|
offline
17
Data inregistrarii: |
Pasajul relevant pentru speța dvs. este: Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe Întâi verificați dacă ar fi aplicabilă excepția de la alineatul (3) litera b), apoi puteți lua în calcul și o acțiune. |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
Anterior noului Cod civil doctrina menționa și un gaj fără deposedare, uneori tratat și ca garanție reală mobiliară (v. Legea 99/1999, titlul VI). La prima vedere pare că ipoteca mobiliară este cea care a luat locul gajului fără deposedare și garanțiilor reale mobiliare (v. și reglementările privind Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare), noul Cod civil arătând la fel de explicit ca și vechiul Cod civil (v. articolul 1.685) că gajul se constituie prin remiterea bunului (deci e un contract real) - cf. articolul 2.481. ultima data editat de a_k pe data de Joi, 24 Noiembrie 2011, 20:37 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
|
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@mixxiana Sigur că da: Statutul profesiei de avocat Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană[4] Referințe: [1] Statutul (versiunea unbr.ro) - http://www.avocatnet.ro/con... [2] Statutul (versiunea legalis.ro) - http://www.legalis.ro/wp-co... [3] MO 658/2011 - http://www.moficial.ro/2011... [4] Codul deontologic - http://www.avocatnet.ro/con... ultima data editat de a_k pe data de Joi, 24 Noiembrie 2011, 18:38 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
Propunerile de lege ferenda intră, mai degrabă, în categoriile: - Sa schimbam impreuna legea - http://www.avocatnet.ro/con... / - Inițiativă legislativă - http://initiativa-legislati... / În acest forum avem numai lex lata. ultima data editat de a_k pe data de Miercuri, 23 Noiembrie 2011, 16:47 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
Interventie moderator @eracles, Milady09, Ecaterinaa, Martonze Descrierea forumului Noul Cod civil... este: Discutii cu privire la modificarile din legislatia civila, incepand cu 1 octombrie 2011. Va rugam sa porniti aici doar discutii cu privire la institutiile si conceptele care sunt modificate sau introduse prin intermediul Codului Civil aplicabil din 1 octombrie 2011. Regulile speciale aplicabile sunt enumerate aici: http://www.avocatnet.ro/con... / Cazurile concrete trebuie discutate pe forumul Dreptul familiei... sau pe alte forumuri în care se potrivește respectiva discuție. Ultimele dvs. postări nu numai că nu se califică drept discuții între specialiști, ci au devenit schimburi de replici pe lângă ceea ce poate fi considerată o dezbatere legată de conceptele noi sau modificate din legislația civilă. Dacă doriți un flame war vă invit să discutați pe privat. De asemenea, în ciuda experiențelor dvs. personale, aici se discută probleme juridice, nu care părinte e moral sau nu etc., nici cum ar trebui să fie legea. Vă mulțumesc pentru înțelegere. |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@definitiv În loc să oblige creditorul să primească sulta, folosind procedura ofertei reale urmate de consemnațiune, nu ar fi mai bine să nu o plătească deloc întrucât a intervenit prescripția extinctivă?  @glo, av.antoanelageaman Legea nu se opune invocării prescripției extinctive pe calea acțiunii (cel puțin, nu o face în mod expres). Mai concret, mijlocul legal în speță ar fi acțiunea în constatare a inexistenței unui drept al pârâtului față de reclamant (denumită în literatura juridică și acțiunea în constatare negativă). Bineînțeles, trebuie respectate condițiile acțiunii în constatare (să nu fie posibilă o acțiune în realizarea dreptului, să fie justificat un interes, obiectul acțiunii să privească existența sau inexistența unui drept - cf. articolul 111 din Codul de procedură civilă). Referitor la admisibilitatea acțiunii în constatarea prescripției extinctive v-ar fi de folos cel puțin două spețe: - sentință civilă a Judecătoriei Buzău - http://www.juspedia.ro/juri... / - Sentința civilă 11886/2008 a Judecătoriei Iași - http://www.juspedia.ro/juri... / Referitor la problema radierii sultei din cartea funciară după soluționarea unei acțiuni în constatare a prescripției extinctive avem un al treilea exemplu: - Sentința civilă 234/2011 a Judecătoriei Calafat - http://www.spete.info/juris... / ultima data editat de a_k pe data de Marti, 22 Noiembrie 2011, 21:56 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
Riscând un răspuns rabinic... Răspunsul scurt ar fi: în procesul civil, așa cum arată în acest moment normele direct aplicabile, nu se plătesc taxe judiciare pentru acțiunile persoanelor fizice privind daunele morale. Răspunsul lung e mai ... complex - așa ca la noi: Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru[1] a fost modificată în 1998 (OG 11/1998[2]), introducându-se la scutirile de taxă judiciară prevăzute de articolul 15 un nou caz: f^1) stabilirea și acordarea daunelor morale pentru prejudicii aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice;. În 2001 legea a fost iarăși modificată (prin OG 34/2001[3]), litera f^1) de la articolul 15 fiind abrogată. Deci acțiunile persoanelor fizice privind daunele morale nu mai erau scutite de taxa judiciară. Prin Decizia 778/2009 a Curții Constituționale[4] a fost declarată neconstituțională prevederea din OG 34/2001 care abroga litera f^1) a articolului 15 din lege. Cum în termenul de 45 de zile de la publicarea deciziei nici Parlamentul, nici Guvernul nu a modificat actul normativ contestat pentru a-l pune în acord cu prevederile Constituției, dispozițiile relevante din OG 34/2001 și-au încetat efectele juridice (cf. articolul 147:1 din Constituție). Ar părea că problema e rezolvată. Dar aceeași dilemă (mutatis mutandis, bineînțeles) a apărut în cazul dezincriminării calomniei și insultei. Și acolo o lege abroga niște prevederi ale altei legi, iar Curtea Constituțională admitea excepția de neconstituționalitate a prevederilor din legea abrogatoare. S-a ajuns la o practică neunitară rezolvată prin Decizia în interesul legii 8/2010 a Î.C.C.J.[5] în sensul că prevederile abrogate nu sunt repuse în vigoare prin decizia Curții Constituționale. Prin identitate de raționament ar trebui să ajungem la concluzia că nici în cazul abrogării scutirii de taxă judiciară, nu se poate să i se recunoască acestei autorități [Curții Constituționale - n.a.] un rol legislativ activ. Deocamdată, instanțele trebuie să se supună deciziei general obligatorii a Curții Constituționale (778/2009) și nu considerentelor din decizia Î.C.C.J. Și, în contextul descris, nu e tocmai ușor să o facă... [1] Legea 146/1997 - http://www.cdep.ro/pls/legi... [2] OG 11/1998 - http://www.cdep.ro/pls/legi... [3] OG 34/2001 - http://www.cdep.ro/pls/legi... [4] Decizia 778/2009 a Curții Constituționale - http://www.moficial.ro/2009... [5] Decizia 8/2010 a Î.C.C.J. - http://www.scj.ro/Decizii%2... |
|
|
Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere