Idee: Ce ziceti daca am incepe interpretarea acestor " clauze considerate nescrise" din codul civil, incepand cu introducerea, respectiv cu dispozitiile art.1. din n. cod civil, respectiv, Izvoarele dreptului civil (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului".

(2) In cauzele neprevazute de lege, se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.

(3) In materiile reglementate prin lege, [b]uzantele se aplica numai in masura in care legea trimite in mod expres la acestea.


(4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.

(5)Partea interesata trebuie sa faca dovada existentei si a continutului uzantelor.Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre entitatile sau organismele autorizate in domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrara.

(6) In sensul prezentului cod, prin uzante se intelege obiceiul (cutuma) si uzurile profesionale."

Acum, luam cu titlu de exemplu, disp. art.1402 n.cod civil :"Conditia imposibila, ilicita sau imorala-Conditia imposibila, contrara legii sau bunelor moravuri este considerata nescrisa, iar daca este insasi cauza contractului, atrage nulitatea absoluta a acestuia."

Oare nu exista o legatura (indisolubila, as zice eu) intre aceste "uzante" si "acele clauze considerate nescrise"?Oare acesta sa fie "neantul" de care ne speriem?

De exemplu, Art.1009 din n.cod.civil-Clauze considerate nescrise (dispozitii speciale in materie de liberalitati) s-ar putea corobora cu disp. art.1 alin.(3) din n. cod civil, care ne spune, faptul ca, "In materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai in masura in care legea trimite in mod expres la acestea" ori, disp. art.1009 din n.cod civil, face acest lucru.

Prin urmare, o clauza considerata nescrisa, dintre cele enumerate de disp. art.1009 n.c.civ., va produce efecte conform uzantelor- ca izvoare de drept (as corobora aici si disp. art.1 alin. (5) n.cod civ.).

Ma gandesc ca interpretarea s-ar completa, astfel, de minune si si cu ceea ce a "tradus/interpretat" @a_k, citez :"Lista clauzelor "considerate nescrise" este foarte lungă şi constant îmbogăţită. De la dreptul consumului la dreptul asigurărilor, de la dreptul coproprietăţii la dreptul societăţilor, de la procedura civilă la dreptul privind închirierea..., sunt puţine domeniile care sunt ocolite de stabilirea, în legislaţie, a clauzelor considerate nescrise."

P.S.Rugaminte: norocul meu ca nu exista emoticoane cu "pusti"..dar exista cu..."rosii" astfel ca, va rog, putina intelegere!

cermak gruianu a scris:

Ma gandesc ca interpretarea s-ar completa, astfel, de minune si si cu ceea ce a "tradus/interpretat" @a_k, citez :"Lista clauzelor "considerate nescrise" este foarte lungă şi constant îmbogăţită. De la dreptul consumului la dreptul asigurărilor, de la dreptul coproprietăţii la dreptul societăţilor, de la procedura civilă la dreptul privind închirierea..., sunt puţine domeniile care sunt ocolite de stabilirea, în legislaţie, a clauzelor considerate nescrise."

Am inceput cu acelasi text citat de colega mea cermak, deorece cred ca raspunde unei importante intrebari din dezbaterea asupra clauzelor nescrise, atat de controversate...deja!
Mai intai voi spune ca eu cred ca pot fi considerate clauze nescrise acele stipulatii ale contractului care contravin oricareia dintre prevederile imperative ale unei norme legale, de orice natura ar fi aceasta norma.
Referitor la intrebarea "cine o poate invoca", cred ca raspunsul este ca o poate face orice persoana interesata si instanta din oficiu.
Cu privire la intreabrea "cine o poate constata", cred ca ar fi normal sa fie constatata de instanta, dupa punerea in discutia partilor, iar pronuntarea instantei asupra acestor clauze sa se faca in mod asemanator pronuntarii pe exceptii, anterior intrarii asupra judecarii fondului, pe temeiul normei imperative invocate de partea interesata si supuse controlului aceleeasi instante. Tocmai avind in vedere textul citat initial si anume ca lista acestor clauze este "foarte lunga si constant imbogatita", ar trebui sa fie posibila si o amanare a pronuntarii, prin incheiere, asupra constatarii ca fiind nescrisa o clauza invocata a fi de aceasta natura. In acest mod instanta va putea sa verifice temeiul legal al constatarii pe care o va face in acest sens.
Referitor la consecinte, consider ca ulterior constatarii de catre instanta a existentei unei asemenea clauze, actul se va interpreta considerind ca respectiva clauza nu a fost niciodata scrisa, sau altfel spus, ca actul a fost scris fara sa fi cuprins vreodata respectiva clauza. In acest sens, este adevarat ca in functie de momentul invocarii si pronuntarii instantei asupra clauzei cu pricina, efectele sa fie diferite, dar in acelasi timp, nu este de negat ca vor exista siimilitudini cu efectele nulitatii. Insa dreptul in general si cel civil in special, sunt pline de similitudini , care nu se pot confunda cu "identitatile", fapt ce nu le fac nici inutile si nici nefunctionale. In aceasta situatie, de exemplu, uun mod de pronuntarea descris mai sus, ar simplifica insasi interpretarea actului, supus acestei interpretari ulterior constatarii.
In ceea ce priveste termenul, consider ca invocare si o constatare ca nescrise a acestor clauze pot fi facute oricand, atata timp cat insusi actul care le cuprinde este considerat inca valabil, urmind ca aici sa se faca legatura si cu prevederea care arata ca actul va fi considerat nul daca o asemenea clauza constatata tine de insasi natura sa ori este chiar cauza contractului, in aceasta situatie nulitatea intregului act intervenind concomitent cu constatarea instantei asupra naturii, importantei si calitatii de clauza nescrisa.
Ceea ce pot insa spune, este ca legea lasa numai loc acestor interpretari si implicit un mare rol activ (hm: subiectiv) instantei de judecata, ea nefiind extrem de clara in delimitarea tuturor acestor aspecte.
Zic si eu...cu totala si sincera modestie.

Fata de cele aratate mai sus, intreb: care sunt diferentele, cat de mici, fata de nulitatea absoluta?
Personal, nu le vad.
Adica un act e nul absolut oricum daca are o cauza ilicita ori imorala, si atunci la ce ma ajuta sa vaz ca este de esenta actului, cauza sa, o clauza imorala, recte nescrisa?
Ajunge sa constat ca e imorala. Sa o mai calific si nescrisa e inutil, redundant.
La fel cu obiectul contractului, daca e ilegal, contractul e nul, ce rost mai are sa constat ca acea clauza referitoare la obiect e ilegala, adica si nescrisa.

Poate vine procedura noua cu ceva clarificari, cu proceduri diferite de constatare a nescriselor fata de nulitatile absolute, ca eu una ori sunt chioara ori sunt oarba! Sunt de acord cu Adalbert in ceea ce priveste utilitatea lor... e un fel de tichie de margaritar pentru chelia justitiei noastre!

Eu cred ca "nescris/a", in contextul discutat echivaleaza cu INEXISTENT/A deci echivaleaza cu NUL/A ABSOLUT !!!
Parerea mea, moncher...
In rest, NUMAI DE BINE !

Nu cred ca problema se rezolva daca schimbam termenii (i.e. din "nescriere" in "inexistenta"). Cat timp exista o intreaga teorie a nulitatilor (absolute/relative, totale/partiale etc.) e greu de inteles de ce nu e aplicata si pentru "nescrieri", "inexistente" etc. Ne taiem in lama lui Occam inventand "pluralitati fara necesitate".


E a doua postare a dvs. pe acest forum si a doua afisare a linkului catre cartea la care sunteti coautor. E suficienta reclama.

Nulitatea presupune existenta unui contract care "exista" pana la momentul declararii/constatarii nulitatii. Teoria actelor inexistente era dezbatuta in doctrina de specialitate cu mult inaintea aparitiei NCC. O clauza nescrisa nu va produce niciun efect, sanctiunea fiind extrem de energica. E.g.: acest viciu nu va putea fi acoperit in niciun mod, va fi imprescritibil etc.

Trebuie sa asteptam sa vedem care este viziunea legiuitorului in materie de taxe de timbru...se va timbra la valoare sau nu?......ramane de vazut.

Oricum opinia mea este ca din moment ce legiuitorul foloseste doi termeni diferiti, ma rog, trei: anulare, nulitate si clauze nescrise, inseamna ca ne aflam in fata unor sanctiuni distincte, cu regim juridic diferit.

In legatura cu "reclama la carte", chiar va rog sa considerati aceste postari ca fiind o modalitate de a promova Noul Cod civil. Note. Corelatii. Explicatii. Cei 16 autori, desi practicieni si specialisti ai dreptului: magistrati, avocati si cadre universitare nu suntem nume consacrate, motiv pentru care viitoarea noastra carte are nevoie de un pic mai multa publicitate decat altele.

Nu am stiut ca reclama nu este permisa deoarece sunt un novice al forumurilor. De aceea, fiind avertizat de dv., in calitate de moderator al acestei discutii, ma voi conforma.

alex_dimi a scris:

... legiuitorul foloseste doi termeni diferiti, ma rog, trei: anulare, nulitate si clauze nescrise...

Nu am nicio parere structurata in speta, dar de ex la art. 2515 NCC legiuitorul mai foloseste si a patra varianta, notiunea de "clauza interzisa", sanctionata cf. alin (6) cu nulitatea absoluta.

ultima data editat de eumarian pe data de Miercuri, 31 August 2011, 21:45

nulitatea absoluta = nulitate stricto sensu
nulitate relativa = anulabilitate

Art. 1.254
Desfiin?area contractului ?i a actelor subsecvente
(1) Contractul lovit de "nulitate" absolut? sau "anulat" este considerat a nu fi fost niciodat? încheiat.

Oricum toate clauzele care sunt sanctionate cu nulitatea absoluta sau cu cea relativa sunt interzise

clauza nescrisa = inexistenta (in opinia mea)