|
offline
17
Data inregistrarii: |
În speță, recursul (dacă e recurs - v. și articolul 282^1 din Codul de procedură civilă) se judecă după regulile din Codul de procedură civilă; Codul civil reglementează dreptul material, nu pe cel procedural. Deocamdată, Codul de procedură civilă în vigoare este cel vechi. În recurs sunt verificate în principiu motivele de nelegalitate invocate de partea nemulțumită de soluția de fond sau din apel. Cum sentința pe care o menționați a fost pronunțată în temeiul legii vechi, controlul de legalitate din recurs nu ar avea cum să aibă ca obiect conformarea față de legea nouă. Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil dă un răspuns suficient de clar: Articolul 223 ultima data editat de a_k pe data de Duminica, 13 Noiembrie 2011, 23:15 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@legally_aid E interesant linkul postat (cel cu lista de documente necesare). De altfel, și pe la alte primării am găsit liste asemănătoare: - http://www.primariacraiova.... - http://www.primariabuftea.r... - http://www.primariatm.ro/pd... etc. E clar că e o practică. Ceea ce nu am reușit să găsesc este originea normativă a acestor cerințe (și aici cer ajutorul oricui are mai multe informații). Nu mă refer la simple dispoziții de primar sau la hotărâri ale consiliului local, ci la un act superior în ierarhia normelor (i.e. un act al parlamentului sau al guvernului) în temeiul căruia pentru primirea donației de către minor să fie nevoie de mai mult decât de respectarea regulilor de la articolul 987 din Codul civil. De pildă, pe listele cu documente necesare este menționat un curator. Or, pentru instituirea curatelei (cf. articolul 178 din Codul civil) sunt enunțate expres câteva cazuri (cel de față nefiind inclus) și mențiunea că acestea funcționează "în afară de cazurile prevăzute de lege" (N.B. față de articolul 152 din vechiul Cod al familiei, instituirea curatelei e treaba instanței de tutelă, nu a autorității tutelare). Ar fi nevoie, așadar, ca reglementarea instituirii unui curator (special, ad hoc etc.) pentru cazul discutat să existe prin vreun cotlon al legislației noastre minunate. Ar fi de ajuns și o interpretare a legii care să conducă la ideea că e musai nevoie ca primirea donației să fie făcută cu îndeplinirea formalităților arătate în listele primăriilor. Eu nu am găsit-o, dar nici nu susțin că nu ar putea exista. Poate ajută cineva la dezlegarea problemei. ultima data editat de a_k pe data de Marti, 8 Noiembrie 2011, 20:26 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@Daca parintii vor sa doneze un apartament copilului lor minor de 6 ani, se poate ca ei sa figureze in contract si ca donatori, in nume propriu si ca donatari, in calitate de reprezentanti legali ai fiului lor. Copilul este donatarul, chiar dacă primește donația prin reprezentanții săi legali (care, în speță, sunt chiar părinții donatori). Nici în vechiul Cod civil (v. articolul 815), nici în cel nou (v. articolul 987) nu este prevăzută vreo incapacitate de a primi în astfel de cazuri, consecința fiind aceea că donația este legală. ultima data editat de a_k pe data de Duminica, 6 Noiembrie 2011, 19:30 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
Să vedem atunci: Articolul 1 Scrie că angajații indicați beneficiază de scutirea de impozit pe venit, în condițiile enumerate? Sper că măcar cu textul în față puteți recunoaște acest lucru. Scrie cumva că pentru ocuparea acelei functii trebuie sa aiba o diploma de absolvire a unei forme de invatamant superior de lunga durata, așa cum ați afirmat? Dintr-o condiție pentru acordarea unei scutiri fiscale, prevederea respectivă a devenit o condiție pentru ocuparea unei funcții?! |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@freeelis 1. Ați intrat deja în polemică. Cât timp dialogul e civilizat și rațional, polemica nu e un lucru rău sau de evitat. 2. @in ordin scrie clar ca pentru ocuparea acelei functii trebuie sa aiba o diploma de absolvire a unei forme de invatamant superior de lunga durata Tocmai că nu scrie deloc atât de clar cum afirmați dvs.: http://www.moficial.ro/2004... |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@freeelis Nu era nicio filosofie (aș fi onorat dacă ar fi fost), iar dacă tot nu credeți că are vreo legătură cu subiectul, verificați pe pagina 1 a discuției cine a venit cu ideea invocării codului COR pentru funcția de programator... Mai văzusem ordinul pe care îl menționați. La o citire atentă, ordinul are un scop clar, ușor de înțeles din articolul 1 și din preambul: să precizeze condițiile în care se poate beneficia de scutirea de impozit pe venit prevăzută în Codul fiscal. Deși ordinul menționează ca temei articolul 56:4.l din Legea 571/2003, în prezent referința corectă e 55:4.l: (4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit: Ordinul respectiv pune în aplicare legea, stabilind pe ce criterii, din punct vedere fiscal, se consideră că o persoană se încadrează în activitatea de creație de programe pentru calculator astfel încât să beneficieze de scutirea de impozit pe venit. Era firesc să fie stabilite astfel de criterii pentru a preveni posibilitatea de abuz - angajarea cât mai multor persoane pe post de programator, pentru a beneficia de scutire. De aici și până la a considera că ordinul stabilește condiții de studii pentru a ocupa funcția de programator... @jooorj Verificați-vă legislația și argumentele. |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
@joorj Atunci când v-am cerut să arătați unde în lege există ceea ce dvs. susțineți cu atâta convingere așteptam să indicați un act normativ (ex. lege, ordonanță simplă/de urgență, hotărâre de guvern, chiar și ordin de ministru...), nu să dați copy/paste la informații sumare de pe un sait. În mesajul lung pe care l-ați menționat ați fi găsit acest temei legal și evoluția lui. La Referințe am adăugat și linkuri către actele normative despre care am scris, pentru ca oricine să se poată convinge că nu scot păreri din pălărie. Ați mai fi găsit și o discutare pe scurt a pasajului referitor la nivelul de instruire (doar 4, nu și studii superioare)... În ultimul dvs. mesaj citați dintr-un anunț de concurs. Care e relevanța? Sper că nu încercați să arătați că dacă un oarecare angajator are cerința studiilor superioare, asta echivalează cu o obligație pentru ceilalți angajatori sau cu o dovadă că există temeiul juridic pe care vi-l ceream. Dacă e așa, avem de a face cu o problemă de logică, nu de legislație... v. http://en.wikipedia.org/wik... @freeelis Si totusi exista un act normativ... De ce ne țineți în tensiune? Poate lămuriți problema arătând care act, ce prevede și cum rezolvă discuția de față...  Dacă grupa 2 din COR implică o condiție privind studiile (superioare ziceți), cum se face că pentru unele profesii din această grupă avem mențiunea (studii superioare)? Dacă toate necesită studii superioare, cum se face că pentru unele există și această mențiune suplimentară? (ex. 211201 meteorolog (studii superioare)) Dacă există o așa de evidentă legătură între nivelul de studii și codul COR, cum se explică următoarele coduri: 216601 designer grafică (studii medii) 216602 animator film de animație (studii medii) 216603 intermediarist film desene animate (studii medii) 216604 stilizator film desene animate (studii medii) 216610 designer pagini web (studii superioare) 216611 designer grafică (studii superioare) 216612 grafician calculator (studii medii) 216613 designer pagini web (studii medii) 265234 instrumentist (studii medii) 441507 restaurator bunuri culturale (studii medii) 511314 organizator activitate turism (studii medii) 335106 controlor vamal, controlor pentru datoria vamală, agent vamal (studii superioare) 432341 referent de specialitate TIR și tranzite (studii superioare) P.S. Ideea e simplă: COR nu stabilește condiții de studii necesare pentru angajarea într-o funcție. Acolo unde nu există vreo reglementare specială, angajatorul este liber să stabilească orice condiție de studii la angajare. Poate alege numai programatori cu doctorat sau se poate mulțumi cu studenți sau elevi. Poate cere diplomă sau poate să angajeze doar pe baza testelor date candidatului. E afacerea și riscul lui. E și asta o formă de manifestare a libertății muncii și a ideii de intervenție minimală a statului în treburi private care nu-l privesc. Însă angajatorul poate face/pretinde aceste lucruri înainte să angajeze persoana respectivă, nu după și nicidecum unilateral sau prin constrângere. Obligația de utilizare a COR e respectată dacă ocupația înscrisă în contract respectă regimul profesiilor/ocupațiilor reglementate și folosește codificarea oficială, nu vreo bazaconie de tip chief technology evangelist etc. ultima data editat de a_k pe data de Duminica, 6 Noiembrie 2011, 01:15 |
|
|
|
offline
17
Data inregistrarii: |
 Argumentația luuungă avea și ea un rost. Nu încerca să dea peste cap decât niște prejudecăți, nicidecum vreun adevăr peremptoriu. ...cei care au lucrat/au avut de-a face cu oficii/centre de calcul, departamente IT acum, stiu ce studii a avut/are un PROGRAMATOR, ANALIST, INGINER DE SISTEM, studii (superioare) cerute tot timpul de lege, cerinta regasita si acum (cum altfel?!) in codul COR pentru functia de programator, cod 213102, grupa majora 2- studii superioare. Problema din discuția de față privește temeiul juridic al unei pretinse obligații, iar în mesajul anterior asta discutam. Puteți ignora comentariul meu referitor la experiența proprie sau la ceea ce cred că e păgubos și neinspirat pentru un angajator. Voi ignora la rândul meu mențiunile dvs. referitoare la cei care au lucrat/au avut de-a face cu oficii/centre de calcul, departamente IT acum. Dacă binevoiți, puteți să și arătați unde în lege (e acceptabil inclusiv sensul larg al noțiunii) există tot timpul și acum (cum altfel?!) cerința ca un programator, analist, inginer de sistem să aibă studii superioare? |
|
|
Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere