Ceea ce poţi să faci este fie să laşi un testament în favoarea copiilor din căsătorie (sau în favoarea soţiei, dacă nu vei avea copii), testament care nu îl va înlătura de la succesiune pe copilul din afara căsătoriei, dar îi va reduce cota pe care o moşteneşte la rezerva succesorală prevăzută de codul civil în funcţie de moştenitorii cu care vine la succesiune (fraţii lui şi mama acestora în calitate de soţie supravieţuitoare sau numai soţia supravieţuitoare), fie să îţi înstrăinezi bunurile, în timpul vieţii, cu titlu oneros, copiilor din căsătorie.
Este exclus să-ţi vinzi bunurile soţiei tale. În sistemul nostru de drept, vinderea între soţi este prohibită.

Forum Dreptul familiei sau probleme juridice de familie Subiect RE:Dezmostenire (mergi la mesaj)

În niciun caz nu poare fi vorba de dezmoştenire, care înseamnă înlăturarea de la succesiune, prin voinţa exprimată de decujus.
Problema dezmoştenirii s-ar putea pune abia la decesul unuia dintre părinţi (sau al amîndurora) dacă, fie printr-un act cu titlu gratuit încheiat de părinţi cu fratele tău, fie prin testament, părinţii ar transmite fratelui sau ar dispune în favoarea lui întreaga lor avere. Dar, nici măcar un astfel de act nu te poate priva, după decesul părintelui (părinţilor) de rezerva succesorală pe care codul civil o instituie în favoarea descendenţilor (şi nu numai, dar aici nu e cazul). Ca atare, la deschiderea succesiunii ai posibilitatea să revendici acea rezervă.
În ceea ce priveşte dreptul părinţilor de a dispune de bunurile lor în timpul vieţii, acest drept nu poate fi contestat. Ei pot dispune asupra folosinţei bunurilor, pot chiar să-şi doneze imobilul fiului lor (act pe care îl poţi ataca la decesul părintelui/părinţilor dacă prin actul respectiv ţi s-a încălcat rezerva) sau pot să înstrăineze fiului lor imobilul, printr-un act de vînzare-cumpărare, situaţie în care nu mai poţi invoca nici măcar încălcarea rezervei decît dacă poţi dovedi simulaţia (adică faptul că acel contract de vînzare-cumpărare a fost de fapt o donaţie deghizată, în sensul că deşi părţile l-au denumit contract de vînzare, el era în fapt o donaţie atîta vreme cît părţile s-au înţeles printr-un act secret să nu plătească, respectiv să nu primească niciun preţ, lucru dificil, dacă nu imposibil de dovedit).
Nu poţi deci să afirmi (sau poţi, dar fără şansa de a obţine o hotărîre judecătorească favorabilă) că în timpul vieţii părinţilor ai avea aceleaşi drepturi ca şi fratele tău asupra bunurilor părinţilor tăi. Poţi avea doar acele drepturi la care părinţii consimt şi nu poţi cere o egalitate de tratament cu fratele tău. Calitatea de fiică nu îţi conferă decît dreptul eventual la moştenire, cu condiţia ca la deschiderea succesiunii să existe active în patrimoniul părinţilor sau, chiar dacă bunurile nu mai sunt în patrimoniul lor, aceste bunuri să fi fost transmise în timpul vieţii prin acte cu titlu gratuit iar aceste transmisiuni să îţi încalce rezerva succesorală.

Forum Drept civil - mosteniri, drept de proprietate, etc. Subiect RE:constructie pe proprietatea altuia? (mergi la mesaj)

Dreptul de care aminteşte ovi_dragomir ca dezmembrǎmînt al dreptului de proprietate este de fapt dreptul de superficie. Iar ipoteca de care întreabǎ alen nu are nicio legǎturǎ cu interdicţia de înstrǎinare prevǎzutǎ de legea 112/1995, prin care se interzice înstrǎinarea unui imobil dobîndit în temeiul amintitei legi, prin acte între vii, pe o perioadǎ de zece ani de la data dobîndirii în proprietate.
Dacǎ proprietarii construcţiei (mama ta şi soţul acesteia) sunt şi proprietari ai terenului pe care se aflǎ construcţia, acordul lor la mansardare trebuie sǎ fie suficient pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Dupǎ finalizarea construcţiei, aceasta urmeazǎ sǎ fie întabulatǎ în cartea funciarǎ a imobilului, ca apartament distinct, pe baza unei documentaţii cadastrale, iar tu vei fi titularul dreptului de proprietate asupra apartamentului nou construit şi al dreptului de superficie asupra terenului. Cum interdicţia priveşte doar înstrǎinarea imobilului prin acte între vii şi cum instituirea unui drept de superficie nu poate fi privitǎ ca un act de înstrǎinare (ceea ce se transmite superficiarului fiind doar folosinţa şi un drept de dispoziţie materialǎ asupra terenului), acest drept poate fi constituit chiar înainte de împlinirea perioadei de interdicţie prevǎzutǎ de lege.
Dacǎ terenul nu a fost trecut în proprietatea celor doi ci a rǎmas în proprietatea statului, atunci acordul de mansardare trebuie cerut şi statului, el fiind singurul care poate consimţi, în calitate de proprietar, la constituirea unui drept de superficie asupra terenului.
Soluţia sugeratǎ de ovi_dragomir, aceea ca mansardarea sǎ fie fǎcutǎ pe numele actualilor proprietari iar aceştia sǎ ţi-o vîndǎ dupǎ finalizare presupune costuri suplimentare destul de ridicate (taxele pentru autentificarea actului notarial de vînzare-cumpǎrare, impozitul pe venitul realizat din înstrǎinarea imobilelor) sau riscul unui proces cu ceilalţi moştenitori în cazul în care unul dintre actualii proprietari ar deceda înainte de încheierea actului de vînzare-cumpǎrare.

Forum Dreptul familiei sau probleme juridice de familie Subiect RE:O problema foarte delicata (mergi la mesaj)

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate al mamei tale asupra apartamentului, el este indiscutabil. Mama ta poate vinde apartamentul (care, în urma partajului, i-a revenit în proprietate exclusivă) şi, mai mult, nimeni nu o poate obliga să-ţi cedeze o parte din preţ. Dreptul ei de dispoziţie asupra apartamentului nu poate fi contestat, iar preţul i se cuvine în întregime.
Pe de altă parte, faptul că eşti major şi ai propriile venituri te împiedică să invoci obligaţia de întreţinere pe care o au părinţii faţă de copiii lor.
Singura ta şansă ar fi să soliciţi o parte din preţ ca echivalent al eventualelor îmbunătăţiri pe care le-ai adus apartamentului, îmbunătăţiri de natură să fi sporit valoarea acestuia. Dacă, bineînţeles, ai făcut asemenea îmbunătăţiri şi le poţi dovedi în instanţă.

Forum Dreptul familiei sau probleme juridice de familie Subiect RE:succesiune incurcata-partaj-ajutor !!! (mergi la mesaj)

Scuze, revin pentru procura de reprezentare.
În ceea ce priveşte procura, este neîndoielnic faptul cǎ moştenitorul care desemneazǎ un mandatar pentru a-l reprezenta la succesiune o face în virtutea faptului cǎ a acceptat succesiunea.Altfel, ar fi fost suficient sǎ trimitǎ notarului care instrumenteaz[ dosarul succesoral o declaraţie de renunţare la succesiune.
Totuşi, pentru a înlǎtura orice echivoc, este util ca procura de reprezentare, datǎ în formǎ autenticǎ, sǎ cuprindǎ expres voinţa mandantului moştenitor de a accepta succesiunea sau, dacǎ acceptarea nu a fost expresǎ, sǎ-l împuterniceascǎ pe mandatar sǎ facǎ dovada actelor de acceptare tacitǎ a succesiunii.
Deoarece în literatura juridicǎ s-au exprimat opinii favorabile ideii cǎ nici mǎcar cererea de deschidere a procedurii succesorale nu constituie act expres de acceptare a succesiunii, este util ca acceptarea sǎ fie fǎcutǎ expres, într-un mod care sǎ nu lase posibilitǎţi de interpretare.