|
offline
Data inregistrarii: |
athe a scris:
Cine (sau ce) il impiedica? Respectiv, care text de lege? |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
De ce nu intitulati actul conform continutului sau: contract de vanzare-cumparare? De ce chitanta, si nu contract? |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
liliana-caisin a scris:
Eu zic ca s-a deschis. A deschis-o doamna cu coasa, oricat ar suna de morbid. Intrebare: care este data decesului? Daca ne aflam in cele sase luni de la deces, toti succesibilii se afla in termenul de optiune succesorala si pot sa-si exercite dreptul de a accepta succesiunea. Daca au trecut cele sase luni, cei care nu au acceptat nici expres, nici tacit, pot sa-si ia ramas bun de la succesiune. Se cheama ca sunt straini de ea si nu pot emite nicio pretentie asupra vreunui bun. |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Nu vad unde este falsul savarsit de notar. Daca nu ati fost notificat, in calitate de creditor al firmei aflate in procedura de insolventa, adresati-va instantei cu o cerere pentru inscrierea in tabloul creantelor. Sfatul meu este sa angajati un avocat. Altfel, riscati sa pierdeti dreptul de a va fi luata in considerare creanta. Inscrierea la masa creditorilor nu ofera certitudinea ca veti putea recupera ceva. Pana acolo e cale lunga. |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Fratii au renuntat la succesiunea dupa tatal lor, nu si la succesiunea dupa fratele lor. Prin urmare, este firesc sa mosteneasca bunurile intrate in patrimoniul fratelui, chiar daca acestea provin din succesiunea la care fratii au renuntat. Discutam in prezent despre succesiunea dupa fratele decedat, nu despre succesiunea dupa tatal acestuia. Bunurile descoperite ulterior ca facand parte din patrimoniul tatalui au trecut in patrimoniul fiului acceptant, iar la succesiunea acestuia vin, conform legii, fratii sai, fara ca renuntarea la succesiunea dupa tata sa le afecteze dreptul de a-si mosteni fratele in patrimoniul caruia au trecut toate bunurile tatalui (ma rog, alaturi de sotia acestuia). |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Din cate cunosc, statul roman nu a luat niciun fel de masuri. Decizia pilot impune statului sa ia masuri de ordin administrativ, legislativ si organizatoric astfel incat in termenul de 18 luni acordat de Curte sa fie solutionate toate cererile de restituire. Masuri care, desi au trecut aproape 12 luni din cele 18, sunt inexistente. Mai mult, statul se prevaleaza de prevederile OUG 62/2010, prin care au fost suspendate platile in numerar pentru sumele stabilite prin deciziile Comisiei centrale, invitand titularii deciziilor sa revina asupra optiunii privind plata in numerar si sa solicite actiuni la Fondul Proprietatea, alternativa fiind plata in numerar la Sfantu' Asteapta. Din pacate, exista si instante care tin seama de amintita ordonanta si nu de jurisprudenta Curtii. Astfel, desi la judecatorie am obtinut, in doua dosare similare, sentinte privind obligarea ANRP si a Ministerului Finantelor la plata despagubirilor, una dintre solutii a fost infirmata de tribunal in apel, cu motivarea intemeiata tocmai pe existenta OUG 62/2010. Cea de-a doua cauza asteapta si ea judecarea apelului introdus de ANRP si de Ministerul Finantelor. Instanta de fond a apreciat (in mod corect, in opinia mea), ca prevederile OUG 62/2010 (cele privind suspendarea platilor) trebuie inlaturate de la aplicare de catre judecatorul national, ele contravenind deciziei pilot, suspendarea platilor nefiind o masura care sa conduca la solutionarea cererilor de despagubire in termenul de 18 luni prevazut de Decizia Curtii, termen care, in opinia mea (insusita de instanta de fond), nu este unul de gratie, suspensiv, pentru statul roman, ci un termen limita. Ceea ce a suspendat Curtea a fost solutionarea cererilor adresate Curtii, si nicidecum indeplinirea de catre stat a obligatiilor din titlurile emise de Comisia centrala (titluri care constata o creanta certa, lichida si exigibila a titularului impotriva statului roman, termenul de plata stabilit de Legea 247/2005 asa cum a fost modificata si completata prin OUG 81/2007 fiind de un an de zile in cazul despagubirilor mai mici de 250.000 lei). La data publicarii Deciziei Curtii au existat voci care au subliniat ambiguitatea acesteia in ceea ce priveste obligatiile impuse statului roman. Se pare ca acele voci au avut dreptate. Curtea nu este nici ea infailibila. Oameni si ei, judecatorii Curtii. Pot presupune, dupa cum au decurs lucrurile pana in prezent, ca solutia care va fi adoptata de statul roman prin inteleptul guvern care ne conduce destinele va fi aceea a unei noi amanari, vinovata fiind, cine alta, criza. Intre timp, mai reparam palatul Victoria, mai achizitionam niste perne de puf de gasca, mai ridicam un patinoar pentru octogenarii ramasi pe la tara, mai facem o donatie pentru catedrala neamului, mai inchidem ochii la niste fraude de milioane de euro, pentru ca, de, e criza... |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
sbdcl a scris:
La notar. Cel in favoarea caruia s-a inscris ipoteca va da o declaratie prin care consimte la radierea dreptului sau de ipoteca. Aceasta declaratie se depune la biroul de carte funciara (unde se completeaza o cerere tip si se achita tariful aferent). Simpla prezentare la biroul CF a chitantei care atesta plata creantei garantate prin ipoteca nu va fi suficienta. |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Doar pentru corectitudinea terminologica: succesiunea a fost deschisa de decesul defunctului (succesiunile se deschid prin moarte, spune Codul). Restul e dezbatere succesorala. Procedura. |
|
|
Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere