raspuns pentru ASKIM3GET
in speta mea imobilul a fost confiscat conform D 92/1950 si da, cumparatorul a fost considerat ca fiind de buna credinta.
din punct de vedere cai de atac, am spus intr-un post mai sus ca a fost respins apelul.....urmeaza recursul. adica raspunsul la intrebarea 3 este nu, nu am epuizat inca toate caile de atac. mai departe nu stiu ce va fi....o sa constat. multumesc celor care au avut timpul si rabdarea necasare pt a se apleca si asupra acestui subiect pt ca am observat ca in general nu prea se vorbeste despre "case nationalizate".

Da intr-adevar problema caselor nationalizate este foarte sensibila. Poate ca au fost cazuri in care s-au facut fraude dar si cazuri de cumparatori de buna credinta carora le-au fost luate casele si au ajuns in strada.
Eu sunt in situatia de mai sus in sensul ca am cumparat de buna credinta stiind ca statul are un titlu, iar acum risc sa ajung in strada. Am ajuns cu procesul la stadiul de apel si prima data a castigat fostul proprietar.
Nu inteleg totusi, aceasta Lege 1/2009 ne ajuta in vreun fel pe cei aflati in proces in cazul revendicarii pe dreptul comun prin compararea titlurilor de proprietate?
Multumesc pentru pareri si sa ne ajute Dumnezeu sa nu ajungem in strada.
O zi buna

am sentimentul ca L 1/2009 nu serveste la nimic din ce am constat pana acum.....si ma refer strict la solutia din cauza mea care a fost pronuntata dupa publicarea in MO a L 1/2009.Dar d-vs fiind inca in apel mai aveti timp sa readministrati probe daca e cazul...eu in curand voi fi in recurs !!!

Asteptam si alte pareri ale celor care s-au confruntat recent cu cazuri similare sau alte pareri cu privire la aceasta lege 1 / 2009.
O zi frumoasa

askim3get,
dupa parerea mea singurul beneficiu al legii 1/2009 este faptul ca se da si cumparatorilor pe 112 valoarea de piata inapoi si nu valoarea actualizata a pretului platit.
revin cu sugestia sa va consultati avocatul si sa vedeti cum e cu "titlul" fostului proprietar, caci lui i s-a dat mai mult decat a avut daca nu a platit integral pretul apartamentului. deci daca se pune corect problema, atunci nu aveti ce titluri sa comparati.

Gresit.
Legea 1/2009 (adica varianta modificata a legii 10/2001) se va aplica tuturor actiunilor in revendicare asupra unor imobile ce fac obiectul legii 10. Imobilele dobandite de chiriasi NU se mai pot restitui in natura.
Argumentul adus de unii dintre voi conform caruia judecatorul este cel care decide daca se aplica sau nu legea 10/2001, din pricina recursului in interesul legii din 9 iunie 2008, este gresit pentru urmatoarele consideratii:

- recursul in interesul legii stabileste o regula, o exceptie si o exceptie de la exceptie:

regula: legea speciala (10/2001) se aplica cu prioritate fata de dreptul comun (revendicare pe cod civil)
"Concursul dintre legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială."

exceptia: legea speciala nu se va aplica, totusi, cu prioritate, daca hotararile CEDO dau prioritate dispozitiilor dreptului comun.
"În cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială (Legea nr. 10/2001) şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, convenţia are prioritate"

exceptia de la exceptie: insa, exceptia se va aplica DOAR daca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate (dreptul dobandit de chiriasii-cumparatori) sau securitatii raporturior juridice. Deci se aplica tot prima regula, adica actiunea in revendicare nu poate fi admisa deoarece legea speciala deroga.
"Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice."

In cazul in care chiriasii au cumparat casa nu se poate face abstractie de legea 10 si nu se poate aplica dreptul comun, intrucat s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al chiriasilor. Exceptia prevazuta in RIL se poate aplica doar cand imobilul nu a fost instrainat.

- Mai mult, in varianta apocrifa a motivarii RIL-ului ce mai circula prin instante, semnata doar de Presedintele ICCJ Nicolae Popa, se mentioneaza ca RIL se va aplica doar pana cand legiuitorul va interveni si va solutiona aceasta problema. Legiuitorul a intervenit, a solutionat problema prin legea 1/2009: imobilele instrainate chiriasilor nu se mai restituie in natura.

- Apoi, trebuie luate in considerare cele 2 hotarari ale Curtii Constitutionale din 10 decembrie 2008 si 14 ianuarie 2009, ale caror motivari subliniaza ca atitudinea legiuitorului a fost aceea de a da putere principiului APARENTEI IN DREPT si ca optiunea sa este de a PROTEJA SECURITATEA RAPORTURILOR JURIDICE.

Deci nu mai exista niciun argument juridic pentru care judecatorul ar avea posibilitatea de a se intemeia fie pe legea 10/2001, fie pe dreptul comun. In reglementarea interna actuala, actiunile in revendicare nu mai pot fi primite. Argumentele contrare sunt superficiale.

Si in recurs legea 1/2009 poate fi invocata, fara dubiu. Invocarea unui text de lege nou intrat in vigoare nu reprezinta o administrare de probe. In recurs este interzisa administrarea de probe pentru a stabili situatia de fapt, pentru ca recursul reprezinta o judecata exclusiv in drept, adica se iau doar in discutie normele juridice aplicabile in interpretarea lor corecta. Nici macar nu trebuie depuse inscrisuri care sa dovedeasca intrarea ei in vigoare, pentru ca IURA NOVIT CURIA (instanta cunoaste dreptul). Este suficient sa invocati noua forma a articolelor din legea 10/2001, iar instanta va fi obligata sa tina seama de acestea.

Recursul -Decizia 33/09.06.2008 (care se afla zilele acestea la Monitorul oficial spre publicare ) mai prevede o situatie si anume:

Daca fostul proprietar a obtinut o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de exemplu numai in contradictoriu cu statul si daca si chiriasul a cumparat cu buna credinta imobilul anterior si nu are intre timp contractul de vinzare cumparare anulat atunci apare situatia in care ambi au un bun in sensul CEDO .

Citez din textul final al recursului:

Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care inseamna, intre altele, ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata (cauza Brumarescu contra Romaniei, par. 61).

Din cauza inconsecventei si deficientelor legislative, precum si a eventualelor litigii anterior solutionate, nu este exclus ca intr-o astfel de actiune in revendicare ambele parti sa se poata prevala de existenta unui bun in sensul Conventiei, instantele fiind puse in situatia de a da preferabilitate unuia in detrimentul celuilalt, cu observarea, in acelasi timp a principiului securitatii raporturilor juridice.

In atare situatie, solutia ar avea efectul privarii uneia din parti de un bun in sensul Conventiei, ceea ce va insemna ca nu statul sa suporte consecintele adoptarii unor norme legale neconforme cu Conventia, ci un particular.

Privarea de bun in absenta oricarei despagubiri constituie, asa cum s-a aratat, o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, or, chiar din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului reiese ca, atunci cand statul nu mai poate sa restituie imobilul in natura, iar masurile reparatorii prin echivalent prevazute de legea interna sunt inca iluzorii, urmeaza sa se plateasca reclamantului despagubiri banesti.

In acest punct, Curtea aminteste ca, de principiu, literatura juridica a admis de multa vreme faptul ca revendicarea este o actiune reala, iar acest caracter se conserva atat timp cat exista si posibilitatea de a se readuce lucrul revendicat in patrimoniul revendicantului. Daca lucrul a disparut dintr-o cauza imputabila uzurpatorului sau a fost transmis de acesta unui tert care a dobandit in mod iremediabil proprietatea lui, obiectul revendicarii urmeaza a fi convertit intr-o pretentie de despagubiri, caz in care actiunea devine personala.

Deci va trebui chiriasul sa-l despagubesaca pe fostul proprietar ? Pentru ca evident chiriasului prin prevederile legii 1/2009 nu i se mai poate lua imobilul (titlu de proprietate opozabil etc...) si nici fostului proprietar nu i se poate nega hotarirea definitiva si irevocabila (prin care statul evident iese din joc si se spala pe maini ca Pontiu Pilat...)
Deci ambi au un bun , Cine pe cine despagubeste ?
Si la ce valoare se va face despagubirea ? Se va tine seama de eventualul spor de valoare adus imobilului ? Ce se intampla cu banii platiti deja de chirias statului pentru imobil la cumparare ? Va plati chiriasul de doua ori imobilul?
pentru ca in mod clar fostul proprietar nu poate cumpara a doua oara fostul sau imobil...
Va astept cu pareri pentru ca :

Prevederile recursului sunt obligatorii pentru instante conform Art 329 din codul de procedura civila :

Art. 329
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.