|
offline
Data inregistrarii: |
Polonia nici nu a fost vreo zi in criza. Este una din tarile care a fost dat ca si model legat de modul in care a stiut sa gestioneze aceasta criza globala. Atat timp cat noi importam mere si produse agricole din Polonia (sunt pline Hypermarketurile cu astfel de produse) de ce ne mira oare acest lucru? In plus, atunci cand peste criza globala, se suprapune incompetenta guvernantilor nostri de a facilita accesarea fondurilor structurale si de a garanta prin mijloace proprii statului creditele atat de necesare pentru supravietuirea si dezvoltarea IMM, principalii contributori la PIB si la veniturile statului si cand politicienii nostri sunt pierduti cu totul in marele joc politic, cred ca pe drept cuvant putem spune ca tara noastra sta cu spatele la iesirea din criza... |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Câștigurile nete totale ale celor 5 milioane de salariați vor depăși anul viitor 19 miliarde de euro, adică ceva mai mult de 15% din Produsul Intern Brut. (Ponderea ajunge undeva la 30% luând în calcul întregul efort al angajatorilor). Cum se împart banii: Judet mii de salariați salariul mediu net lunar (euro) total salarii nete anuale (milioane euro) PIB (mld. Euro) raport salarii nete/PIB (%) TOTAL 4.930,00 324 19.140 123,50 15,50 Bucuresti 939,40 451 5.085 25,14 20,20 Ilfov 96,90 416 484 3,32 14,60 Gorj 79,70 351 336 2,06 16,30 Cluj 197,50 345 818 4,97 16,40 Sibiu 115,70 344 477 2,82 16,90 Mehedinti 46,90 341 192 1,09 17,60 Dolj 133,20 323 517 3,29 15,70 Constanta 186,50 321 719 5,42 13,30 Bacau 120,40 316 457 2,99 15,30 Iasi 155,00 316 587 3,53 16,60 Brasov 163,20 313 614 4,20 14,60 Olt 72,40 311 270 1,65 16,30 Timis 217,60 311 813 5,84 13,90 Prahova 178,30 310 663 5,08 13,00 Giurgiu 33,40 308 123 0,85 14,50 Arges 141,70 304 518 4,29 12,10 Galati 113,40 302 410 2,53 16,20 Valcea 81,50 296 290 2,21 13,10 Buzau 85,00 284 290 1,85 15,60 Dambovita 82,50 277 274 2,22 12,40 Tulcea 44,10 275 145 0,98 14,90 Arad 123,40 273 405 2,97 13,60 Hunedoara 127,40 269 411 2,30 17,90 Salaj 43,90 265 139 1,08 13,00 Alba 93,40 264 296 2,13 13,90 Braila 75,60 264 240 1,43 16,70 Calarasi 45,90 264 145 0,96 15,20 Mures 129,50 264 410 2,93 14,00 Ialomita 45,10 263 142 1,14 12,40 Botosani 54,90 262 172 1,20 14,40 Bistrita Nasaud 60,30 261 189 1,47 12,80 Caras-Severin 59,20 260 185 1,47 12,50 Satu Mare 72,20 259 224 1,65 13,60 Vrancea 59,00 258 183 1,40 13,00 Covasna 49,00 254 149 1,03 14,50 Neamt 83,60 250 251 2,02 12,40 Bihor 163,90 249 489 3,33 14,70 Vaslui 55,90 247 166 1,15 14,40 Suceava 97,00 245 285 2,49 11,50 Teleorman 55,00 240 159 1,30 12,20 Maramures 91,30 235 258 2,09 12,30 Harghita 60,30 220 159 1,60 9,90 Nivelul câștigului salarial mediu net variază de la simplu la dublu: 220 de euro în Harghita, 450 de euro în București. ‘După productivitate’, este replica naturală. Ei bine, nu chiar. Tot de la simplu la dublu variază și ponderea în PIB județean a salariilor nete. La cele două capete, aceleași județe: Harghita cu 9,9% și București cu 20,2%. Din cele 19 miliarde de euro salarii nete, peste cinci miliarde vor merge anul viitor în București. Adică peste un sfert din sumă într-un oraș care produce doar o cincime din PIB, cu o cincime din salariați. Care este secretul Capitalei? 1. OCUPARE. Aproape jumătate din populația totală înseamnă salariați, comparativ cu un sfert la nivel național. 2. EFECT DE HEADQUARTER. O parte din activitățile din teritoriu sunt raportate la București. Acest efect se resimte însă și la salarii, și la PIB. 3. BIROCRAȚIE. Majoritatea salariaților bine plătiți din administrație lucrează aici. Cele mai proaste efecte și cauzele lor: SUCEAVA. Doar 100 de mii de angajați dintr-o populație totală de aproape 700 de mii. BIHOR. Grad ridicat de industrializare, ocupare peste media națională, dar unul dintre cele mai mici salarii. Singura explicație rezonabilă: evaziunea fiscală. VASLUI. Județul cel mai sărac al României are un raport salarii/PIB aproape de media națională. Media este influențată puternic de salariile-standard ale bugetarilor, în condițiile în care și șomajul este cel mai mare din țară: peste 12%. Sursa Institutul National de prognoza |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
În anii ‘90 psihologul K. Anders Ericsson a efectuat un studiu la Academia de Muzică din Berlin. El a împărțit violoniștii școlii în trei grupuri. În primul au fost introduse “starurile”, studenții cu potențial de a deveni soliști world-class. În al doilea grup au fost introduși studenții considerați buni, iar în alt treilea cei care nu aveau potențial de a interpreta profesionist, care intenționau să devină profesori de muzică în școlile publice. Toți au fost întrebați același lucru: în timpul întregii cariere, de când ai pus mâna prima dată pe vioară, câte ore ai exersat? Toți au început să cânte la aceeași vârstă, 5 ani. În primii ani exersau 2-3 ore pe săptămână. Diferențele dintre ei au început să se vadă de la vârsta de 8 ani, când cei mai buni au început să exerseze mai mult decât toți ceilalți: 6 ore pe săptămână la 9 ani, 8 la 12 ani, 16 la 14 ani, crescând frecvența până la vârsta curentă, ajungând la peste 30 de ore pe săptămână. De fapt, până la vârsta de 20 de ani toți cei foarte buni ajunseseră să aibă 10 000 de ore de exercițiu. În același timp, studenții buni aveau 8 000 de ore iar cei mai slabi 4 000. Studiul a fost repetat și la pianiști, cu rezultate similare. Lucrul care uimește la studiul lui Ericsson este că nu au reușit să găsească niciun talent nativ care să fie în “top” fără să exerseze la fel de mult ca ceilalți, sau unul foarte muncitor dar cu mai puțin talent, care să nu fie între primii. Concluzia? În momentul în care o persoană are suficiente abilități să fie admisă într-un grup în care predomină o anumită preocupare (muzică, știință, sport), singurul lucru care diferențiază colegii între ei este cât de mult timp investesc exersând. Cei din top nu sunt pur și simplu mai harnici decât colegii lor. Sunt cu mult mai harnici. Dovada acestei aserțiuni o reprezintă un studiu făcut de Harvard privind evoluția profesională a absolvenților săi care fuseseră admiși “în afara” sistemului de admitere. Aceștia intraseră la prestigioasa universitate cu ajutorul burselor pentru minorități și aflați în competiție directă cu colegii lor nu ar fi fost primiți ca studenți. Rezultatul studiului a fost, după cum bănuiți deja, că acești “tolerați” aveau cariere exact la fel ca ceilalți colegi ai lor, care erau mai inteligenți, mai preocupați de studii și cu note mai bune. Diferența dintre a fi bun profesionist sau nu o face calitatea educației primite și nu abilitățile native ale posesorului. Până în momentul în care au atins succesul pe care-l cunoaștem Mozart acumulase deja 10 000 de ore (a început să compună de la 6 ani însă opere valoroase de la 21), Beatles același număr de ore în episoadele din Berlin – unde cântau într-un club timp de o săptămână câte 8 (opt) ore pe noapte. Bill Joy acumulase același număr de ore ca urmare a faptului că găsise un bug în softul care i-ar fi permis în mod normal să folosească computerul doar câteva minute pe zi – el reușea să prindă nopți întregi și Gates care a avut la fel șansa aproape unică de a avea acces practic nelimitat la computere pe vremea când o oră de folosire costa câteva zeci de dolari. Din “Outliers – The Story of Success” – Malcolm Gladwell” |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
@nico_mirea Multumesc pentru feedback. Cred ca principile enuntate mai sus pot fi cu usurinta considerate universale chiar si pentru o firma de productie. Intradevar in tot lantul acesta economic care este afectat de criza de multe ori efectul scaderii vanzarilor loveste cel mai tare in cei care produc. Depinde si de ceea ce produceti si a cata veriga sunteti in lantul valorii. Depinde si de cat sunteti de indispensabili clientilor si partenerilor, depinde si de cat de bine va puteti ajusta costurile de productie pentru a ramane competitivi, depinde si de presiunea concurentiala si de alternativele la ceea ce oferiti. Intradevar pentru productie pot fi luate in calcul multe variabile. In aceste momente, daca aveti putere de decizie sau influenta, modalitatea de a face fata crizei de catre producatori este printr-un management de risc extrem de eficient si prin adaptabilitate rapida la noile conditii. Cand sunt prea multe ramificatii ca sa ajunga soarele la toate ramurile de multe ori suntem nevoiti sa mai rarim ramurile... Daca doriti putem discuta mai in detaliu cazul dumneavoastra. Va stau cu placere la dispozitie cu sfaturi si idei in masura in care ma pricep. |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
Multumesc pentru raspunsuri. Nu am crezut ca va avea atat impact mesajul meu. Totusi ramane intrebarea: Ce facem pentru a schimba aceasta stare de fapt? Cu ce putem contribui noi tinerii antreprenori, manageri pentru a ajuta tineretul sa-si gaseasca un loc de munca? Ce facem fiecare din noi pentru a ajuta tineretul sa aiba o alta abordare si o alta sansa? Realitatea este ca numarul celor care produc bani si platesc taxe este periculos de aproape a fi egal cu cei care beneficiaza de ajutor social si daca acest raport nu se schimba in cativa ani raportul va fi si mai rau... |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
BitDefender, producatorul autohton de solutii de securitate, a publicat astazi lista celor mai raspandite amenintari informatice din luna octombrie in Romania. Pe primul loc al clasamentului identificam Trojan.AutorunInf.Gen, un mecanism generic care raspndeste malware prin intermediul dispozitivelor periferice, precum stickuri USB, carduri de memorie sau hard discuri externe. Win32.Worm.Downadup si Win32.TDSS sunt alte doua amenintari din faimoasele familii de malware care folosesc aceasta strategie pentru a propaga noi infectii. Win32.Worm.Downadup este pe locul doi in topul realizat de BitDefender, adunand 8% din numarul sistemelor infectate din Romania. De asemenea cunoscut sub denumirea de Kido sau Conficker, acest vierme blocheaza accesul sistemului infectat la site-urile producatorilor de solutii de securitate, impiedicand astfel obtinerea de actualizari ale produselor sau solicitarea serviciilor de asistenta tehnica. In plus, ultimele variante instaleaza si aplicatii de tip rogue pe sistemele compromise. Locul trei este adjudecat de Trojan.Clicker.CM, troianul cel mai raspandit pe site-uri care gazduiesc aplicatii ilegale, precum crackuri, generatoare de chei de validare sau numere de inregistrare pentru software-ul comercial. Cu un procent de peste 5% din totalul fisierelor infectate, este cel mai des folosit in afisarea fortata a bannerelor publicitare in browsere. Pe locul patru, cu 5% din totalul infectiilor din Romania, se afla Trojan.Autorun.AET. Acesta se raspndeste atat prin intermediul dosarelor Windows partajate in retea, cat si prin dispozitive de stocare mobile. Troianul exploateaza functia Autorun din Windows, folosita pentru rularea automata a aplicatiilor in momentul utilizarii unui dispozitiv de stocare extern infectat. Win32.Sality.OG este pe locul cinci, la fel ca si in luna septembrie, cu un procent de 4% din totalul infectiilor. Este un file infector polimorf, care isi anexeaza codul incriptat fisierelor executabile de tip .exe sau .scr. Pentru a-si masca identitatea in sistem, instaleaza un rootkit si incearca sa compromita aplicatiile antivirus instalate pe calculatorul infectat. Exploit.PDF-JS.Gen este o detectie generica a fisierelor de tip PDF special create pentru a exploata diversele vulnerabilitati din motorul Javascript al Adobe PDF Reader. Prin intermediul lor este posibila rularea de cod cu potential distructiv pe un sistem neprotejat. Astfel, la deschiderea unui document PDF infectat, un cod Javascript declanseaza descarcarea de fisiere stocate la distanta, menite a compromite sistemul. Aceasta amenintare se claseaza pe locul sase, la fel ca si in luna septembrie, cu un procent de 3% din totalul sistemelor afectate. Pe locurile inferioare ale clasamentului lunii octombrie se afla Worm.Autorun.VHG (2%), scriptul Trojan.JS.PYV (1%), Troianul Peed, detectat ca Generic.Peed.Eml.88CB9849 (1.02%) si, pe ultima pozitie, file infectorul Win32.Virtob.Gen (1%). Pentru sfaturi despre cum se pot inlatura acesti virusi, accesati centrul de securitate BitDefender. "In ultimele doua luni, Downadup (Conficker sau Kido) a urcat in top de pe locul 4 pe locul 2. Explicatia pentru aceasta crestere este simpla: studentii s-au intors la facultate, elevii au inceput scoala, iar concediul de vara s-a terminat. Stickurile infectate au nceput sa circule iarasi din calculator in calculator, raspndind aceasta amenintare mai departe", a declarat Alexandru Catalin Cosoi, Senior AntiSpam and AntiPhishing Researcher, BitDefender. Amenintarile informatice reusesc sa ramana active luna de la luna si sporesc numarul total al victimelor, desi, aparent, potentialul lor distructiv luat separat este destul de mic. Cu toate acestea, spamul si site-urile infectate reprezinta in continuare numai o parte a acestor pericole. Din aceste motive, este imperios necesar sa va protejati mpotriva virusilor si a altor tipuri de malware, atat prin folosirea unei solutii de securitate complete, cat si prin efectuarea tuturor actualizarilor de sistem. |
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
@grace_r Ai perfecta dreptate, poate ar fi trebuit sa ma refer la masinile care sunt parcate in fiecare zi in fata mall-urilor si a supermarketurilor in timpul orelor de program ... 
|
|
|
|
offline
Data inregistrarii: |
În statul New Jersey sunt 5 milioane de salariați. Populație totală: 8,5 milioane. În România sunt tot 5 milioane de salariați. Populație totală, 21,5 milioane. New Jersey are un șomaj de 9,7%, aproape de media SUA de 9,8%. România raportează un șomaj de 6,9%. Unde e problema? După cifra șomajului, România pare să stea foarte bine în Europa. Ceea ce nu spune această cifră este cât din populația activă (10 milioane) chiar lucrează. Pe ultimele date Eurostat, în 2008 doar 59% dintre românii între 15 și 64 de ani munceau (ajustată cu creșterea din primele 9 luni a șomajului, rata de ocupare a scăzut la 58%). Suntem astfel la egalitate cu Italia sau Polonia, iar în UE rata este mai mică doar în Ungaria și Malta. Cifra a scăzut de la 65%, cât era în 1997. În schimb, o parte din populația neocupată se regăsește între muncitorii români din străinătate. Chiar și așa. Nu vi se pare că sunt mult prea multe mașini care rămân în parcare, acasă, în zilele de lucru? |
|
|
Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere