Forum Noul Cod Civil 2011 - institutii noi si institutii modificate Subiect RE:Divorţ. Păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei (mergi la mesaj)

Şi în cazul divorţului prin acordul soţilor pe cale administrativă soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei (v. articolul 375 din Codul civil).
La articolul 376:5 Codul face o trimitere la dispoziţiile articolului 383:1,3 (Efectele divorţului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soţi > Numele de familie după căsătorie), care se aplică în mod corespunzător şi divorţului pe cale administrativă:

Articolul 383
Numele de familie după căsătorie
(1) La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.
(3) Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei.

Întrucât norma de trimitere menţionată nu indică şi cazul de la articolul 383:2, concluzia este că în cazul divorţului pe cale administrativă este necesar acordul soţilor cu privire la nume, în lipsa acestui acord nefiind posibil ca ofiţerul de stare civilă (sau notarul public) să dispună contrar voinţei unui soţ. În această din urmă ipoteză (lipsa acordului soţilor cu privire la nume) devine aplicabilă dispoziţia de la articolul 376:5:

Dacă soţii nu se înţeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată, potrivit prevederilor art. 374.

Forum Impozite si taxe. Legalitate si interpretare juridica Subiect RE:Sotul mamei mele ce grad de rudenie este cu mine? (mergi la mesaj)

@bestiuta774
Am extras prevederile relevante la speţa dvs. referitoare, în esenţă, la încadrarea unei persoane în categoria celor aflate în întreţinere, în sensul deducerii personale prevăzute de legislaţia fiscală pentru venituri de natură salarială. Doamna danacj a făcut deja o referire.

Codul fiscal
Articolul 56 Deducere personală
(...)
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.
(...)

HG 44/2004
Norme metodologice:
(...)
90. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
existenţa unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreţinere;
persoana fizică întreţinută să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se află.
91. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.
92. În sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria alt membru de familie aflat în întreţinere se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
93. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:
rude de gradul întâi, cum ar fi: părinţi şi copii;
rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoţi şi fraţi/surori.
(...)

Aşa cum a explicat şi doamna Romaşcanu, este clar că soţul mamei dvs. vă este afin, nu rudă.
Nici în textul Codului fiscal, nici în cel al normelor sale metodologice afinii nu sunt incluşi între persoanele aflate în întreţinere. Cei care au redactat codul, respectiv, normele metodologice se pare că au idee de noţiunea de afini, pentru că o folosesc în alte contexte, fără legătură cu cel discutat în speţă (ex. articolul 77^1 din cod, punctul 151^3 din norme). Singura speranţă pentru dvs. ar fi fost calificarea soţului mamei dvs. ca alt membru de familie. Noţiunea alţi membri de familie folosită de cod este explicitată, nefavorabil pentru dvs., în normele metodologice, la punctul 92: rudele contribuabilului şi ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.

Aşadar, chiar dacă nu este o prevedere echitabilă, în cazul dvs. soţul mamei nu poate fi considerat persoană aflată în întreţinere pentru acordarea unei deduceri personale mai mari.

Forum Noul Cod Civil 2011 - institutii noi si institutii modificate Subiect RE:Noul cod civil a desfiintat codul familiei? (mergi la mesaj)

@marciuc
Legea 287/2009 privind Codul civil a fost modificată prin Legea 71/2011. După această modificare, Legea 287/2009 a fost republicată - aşa cum spune articolul 218 din Legea 71/2011, raportat la articolul 70 din Legea 24/2000: au fost integrate prevederile modificate, actualizându-se denumirile schimbate între timp şi dându-se, atunci când s-a dispus expres, o nouă numerotare articolelor etc.

Utile:
- fişa modificărilor Legii 287/2009 - http://www.cdep.ro/pls/legi...
- textul republicat al Codului civil - http://www.moficial.ro/2011...
- secţiunea avocatnet.ro referitoare la noul Cod civil (linkul pe care l-aţi cerut pe privat) - http://www.avocatnet.ro/con...

Forum Codul rutier, contraventii si probleme conexe Subiect RE:Cauciucuri de iarna? (mergi la mesaj)

Codul rutier (OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice) a fost modificat prin OG 5/2011 (MO 80/2011[1]) adăugându-se şi semnificaţia expresiei anvelope de iarnă:

6^1. anvelope de iarnă anvelope omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54, după caz.

De asemenea, Directiva 92/23/CE[2] prevede cerinţele privind inscripţiile (v. p. 40 din document):

3. CERINŢE PRIVIND INSCRIPŢIILE
3.1. Pe pneuri trebuie să fie aplicate:
3.1.5. literele M + S (sau M.S. sau M & S) dacă este vorba de pneuri pentru zăpadă;

Cu alte cuvinte, nu ţine apărarea invocând lipsa reglementării inscripţiilor respective.

@av.antoanelageaman
Chiar dacă e un pic adiacent discuţiei principale despre anvelopele de iarnă, e util de precizat că directivele nu au, în principiu, aplicabilitate directă în dreptul intern al statelor membre ale U.E. Spre deosebire de regulamente, directivele trebuie transpuse. Tratatul privind funcţionarea U.E.[3] (acel T.F.U.E. atât de frecvent citat în acţiunile referitoare la taxa pe poluare) este suficient de clar:

Articolul 288
Pentru exercitarea competenţelor Uniunii, instituţiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări şi avize.
Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru.
Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte forma şi mijloacele.
Decizia este obligatorie în toate elementele sale. În cazul în care se indică destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru aceştia.
Recomandările şi avizele nu sunt obligatorii.

Referinţe:
[1] MO 80/2011 - http://www.moficial.ro/2011...
[2] Directiva 92/23/CE - http://eur-lex.europa.eu/Le...
[3] T.F.U.E. - http://eur-lex.europa.eu/JO...

ultima data editat de a_k pe data de Sambata, 24 Decembrie 2011, 15:08

Forum Noul Cod Civil 2011 - institutii noi si institutii modificate Subiect RE:Donaţia bunului altuia (mergi la mesaj)

N.B. Dacă prin lege nu se prevede altfel...
Legea prevede altfel: liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane. Donaţia este o liberalitate, deci şi ea priveşte bunuri din patrimoniul dispunătorului (în lipsa unei excepţii exprese precum cea de la legate, deja menţionată).

În ceea ce priveşte justificarea din doctrină, l-aţi menţionat pe prof. G. Boroi, mă refeream la prof. F. Deak - coincidenţe întâmplătoare în literatura noastră juridică...

Forum Noul Cod Civil 2011 - institutii noi si institutii modificate Subiect RE:Donaţia bunului altuia (mergi la mesaj)

Avem două reguli din dreptul roman:
- Nemo dat quod non habet - nimeni nu dă ceea ce nu are.
- Nemo plus iuris ad alium transfere potest, quam ipse habet - nimeni nu poate transfera altuia mai multe drepturi decât are el însuşi.

Prin definiţia de la articolul 984:1 din Codul civil, liberalitatea priveşte un bun al dispunătorului. Mai departe, alineatul 2 al aceluiaşi articol spune că Nu se pot face liberalităţi decât prin donaţie sau prin legat cuprins în testament.

Dacă pentru legate, prin excepţie faţă de regulile menţionate, legea prevede o soluţie pentru ipoteza legatului bunului altuia (v. articolul 1.064), pentru donaţii nu există o astfel de prevedere. Fiind de strictă interpretare, o asemenea ipoteză de excepţie nu poate fi aplicată prin analogie şi în cazul donaţiilor.
Aşadar, nu există niciun motiv pentru a considera că s-a schimbat ceva în tratamentul juridic al donaţiei bunului altuia - donaţia bunului altuia era şi este considerată nulă (v. nulitatea absolută). În doctrină veţi întâlni şi o justificare pornind de la posibilitatea donatorului de a se abţine de la dobândirea proprietăţii asupra bunului altuia, donaţia sa încălcând în acest caz principiul irevocabilităţii donaţiilor.

În concret, cât de valabil ar putea fi actul prin care eu donez casa dvs. unui terţ?

ultima data editat de a_k pe data de Luni, 19 Decembrie 2011, 10:02

Forum Dreptul, calculatorul meu si internetul Subiect RE:Fotograful Andrei Niculescu pe Facebook (mergi la mesaj)

Articolul 73 din Codul civil poate fi invocat într-o acţiune civilă (i.e. pretenţii, instanţă, judecată...), nu într-o plângere la poliţie. Poliţia are atribuţii în alte domenii (ex. contravenţional, penal, ordine publică) - indiferent despre care dintre multele poliţii este vorba: poliţia română (v. Legea 218/2002), poliţia judiciară (Legea 364/2004), poliţia locală (Legea 155/2010) etc.

Pe de altă parte, Legea 8/1996 e o lege specială în raport cu Codul civil, deci e aplicabilă regula specialia generalibus derogant. Or, aici avem de a face cu protecţia portretului, aşa cum este prevăzută în articolele deja citate.

Forum Dreptul, calculatorul meu si internetul Subiect RE:Fotograful Andrei Niculescu pe Facebook (mergi la mesaj)

Dacă vorbiţi despre imagini precum cele de aici (v. şi comentariile la articol): http://www.artactmagazine.r...

atunci cu greu am putea vorbi despre reprezentarea unui detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică. Fotograful interpretează manifestarea publică drept simpla prezenţă pe stradă a cuiva, ceea ce ar face complet inutilă protecţia dată de lege portretului.

Remediul oferit de lege este:

Articolul 139^2
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei următoarele fapte:
b) încălcarea prevederilor art. 88 [citat mai sus - n.a.] şi 89;

Articolul 139^5
(1) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 139^2 se aplică şi persoanelor juridice. În cazul în care contravenientul, persoană juridică, desfăşoară activităţi care implică, conform obiectului său de activitate, comunicarea publică de opere sau de produse purtătoare de drepturi de autor sau drepturi conexe, limitele amenzilor contravenţionale se măresc de două ori.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 139^2 şi 139^4 se constată şi se aplică de ofiţerii sau de agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor cu competenţe în domeniu.

ultima data editat de a_k pe data de Duminica, 11 Decembrie 2011, 13:19