Solutii pentru IMM
  • Autentificare
    Utilizator
    Parola
    recuperare parola
    Recuperare parola

    Introduceti adresa de email asociata contului dumneavoastra.

    Un email cu noua parola si instructiunile de recuperare a fost trimis cu succes catre adresa specificata de tine.

  • Inregistrare

    Intra acum in comunitatea Avocatnet.ro. Este gratuit!

     ContUtilizator  ContConsultant  ContFirma

    Avocatnet.ro in cifre
    Comunitatea are 325.817 de membri si 5.988 de consultanti inregistrati care au contribuit cu 2.103.836 mesaje in forum.

Discutie protectia muncii - medici si asistente medicale

 
 
offline
Avatar 1

Data inregistrarii:
Joi, 8 Septembrie 2011, 12:13

Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

 
Data post: Joi, 8 Septembrie 2011, 12:21

buna as vrea sa rog sa-mi trimiteti instructiuni de protectie a muncii pentru medici si asistente medicale. Mersi
 
 
 
offline
25
1

Data inregistrarii:
Duminica, 19 Iunie 2011, 13:58

Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

 
Data post: Joi, 8 Septembrie 2011, 12:58

E atat de complex raspunsul pe care il asteptati...

La modul general, puteti citi aici

http://www.scribd.com/doc/4...


 
 
 
offline
Avatar 11

Data inregistrarii:
Duminica, 29 Noiembrie 2009, 14:16

Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

 
Data post: Vineri, 9 Septembrie 2011, 09:35
va recomand ptr completare si directiva europeana privind normele de aplicare.
http://osha.europa.eu/en/le...
 
 
 
offline
5

Data inregistrarii:
Sambata, 24 Septembrie 2011, 17:36

Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

 
Data post: Luni, 26 Septembrie 2011, 22:12
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII IN CABINETUL MEDICAL

Art.44 Personalul medical va fi instruit in vederea cunoasterii conditiilor de sepsie conform reglementarilor in vigoare astfel:
- dezinfectia obiectelor de inventar din incaperile destinate activitatii medicale precum si a pavimentelor si peretilor.
- reguli de igiena individuala si colectiva.
- respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor.

Art.45 Deservirea echipamentelor de munca din cabinetul medical se va face numai de catre personalul medical care cunoaste procedeele de lucru, are calificare si a fost instruit din punct de vedere al securitatii muncii.

Art.46 In incaperile unde se efectueaza consultatii sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei precum si fumatul.

Art.47 Se interzice orice interventie asupra instalatiilor electrice, acestea fiind efectuate numai de catre personal calificat instruit si autorizat.

Art.48 Este interzisa asezarea echipamentelor individuale de protectie la un loc cu imbracamintea personala de exterior.

Art.49 Se interzice pastrarea echipamentelor individuale de protectie in spatii destinate servirii mesei .

Art.50 Se interzice a se lucra cu instrumentar medical nesterilazat.

Art.51 Se interzice personalului medical sa poarte imbracaminte proprie peste echipamentul individual de protectie.

Art.52 Este interzisa ocuparea cailor de acces cu diferite obiecte: ambalaje, cutii, lazi

Art.53 Este interzis utilizarea focului deschis sau fumatul in cabinetul medical.

Art.54 Substantele folosite in cabinetul medical se vor pastra intr-un spatiu special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il reprezinta.

Art.55 Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor din cabinetul medical se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori.

Art.56 Remedierea defectiunilor constatate la echipamentele de munca vor fi executate numai de persoane calificate.

Art.57 Este interzisa folosirea aparatelor conectate la prize electrice fara nulul de protectie.

Art.58 Se interzice depozitarea de materiale in dreptul tabloului electric.

Art.59 Materialele folosite pentru curatenie vor fi depozitate in locuri separate de cele utilizate pentru tratarea pacientilor si vor fi etichetate adecvat.

Art.60 Zilnic se vor desfasura activitati de curatenie si dezinfectie.

Art.61 Se interzice folosirea maturilor la operatia de curatenie.

Art.62 Personalul medical este obligat sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid inainte si dupa contactul cu pacientul.

Art.63 Se interzice personalului medical sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile in timpul desfasurarii activitatii medicale.

Art.64 Se interzice personalului medico-sanitar sa transporte la domiciliu propriu echipamentul individual de munca .

Art.65 La sfarsitul fiecarei zi de lucru incaperile vor fi aerisite si dezinfectate.

Art.66 Pavimentele, peretii si mobilierul din fiecare incapere vor fi dezinfectate zilnic.

Art.67 Personalul medico – sanitar care prezinta leziuni cutanate ale degetelor va lucra numai cu echipament individual pentru protectia mainilor.

Art.68 Este obligatoriu ca orice persoana care desfasoara activitati in domeniul sanatatii sa se autodeclare conducatorului locului de munca, in cazul in care prezinta semne de imbolnavire, conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca.

Art.69 Lucratorii cabinetului medical vor efectua controlul medical periodic, conform HG 355/2007 privind supravegherea starii de sanatate si vaccinarile obligatorii.


INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTARULUI MEDICAL

Art.70 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca echipamentele de munca functioneaza corespunzator parametrilor proprii.

Art.71 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca instrumentarul din dotare este corespunzator, nu prezinta fisuri, stirbituri sau deformari.

Art.72 Este interzisa folosirea instrumentarului care prezinta fisuri, deformari etc.

Art.73 Este interzisa purtarea instrumentelor de mana ascutite, taioase sau intepatoare in buzunar.

Art.74 Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratament vor fi sterilizate inainte de utilizare.

Art.75 Ustensilele de lucru vor fi curatate si dezinfectate dupa fiecare folosire.

Art.76 Pastrarea si transportul instrumentarului se va face in truse speciale, etichetate.

Art.77 Se interzice aglomerarea locului de munca cu obiecte inutile.

Art.78 Se interzice lasarea obiectelor in jurul locului de munca sau pe caile de acces.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA COLECTAREA REZIDUURILOR

Art.79 Reziduurile septice (contaminate cu agenti patogeni) vor fi colectate direct la locul procedurii lor in saci de material plastic si se vor preda la firma de colectare pentru incinerare.

Art.80 Zilnic, la terminarea programului, paharele de unica folosinta, servetele etc. se vor colecta in saci de plastic si se vor arunca la rampa de gunoi.

PICTOGRAMA"PERICOL BIOLOGIC"




1. - În toate unitățile sanitare activitățile legate de gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale fac parte din obligațiile profesionale și vor fi înscrise în fișa postului fiecărui salariat.
2. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei instructiuni se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități sanitare.
3. – Se va elaborara planul anual privind gestionarea deșeurilor obligatorii
4. – (1) Unitățile în care se desfășoară activități medicale vor elabora, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale.


INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
CAPITOLUL I
Obiective și domenii de aplicare
Art. 1. – Prezentele instructiuni proprii privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă și se elimină aceste deșeuri, o atenție deosebită acordându-se deșeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate.
Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitățile în care se desfășoară activități medicale în urma cărora sunt produse deșeuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producătorul de deșeuri este răspunzător pentru îndepărtarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitatea sa.
(3) Unitățile sanitare elaborează și aplică cu prioritate programe, strategii de management și proceduri medicale care să prevină producerea de deșeuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantitățile produse.
(4) Unitățile sanitare elaborează și aplică planul propriu de gestionare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale, în concordanță cu regulamentele interne și cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.
Art. 3. - Producătorii de deșeuri au următoarele obligații:
a) să diminueze cantitățile de deșeuri ce urmează să fie eliminate, încă din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) să promoveze reutilizarea și reciclarea acelor categorii de deșeuri care se pretează la aceste operațiuni;
c) să separe la locul de producere deșeurile periculoase de cele nepericuloase.
Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplică în toate unitățile sanitare care produc deșeuri.
Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea deșeurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice.
CAPITOLUL II
Definiții
Art. 6. - Prin prezenta instructiune sunt definiți următorii termeni:
a) deșeurile rezultate din activități medicale - toate deșeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitățile sanitare;
b) deșeurile nepericuloase - deșeurile a căror compoziție este asemănătoare cu cea a deșeurilor menajere și care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană și pentru mediu;
c) deșeurile periculoase - deșeurile rezultate din activități medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană și pentru mediu și care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activităților de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor și recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală și producere, testare, depozitare și distribuție a medicamentelor și produselor biologice;
d) deșeurile anatomo-patologice și părți anatomice – deșeurile care includ țesuturile și organele, părțile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii și din alte proceduri medicale; în această categorie se includ și animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare și experimentare;
e) deșeurile infecțioase - deșeurile lichide și solide care conțin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum și materialele care conțin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor;
f) deșeurile chimice și farmaceutice - substanțele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate și reziduurile de substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deșeurile înțepătoare-tăietoare - deșeurile care pot produce leziuni mecanice prin înțepare sau tăiere;
h) deșeurile radioactive - deșeurile solide, lichide și gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive;
i) unitatea sanitară - orice unitate publică sau privată care desfășoară activități cu profil sanitar;
j) activitatea medicală - orice activitate de diagnostic, prevenție, tratament, monitorizare și recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu implică utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatură medicală;
k) sistemul de gestionare a deșeurilor - totalitatea activit ăților de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport și eliminare finală;
l) depozitarea temporară - păstrarea pe o perioadă limitată a deșeurilor ambalate corespunzător în spații special destinate și amenajate, până la preluarea și transportul lor la locul de eliminare finală;
m) eliminarea finală - totalitatea metodelor și tratamentelor fizice, chimice și biologice aplicate deșeurilor periculoase rezultate din activitățile medicale, care vizează eliminarea pericolelor și riscurilor potențiale asupra mediului și asupra stării de sănătate a populației, precum și reducerea volumului de deșeuri;
n) incinerarea deșeurilor - arderea deșeurilor în instalații speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determină neutralizarea deșeurilor, utilizându-se echipamente de reținere și purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitară - depozitarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deșeuri periculoase sau nepericuloase. Deșeurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deșeuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fișa internă a gestiunii deșeurilor - formularul de păstrare a evidenței deșeurilor produse în unitățile sanitare, cu date privind circuitul complet al deșeurilor de la producere și până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr.155/1999 pentru introducerea evidenței gestiunii deșeurilor și a Catalogului European al Deșeurilor.
CAPITOLUL III
Clasificări
Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deșeurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:
1. deșeurile nepericuloase sunt deșeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deșeuri se colectează și se îndepărtează la fel ca deșeurile menajere. Deșeurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deșeuri periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deșeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepția celor provenite de la secțiile de boli contagioase), sacii și alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deșeurile periculoase se clasifică în:
a) deșeurile anatomo-patologice și părți anatomice, care cuprind părți anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică (fetuși, placente), părți anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare și experimentare. Toate aceste deșeuri se consideră infecțioase conform Precauțiunilor universale;
b) deșeurile infecțioase sunt deșeurile care conțin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum și cu virusuri, bacterii, paraziți și/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conținut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuși, sonde și alte materiale de unică folosință, comprese, pansamente și alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deșeurile înțepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosință, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infecțios. Aceste deșeuri se consideră infecțioase conform Precauțiunilor universale;
d) deșeurile chimice și farmaceutice sunt deșeurile care includ serurile și vaccinurile cu termen de valabilitate depășit, medicamentele expirate, reziduurile de substanțe chimioterapice, reactivii și substanțele folosite în laboratoare. Substanțele de curățenie și dezinfecție deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depășit vor fi considerate deșeuri chimice, de exemplu: substanțe dezinfectante, substanțe tensioactive etc.
Art. 8. - Materialele folosite în practica medicală, care sunt de utilizare îndelungată (nu de unică utilizare), pot fi recuperate, refolosite și reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele și instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt și ele supuse sterilizării.
CAPITOLUL IV
Colectarea la locul de producere (sursă)
Art. 9. - Colectarea și separarea deșeurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situația în care nu se realizează separarea deșeurilor pe categorii, întreaga cantitate de deșeuri se tratează ca deșeuri periculoase.
CAPITOLUL V
Ambalarea deșeurilor
Art. 10. - Ambalajul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosință și se elimină o dată cu conținutul.
Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deșeurile din unitățile sanitare sunt:
a) galben - pentru deșeurile periculoase (infecțioase, tăietoare-înțepătoare, chimice și farmaceutice);
b) negru - pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile asimilabile celor menajere).
Art. 12. - Pentru deșeurile infecțioase și tăietoare-înțepătoare se folosește pictograma "Pericol biologic". Pentru deșeurile chimice și farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.
Art. 13. - Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt tăietoare-înțepătoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât și sacii sunt marcați cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie să fie confecționați din polietilenă de înaltă densitate pentru a avea rezistență mecanică mare; termosuturile trebuie să fie continue, rezistente și să nu permită scurgeri de lichid. Sacul trebuie să se poată închide ușor și sigur. La alegerea dimensiunii sacului se ține seama de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor. Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac și pedală sau în portsac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său. Grosimea polietilenei din care este confecționat sacul este cuprinsă între 50-70 µ.
Art. 14. - Deșeurile înțepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la acțiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confecționează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi ușor transportabile la locul de depozitare intermediară și, ulterior, la locul de eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizează din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății și Familiei - Direcția generală de sănătate publică.
Art. 15. - Recipientul destinat colectării deșeurilor înțepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) să fie impermeabil și să prezinte etanșeitate, iar prin sistemul de închidere definitivă să impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deșeurile înțepătoare-tăietoare și a mediului, precum și posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unității sanitare;
b) să fie inscripționat, în cazul recipientelor importate, și în limba română. Inscripția trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) să fie avizat de Ministerul Sănătății și Familiei după ce a fost supus procedurilor de testare specifică a rezisten ței materialului la acțiuni mecanice. Testele trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate pentru astfel de testări, rezultatele testelor determinând calitatea produsului. Produsul, în urma testării, nu trebuie să își modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structură, formă, culoare.
Art. 16. - În situația în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 și 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, de culoare galbenă, și marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente și să nu permită scurgeri de lichid. La confecționarea sacului trebuie să se respecte cerințele art. 13.
Art. 17. - Pentru deșeurile infecțioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilenă cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu sac de polietilenă, marcate cu galben și cu pictograma "Pericol biologic".
Art. 18. - Al doilea ambalaj în care se depun sacii și cutiile pentru deșeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul de depozitare temporară. Containerele pentru deșeuri infecțioase și înțepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt inscripționate "Deșeuri medicale" și poartă pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecționate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor lavabile și rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante. Containerul trebuie să fie etanș și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. În aceste containere nu se depun deșeuri periculoase neambalate (vrac) și nici deșeuri asimilabile celor menajere.
Art. 19. - Părțile anatomice destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate, sau în saci din polietilenă cu marcaj galben, special destinați acestei categorii de deșeuri. Sacii trebuie să fie perfect etanși pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării placentelor, acestea sunt ambalate și supuse dezinfecției în conformitate cu cerințele beneficiarului.
Art. 20. - Deșeurile chimice și farmaceutice se colecteaz ă în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se îndepărtează conform prevederilor legale privind deșeurile chimice periculoase.
Art. 21. - Deșeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripționați "Deșeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenți și incolori.
Art. 22. - Pe ambalajele care conțin deșeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a cabinetului care a produs deșeurile (denumirea și data). În cazul în care nu există etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apă, direct pe sacul gol sau pe cutie.
CAPITOLUL VI
Depozitarea temporară
Art. 23. - Depozitarea temporară trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare.
Art. 24. - Durata depozitării temporare va fi cât mai scurtă posibil, iar condițiile de depozitare vor respecta normele de igienă în vigoare. Pentru deșeurile periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să depășească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unității și 24 de ore pentru transport și eliminare finală.
Art. 25. - Spațiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Amenajarea spațiului pentru depozitarea temporară trebuie prevăzută în proiectul inițial al unității, în cazul noilor construcții. Unitățile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spații pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Art. 26. - Spațiul de depozitare temporară trebuie să aibă două compartimente:
a) un compartiment pentru deșeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deșeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igienă în vigoare privind mediul de viață al populației.
Art. 27. - Condițiile spațiului de depozitare pentru deșeuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora. Spațiul de depozitare temporară a deșeurilor periculoase este o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curățării și dezinfecției. Spațiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilație corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziția deșeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsecția și deratizarea spațiului de depozitare în scopul prevenirii apariției vectorilor (insecte, rozătoare).
Art. 28. - Deșeurile asimilabile celor menajere se depozitează și se evacuează conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată și modificată prin Legea nr. 426/2001, și ale Ordinului ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației.
CAPITOLUL VII
Transportul
Art. 29. - Transportul deșeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă și securitate în scopul protejării personalului și populației generale.
Art. 30. - Transportul deșeurilor periculoase în incinta unității sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele și containerele mobile se spală și se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate.
CONDIȚII
de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
1. Sacii negri sau transparenți se folosesc pentru colectarea deșeurilor asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepția celor provenite de la secțiile de boli infecțioase), hârtie, bonete și măști de unică folosință, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii și alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deșeurilor infecțioase, de exemplu: părți anatomice și anatomo-patologice (fetuși, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese îmbibate cu sânge sau cu alte lichide biologice, pansamente și alte materiale contaminate, recipiente care au conținut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materialele, instrumentele și echipamentele medicale de unică folosință (de exemplu: mănuși, sonde și alte materiale de unică folosință), membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereți rigizi se folosesc pentru colectarea deșeurilor înțepătoare-tăietoare, de exemplu: seringi de unică folosință, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatură și ace, lame de bisturiu de unică folosință, sticlărie (spartă sau nu) care a venit în contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, deșeurile de la secțiile de hemodializă.
________________________________________


INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND
CURATAREA, DEZINFECTIA SI STERILIZAREA
IN UNITATILE SANITARE

Curatarea
ART. 1 (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
ART. 2 Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
ART. 3 In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea masurilor de securitate a muncii, conform prevederilor în vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul cabinetelor, sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.
ART. 4 (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
(2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
ART. 5 (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
(2) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

Dezinfectia
ART. 6 (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
(2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de securitate a muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
ART. 7 (1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 și 2, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfectia igienica a mâinilor prin spalare;
b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c) dezinfectia pielii intacte.
(3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, în tipul 2 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecția suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate;
c) dezinfectia lenjeriei (material moale).
ART. 8 Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
ART. 9 (1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor legislației in vigoare.
(2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul casnic.
ART. 10 In funcție de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectiie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
ART. 11 Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor.

Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor
ART. 12 (1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea.
(2) Eficienta dezinfeciei profilactice este conditionata de o riguroasa curatare prealabila.
(3) Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare.
(4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in autorizatie/inregistrare.
(5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului.
(6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea lor;
d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs de utilizare.
(7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care să previna accidentele si intoxicatiile.
(8) Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante.
(9) In fiecare încapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia de lucru.
Sterilizarea
ART. 13 Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate.
ART. 14 Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respectarea permanenta a procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii produselor la exigentele specificate in standardul EN ISO 9001/2000.
ART. 15 Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta a unitatilor sanitare.
ART. 16 Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
ART. 17 Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea, stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor spatii decat cele anume desemnate.
ART. 18 Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa fie amenajat intr-un spatiu special destinat, în vederea desfasurării activitatilor din etapele mentionate.
ART. 19 Organizarea activitații serviciilor de sterilizare cuprinde:
a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru dispozitivele murdare, nesterile;
b) asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii microbiene si eliminarii incarcaturii organice si a biofilmului de pe dispozitivele medicale;
c) verificarea starii de functionare a aparaturii;
d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale;
e) sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului;
f) procedurile de control si marcare a produselor finite;
g) tratarea neconformitatilor;
h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei;
i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
j) instruirea personalului;
k) echipamentul de protectie al personalului.
ART. 20 In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate fizico-chimice.
ART. 21 (1) Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizeaza chimic numai cu produse autorizate/inregistrate. In vederea unei bune practici medicale si eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, orice utilizator este obligat sa tina evidenta tuturor procedurilor de sterilizare chimica in Registrul de sterilizare chimica. Se vor completa obligatoriu:
a) produsul utilizat si concentratia de lucru;
b) data si ora prepararii solutiei de lucru;
c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura;
e) ora terminarii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
f) numele și semnatura persoanei care a efectuat procedura.
(2) Acest registru va fi pus la dispozitia organelor de control sanitar si poate constitui, dupa caz, proba medico-legala.
ART. 22 Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
ART. 23 Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate și avizate conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 24 Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
ART. 25 Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de sterilizat ambalate.
ART. 26 Personalul medical responsabil cu respectarea calitații procedurilor de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru.
ART. 27 Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la loc vizibil.
ART. 28 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator;
b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea și temperatura atinse, inregistrate pentru fiecare faza a ciclului, în functie de programul ales.
ART. 29 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune care nu are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura și presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatorie utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici).
ART. 30 Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie plastic, după care se inchide imediat colierul casoletelor.
ART. 31 Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate în hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau într-un pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor.
ART. 32 Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se poate face prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pachetelului-test atasat la fiecare cos.
ART. 33 Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea culorii indicatorilor nu s-a realizat.
ART. 34 Este interzisa functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru carbonizat.
ART. 35 Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului.
ART. 36 Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile;
b) cel putin o data pe saptamana, la autoclavele care sterilizeaza instrumentar;
c) dupa fiecare reparatie a autoclavei.
ART. 37 În vederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt admisi urmatorii indicatori biologici:
1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii de 10^-6 UFC
Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile.
2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat.
La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 de ore.
Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului.
3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH
Mod de utilizare:
a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C. Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre producator (de exemplu, 120 grade C, timp de 30 de minute);
b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate într-un incubator de 56 grade C;
c) citirea rezultatelor:
- mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta;
- virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescența a continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au ramas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul produsului).
Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120 grade C.
Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120 grade C. Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi.
ART. 38 (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor si casoletelor inchise.
(2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului.
(3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de o luna de la sterilizare.
ART. 39 Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face:
1. Pentru fiecare ciclu:
a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama;
b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura si saturatia vaporilor;
2. Zilnic:
a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick;
b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare (diagrama).
ART. 40 Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe trimestru.
ART. 41 Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat.
ART. 42 Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama);
b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
c) controlul umiditatii textilelor.
ART. 43 Amplasarea, dotarea, exploatarea, intreținerea, verificarea si repararea aparatelor, utilajelor și instalatiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale in vigoare.
ART. 44 Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.
ART. 45 Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca.
ART. 46 Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita și acreditata sa lucreze cu vase sub presiune.


RISCURI SPECIFICE ACTIVITATII MEDICALE

Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Intrucat sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare.
Valori – limita de expunere profesionala.
Pana in prezent nu a fost stabilite valori-limita de expunere profesionala pentru agenti biologici, desi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala dintre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a e reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil, intr-o perioada foarte scurta de timp.

DEFINITIA AGENTILOR BIOLOGICI

Agentii biologici contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti) prezenti la locurile de munca si care actioneza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Acesti agenti biologici se pot transmite in mod direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, de la animalele de laborator cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator.
De asemenea, sunt considerati agenti biologici si substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra sanatatii organismului uman, cum sunt hormonii sau toxinele.
In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie.

a) Microorganism – entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic.
b) Cultura celulara – rezultatul cresterii “in vitro” a celulelor isolate din organisme multicelulare.

CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI

In functie de importanta riscului de infectare pe care il prezinta, agentii biologici se impart in patru grupe:
I. Grupa 1 – agenti biologici care nu pot provoca imbolnavirea;
II. Grupa 2 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea si constituie un pericol pentru lucratori. Propagarea in colectivitate a agentilor biologici din aceasta grupa nu este probabila. In general, pentru aceasta grupa exista profilaxie si tratament eficace.
III. Grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc de propagare in colectivitate, dar in general exista profilaxie si tratament eficace.
IV. Grupa 4 – agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc ridicat de propagare in colectivitate sin u exista in general profilaxie si nici tratament eficace.

Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om.
Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor.
La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele modificate genetic.
Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii lucratorilor sanatosi.
Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate inh considerare in mod specific.
Activitatile in serviciile de sanatate de toate tipurile si activitatile in laboratoarele clinice si de diagnostic sunt activitatile unde sunt identificati agentii biologici.

MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI

Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul inconjurator, deci implicit si in mediul de munca. Anumite microorganisme, pot provoca, singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei,altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau purtatori de germeni patogeni.
Infectiile, care pot fi contractate, pot avea origine:
- bacteriana (ex. bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, pneumococi, coli, salmonella, shigella, antrax, vibrion holeric, antrax, leptospira, legionela, etc.)
- parazitara (ex. tenie, scabie, giardie, etc.)
- fungica (ex. candida albicans, histoplasma, actinomicete, aspergillus, etc.)
- virala (ex. adenovirusurile, herpesvirusurile, virusurile hepatice, HIV, gripale si paragripale, urlian, rujeolic, enterovirusuri, etc.).

Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale:
- respiratorie;
- digestive;
- sanguina;
- cutanata;
- mucoasa conjunctivala.

Calea respiratorie
Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere, obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc.
Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici.
Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in mediul exterior.


Calea digestiva
Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a fuma in timpul activitatii “la patul bolnavului” sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize medicale, deficientelor de igiena sau erorilor de manevrare (boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virala tip A sunt considerate “boli ale mainilor murdare”.

Calea cutanata
Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale (recapisonarea acelor dupan efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor chirurgicale, a tratamentelor sromatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi, transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor biologice).
Este sufficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber, pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism.
Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi.

Calea mucoasa
Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara.
In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la microscoapele folosite colectiv, de tipul:
- conjunctivite adenovirale;
- infectii oculare cu virus herpetic;
- conjunctivite purulente cu coci patogeni;
- infectii oculare cu pioceanic;
- micoze oculare cu aspergillus si actinomicete.
De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a aerosolilor.

Bolile infectioase si parazitare sunt determinate de contactul cu agentii biologici sau manipularea produselor biologice.
De exemplu: Hepatita virala tip B se poate transmite prin intepaturi cu ace contaminate in timpul recoltarii de produse biologice de la pacientii internati.

Curatarea si dezinfectarea

ATNC (agenti transmisibili neconventionali)sunt rezistenti in mod special la metodele de dezinfectie curente (caldura pana la 130o in mediu umed, peste 130o in caldura uscata, ultrasunete, ultraviolete, radiatii ionizante, etanol, formaldehida….
Exista recomandari pentru sterilizarea instrumentelor de chirurgie. In caz de risc de transmitere in mediul de ingrijire sanitar reglementari ale unor tari memebre ale U.E. recomanda dupa faza de curatare, fie o inactivare fizica cu autoclava la cel putin 134o timp de cel putin 18 minute, fie o inactivare chimica timp de 60 minute la 20o, utilizand soda 1N sau solutie de Javel la 6o clorometrice si diluata recent.
In situatia actuala este important de stiut ca aldehidele (formol, glutaraldehida… sunt ineficiente asupra ATNC si ca ele intaresc chiar rezistenta acestora la alte metode de dezinfectie.

In sectorul sanitar, locurile de munca cu risc de infectare crescut sunt:
- sectiile de boli infectioase;
- sectiile de dializa;
- sectiile de pneumologie si ftiziologie;
- laboratoarele de analize;
- locurile de prelevare si injectare;
- sectiile de sterilizare;
- sectiile de prosectura si medicina legala;
- locurile de prelevare a probelor de laborator;
- spalatoriile;
- blocurile operatorii;
- serviciile cardio-vasculare;
- serviciile de endoscopie


EVALUAREA RISCULUI DE EXPUNERE LA AGENTI BIOLOGICI

METODE DE PREVENIRE A RISCURILOR BIOLOGICE

Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologic ice constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate:
• daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agent agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor;
• cand acest lucru nu este ethnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor masuri de protectie colectiva:
 limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi;
 conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau reduce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca;
 masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;
 masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca;
 utilizarea de panouri


UNITATI SANITARE (ingrijirea sanatatii)

Pericole/riscuri
– diverse infectii virale sau bacteriene cum sunt HIV, hepatita sau tuberculoza .
– inteparea cu ace de siringa contaminate.

Masuri de prevenire
– manipularea probelor biologice, a deseurilor ascutite, a lenjeriei si a altor materiale contaminate in conditii de securitate;
– manipularea si curatarea petelor de sange si a altor lichide biologice in conditii de securitate;
– echipament de protectie adecvat – manusi, ochelari, imbracaminte;
– masuri igienice adecvate;
– decontaminare si masuri de urgenta in cazul scurgerilor accidentale;
– restrictionarea accesului;
– etichetare pentru securitatea biologica.

 
 
 
 

Discutie protectia muncii - medici si asistente medicale

Acest subiect este moderat de catre
tudorvaleriu,    gigipopa



 

Statistici Forum

Mesaje astazi: 545
Total subiecte: 411848
Total mesaje: 2103836


 

Acum online

Utilizatori (57)
arania , GBC , tedidora , rares93 , edisat , aftereffects , ela_popa , marcelyny , dascalumihaita64 , bradeanradur , undita , dianamohora , denisaionescu22 , UNHleaSHD , madanic32 , PAULA.NUTA , Adi Lungu , ALeonard , Pache , silster , eugen89 , saandyf , adi_09 , andrei2233 , vemy , danmarius69 , carmina28 , oana_01 , REMUS70 , banc_ver , Carp Mircea , Ice Hellene , antella , Stirbat , farcas25 , mario22 , ynocentta , BODEALEX , tedddybear , perjaecaterina , Mutzzy , elisa27 , Dannicola , mamaruta2011 , clony , mihaelafurdui , Costi1989 , d_doinita , diana_1990 , Lungu88mihai , Roxana Neagu , ionascad , Adam Grecu , idanet , mariusf09 , SiminaDiana , ncris78

Consultanti (14)
claudia90 , adisan , BogdanBucalae , carmenmur , patrascu razvan , daniela arhire , AvTudor_com , profesionalnewconsult , adolfinapop , Contas Consult , apaidiu , atticus , carmenita_nesy , mediatorelenavasile

Moderatori (1)
Joha

Administratori (0)
-

Astazi isi sarbatoresc ziua de nastere

aba812001 , codra , lush2peu , acting , gabrielagrigoras , marya radu , aditarta , mae , marak , ANCA GABRIELA , son_tommyk , andam , Tatiana Mancos , Grati , ALICEDREPT , luverdo , marcelapetrica , armeanu , antonia.m , extremeangell , bagylaudacescu , corneliap75 , Gafar , herflorena , nanita , ialdea2003 , criya , Dr.E , COSICO , balilescu , lenutza_pantescu , mvirginia , iqstormic , LEODOR , andreeas2244 , Alinutza_g2003 , hedi , leoruxi , gratielatv , nick77 , Violeta 2002 , sighiartaucosmin , claudia58 , annya08 , pallacra , marina.marina67 , marza_alexa , florincamelia , newtraderglobal , kintaregala , m_daniela2009 , ciubotariu claudiu , nasty , NONAME2 , xenia_mn , ginablonduta , ciubotariu_claudiu , piscinarul , ionut_psv , Florentina G , simon janos , alessandrina , cata22cid , sevir , Alina80 , ana36 , Diara , 22.08.2009 , roxa01 , Andreeaf , ankuta , elamihaela , alexandru.cenusa , mica_cuth , basu , adec , cornelpoprock , valian , stelios , truta monica , Ciobanu_Mihaela , Milotin , cristinavr , Dana220868 , lisandraa , Plopeanu Gianina , magda4008 , palomita , corina ciurea , clocotici , VlaicuVasile , Benko Katalin , michiuco , VALYTA , dima anca , MariusMunteanu , ctgadina , Gabriela-M , nicoloff , petruta_bz , sergiu.mir , ela2208 , CristinaMF , constantinescu teluta , modelare , ana.mi , kmly , voicu81 , Musat Mihai , gava2 , Irina_Ung , viorika_negoita , Enciu_Gabriel , ana-cer , ingeras2005 , josephx90 , catalinzaharia , contzilla , natalia stefanita , GeorgeRoman , bogdan2277 , DumitruStefan , DMSimion , highpowerm , hazlia , Adrian_Tripon , emilgabor1988 , DaddyEngineer , drepturi , mehrdana786 , alexandramariana1989

 

Cautare in forum

 
Publicitate in reteaua LegalNET.ro?

Consultant

Nu pierde ocazia de a te inscrie GRATUIT in catalogul consultantilor Avocatnet.ro

Parteneri Avocatnet

Finexpert Elsa Funkykids Deratizare Dezinsectie Carbon solutions global Eden Spa Marketizator.ro