Profil Utilizator
Statistici
- Vizualizari profil 321
- Mesaje in forum 9
- Prieteni in retea 0
- Comentarii articol 0
- Taguri adaugate 0
- Documente adaugate 0
cocon
Utilizator
| Data inregistrarii | 9 Februarie 2009 |
| Ultima activitate acum | 3 saptamani |
3
[Explicatii popularitate]
(+89 aplauze)
Ultimele mesaje in forum
Discutie legea 1/2009
Data Joi, 26 Martie 2009, 00:25
Referitor la punctul de vedere al lui prompt legis referitor la Constitutia din 1965 si decretul 223/74 eu nu impartasesc pozitia dinsului . Decretul 223/74 prevede la Art 2 urmatoarele:
ART. 2
Persoanele care au facut cerere de plecare definitiva din tara sint obligate sa instraineze, pina la data plecarii, constructiile aflate in proprietatea lor in Republica Socialista Romania. Instrainarea se va face catre stat, care va prelua aceste bunuri, plata stabilindu-se potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala.
Constructiile apartinind persoanelor care au plecat in mod fraudulos din tara sau care, fiind plecate in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea in tara, trec fara plata in proprietatea statului.
Terenurile aferente constructiilor prevazute la alineatele precedente trec in proprietatea statului in conditiile art. 13 din Legea cu privire la fondul funciar.
Iar la art 4 se prevede:
ART. 4
Identificarea bunurilor prevazute in art. 2 si 3, precum si preluarea sau trecerea lor in proprietatea statului, se fac prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al muncipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala sint situate bunurile.
Impotriva deciziei comitetului executiv al consiliului popular se poate face plingere la instantele judecatoresti, in conditiile legii.
Reprezentantul statului la momentul acela era in teritoriu Consiliul Popular care evident prelua ( repet in conditiile legislatiei acelor ani ) proprietatea bunului asa cum era ea definita in Constitutia din 1965 iar conform
Art. 86. - Consiliile populare sint organele locale ale puterii de stat in unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese.
Deci statul era reprezentat de aceste consilii populare ( cineva trebuia sa fie reprezentantul statului )
Aceleasi atributii sau capacitati de folosinta le are de exemplu acum Consiliul General al Municipiului Bucuresti . Ne interbam de ce este chemat in judecata CGMB in materie de retrocedari daca excludem orice reprezentare a statului prin acest organ. De ce nu contestam acum reprezentarea statului cind cerem imobilele inapoi si o contestam atunci ?
Ma interb ce virsta aveti Domnule prompt legis ? Cei care au prins ani buni in perioada comunista stiu foarte bine ca sistemul atunci era totalitar dar din punct de vedere juridic era acoperit total prin legi si decrete. Chiar am uitat justitia de atunci cum functiona ? Evident te bagau la zdub imediat daca miscai in front dar se aplicau LEGILE in vigoare pe care scoteau pe banda rulanta Marea Adunare Nationala etc. Chiar am uitat cu ce spaima de Securitate si de Partid lucrau inclusiv functionarii de stat in acel timp . Crezi ca preluarea unui imobil se facea atunci asa dupa ureche ?
Ai vazut macar vreodata in arhive cum arata un dosar de preluare de imobil cu 223/74 ? Vei remarca daca studiezi un astfel de dosar ca atunci se faceau lucrurile EXTREM de detaliat,birocratic,verificat,aprobat,semnat si de cite doua trei ori contrasemnat etc.
Revenind iarasi mi se pare incorecta incercarea de a anula trecutul invocind de exemplu cum face fgs faptul ca prin abrogarea decretul 223/74 prin Decret-Lege nr.9 din 31 decembrie 1989 toate preluarile anterioare sunt nule . Legea nu este retroactiva si anularea priveste neaplicarea legii in viitor si nu se poate anula aplicarea legii in trecut. Este un principiu elementar de drept. Trecutul trebuie asumat si toti suntem responsabili pentru ca nu am reusit in acei ani sa schimbam mai repede istoria. Dar drumul care prevede anularea a tot si a toate ce au fost in acei ani nu mi se pare un drum corect ci mai degraba periculos pentru ca instiga la neaplicarea legilor in prezent.
Vezi toata discutia
Data Joi, 26 Martie 2009, 00:25
Referitor la punctul de vedere al lui prompt legis referitor la Constitutia din 1965 si decretul 223/74 eu nu impartasesc pozitia dinsului . Decretul 223/74 prevede la Art 2 urmatoarele:
ART. 2
Persoanele care au facut cerere de plecare definitiva din tara sint obligate sa instraineze, pina la data plecarii, constructiile aflate in proprietatea lor in Republica Socialista Romania. Instrainarea se va face catre stat, care va prelua aceste bunuri, plata stabilindu-se potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vinzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala.
Constructiile apartinind persoanelor care au plecat in mod fraudulos din tara sau care, fiind plecate in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea in tara, trec fara plata in proprietatea statului.
Terenurile aferente constructiilor prevazute la alineatele precedente trec in proprietatea statului in conditiile art. 13 din Legea cu privire la fondul funciar.
Iar la art 4 se prevede:
ART. 4
Identificarea bunurilor prevazute in art. 2 si 3, precum si preluarea sau trecerea lor in proprietatea statului, se fac prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al muncipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala sint situate bunurile.
Impotriva deciziei comitetului executiv al consiliului popular se poate face plingere la instantele judecatoresti, in conditiile legii.
Reprezentantul statului la momentul acela era in teritoriu Consiliul Popular care evident prelua ( repet in conditiile legislatiei acelor ani ) proprietatea bunului asa cum era ea definita in Constitutia din 1965 iar conform
Art. 86. - Consiliile populare sint organele locale ale puterii de stat in unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese.
Deci statul era reprezentat de aceste consilii populare ( cineva trebuia sa fie reprezentantul statului )
Aceleasi atributii sau capacitati de folosinta le are de exemplu acum Consiliul General al Municipiului Bucuresti . Ne interbam de ce este chemat in judecata CGMB in materie de retrocedari daca excludem orice reprezentare a statului prin acest organ. De ce nu contestam acum reprezentarea statului cind cerem imobilele inapoi si o contestam atunci ?
Ma interb ce virsta aveti Domnule prompt legis ? Cei care au prins ani buni in perioada comunista stiu foarte bine ca sistemul atunci era totalitar dar din punct de vedere juridic era acoperit total prin legi si decrete. Chiar am uitat justitia de atunci cum functiona ? Evident te bagau la zdub imediat daca miscai in front dar se aplicau LEGILE in vigoare pe care scoteau pe banda rulanta Marea Adunare Nationala etc. Chiar am uitat cu ce spaima de Securitate si de Partid lucrau inclusiv functionarii de stat in acel timp . Crezi ca preluarea unui imobil se facea atunci asa dupa ureche ?
Ai vazut macar vreodata in arhive cum arata un dosar de preluare de imobil cu 223/74 ? Vei remarca daca studiezi un astfel de dosar ca atunci se faceau lucrurile EXTREM de detaliat,birocratic,verificat,aprobat,semnat si de cite doua trei ori contrasemnat etc.
Revenind iarasi mi se pare incorecta incercarea de a anula trecutul invocind de exemplu cum face fgs faptul ca prin abrogarea decretul 223/74 prin Decret-Lege nr.9 din 31 decembrie 1989 toate preluarile anterioare sunt nule . Legea nu este retroactiva si anularea priveste neaplicarea legii in viitor si nu se poate anula aplicarea legii in trecut. Este un principiu elementar de drept. Trecutul trebuie asumat si toti suntem responsabili pentru ca nu am reusit in acei ani sa schimbam mai repede istoria. Dar drumul care prevede anularea a tot si a toate ce au fost in acei ani nu mi se pare un drum corect ci mai degraba periculos pentru ca instiga la neaplicarea legilor in prezent.
Vezi toata discutia
Discutie legea 112
Data Miercuri, 25 Februarie 2009, 16:45
Evident cf legii112/95 nu sunteti proprietarul terenului aferent cladirii. Daca sunteti din Bucuresti atunci:
Pentru realizarea unei exinderi a imobilului pe terenul aferent cladirii va puteti adresa Primariei Municipiului Bucuresti care conform Hotaririi Consiliului General al Municipiului Bucuresti (hotarirea HGCMB nr 211/27.11.1997) are dreptul de a emite un contract de concesiune pe portiunea de teren de sub extindere.
Trebuie sa aveti Cadastru si contractul de inchiriere a terenului curtii incheiat cu ICRAL -ul care v-a vindut casa pe linga alte acte si in circa 2- 3 luni aveti contractul.
Numai pe baza acestui contract de concesiune teren se poate obtine autorizatia de construire in cazul caselor cu 112/95 .
Succes !!
Vezi toata discutia
Data Miercuri, 25 Februarie 2009, 16:45
Evident cf legii112/95 nu sunteti proprietarul terenului aferent cladirii. Daca sunteti din Bucuresti atunci:
Pentru realizarea unei exinderi a imobilului pe terenul aferent cladirii va puteti adresa Primariei Municipiului Bucuresti care conform Hotaririi Consiliului General al Municipiului Bucuresti (hotarirea HGCMB nr 211/27.11.1997) are dreptul de a emite un contract de concesiune pe portiunea de teren de sub extindere.
Trebuie sa aveti Cadastru si contractul de inchiriere a terenului curtii incheiat cu ICRAL -ul care v-a vindut casa pe linga alte acte si in circa 2- 3 luni aveti contractul.
Numai pe baza acestui contract de concesiune teren se poate obtine autorizatia de construire in cazul caselor cu 112/95 .
Succes !!
Vezi toata discutia
Discutie legea 1/2009
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 20:53
Exista totusi o situatie in care coexista doua bunuri in sensul CEDO pentru acelasi imobil
De exemplu A cumpara de la stat in 1997 un imobil pe legea 112/95 ,
B fostul proprietar vine in 2000 si constata ca imobilul a fost deja vindut prin 112/95 si ce face da in judecata ICRAL + PMB (evitind in mod direct sa implice in proces chiriasul si cu complicitatea consilierilor juridici de la PMB care nu comunica in instanta situatia juridica a imobilului prin care sa informeze ca imobilul fusese vindut inca din 1997 ) si obtine o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de retrocedare a imobilului (de catre PMB care evident nu are ce sa-i dea inapoi) dar prin care se invoca textul standard ca statul nu are titlu. B il evita cu rea credinta intre 2000 si 2006 sa il cheme si pe A in instanta deoarece stia ca va pierde contra lui deoarece A cumparind inca din 1997 deci cu 3 ani inainte de declansarea actiuni de revendicare ,era de buna credinta
Dupa obtinerea hotaririi in 2006 B incepe procesul contra lui A si uite cum amandoi au doua bunuri in sensul CEDO
A care are imobilul cu cv pe legea 112/95, neanulat prin procedura din legea 10.(deci invoca un alt drept de proprietate) si B care are asa numita speranta legitima confirmata prin hotarirea judecatoreasca definitiva si irevocabila (deci invoca securitatea raporturilor juridice).
Cazul de mai sus este intalnit in sute de cazuri deoarece multi din fostii proprietari care s-au trezit mai tarziu dupa 2000 , si care nu au depus notificare dupa legea 112 in termen , s-au bazat pe art 2 al 2 din legea 10 prin care se prevedea ca bunurile preluate fara titlu valabil raman proprietatea fostilor detinatori dupa obtinerea hotaririi definitive. Acest siretlic a fost o tactica a unor avocati care sunt de partea fostilor proprietari si care exact in modul l-au recomandat .
Acest stil de procedura evident a avut acceptul unor judecatori care nu au solicitat in dosar relatii despre situatia juridica a imobilului.Tot asa nu intelegem ultima modificare a texului recursului introdusa pe ultima suta de metri in exact ultimile doua pagini ale motivarii recursului de exact ultimii judecatori care nu au vrut sa semneze recursul atitea luni de zile (din iunie 2008 pin ain februarie 2009) si au introdus o pisica moarta la final.
Problema este ca exact in textul motivarii recursului la pag 12 este din nou sustinut acest aliniat 2 art 2 din legea 10 , deci la data la care se va publica in MO recursul se va constata ca al 2,art 2 este deja abrogat prin legea 1/2009
Vezi toata discutia
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 20:53
Exista totusi o situatie in care coexista doua bunuri in sensul CEDO pentru acelasi imobil
De exemplu A cumpara de la stat in 1997 un imobil pe legea 112/95 ,
B fostul proprietar vine in 2000 si constata ca imobilul a fost deja vindut prin 112/95 si ce face da in judecata ICRAL + PMB (evitind in mod direct sa implice in proces chiriasul si cu complicitatea consilierilor juridici de la PMB care nu comunica in instanta situatia juridica a imobilului prin care sa informeze ca imobilul fusese vindut inca din 1997 ) si obtine o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de retrocedare a imobilului (de catre PMB care evident nu are ce sa-i dea inapoi) dar prin care se invoca textul standard ca statul nu are titlu. B il evita cu rea credinta intre 2000 si 2006 sa il cheme si pe A in instanta deoarece stia ca va pierde contra lui deoarece A cumparind inca din 1997 deci cu 3 ani inainte de declansarea actiuni de revendicare ,era de buna credinta
Dupa obtinerea hotaririi in 2006 B incepe procesul contra lui A si uite cum amandoi au doua bunuri in sensul CEDO
A care are imobilul cu cv pe legea 112/95, neanulat prin procedura din legea 10.(deci invoca un alt drept de proprietate) si B care are asa numita speranta legitima confirmata prin hotarirea judecatoreasca definitiva si irevocabila (deci invoca securitatea raporturilor juridice).
Cazul de mai sus este intalnit in sute de cazuri deoarece multi din fostii proprietari care s-au trezit mai tarziu dupa 2000 , si care nu au depus notificare dupa legea 112 in termen , s-au bazat pe art 2 al 2 din legea 10 prin care se prevedea ca bunurile preluate fara titlu valabil raman proprietatea fostilor detinatori dupa obtinerea hotaririi definitive. Acest siretlic a fost o tactica a unor avocati care sunt de partea fostilor proprietari si care exact in modul l-au recomandat .
Acest stil de procedura evident a avut acceptul unor judecatori care nu au solicitat in dosar relatii despre situatia juridica a imobilului.Tot asa nu intelegem ultima modificare a texului recursului introdusa pe ultima suta de metri in exact ultimile doua pagini ale motivarii recursului de exact ultimii judecatori care nu au vrut sa semneze recursul atitea luni de zile (din iunie 2008 pin ain februarie 2009) si au introdus o pisica moarta la final.
Problema este ca exact in textul motivarii recursului la pag 12 este din nou sustinut acest aliniat 2 art 2 din legea 10 , deci la data la care se va publica in MO recursul se va constata ca al 2,art 2 este deja abrogat prin legea 1/2009
Vezi toata discutia
Discutie legea 1/2009
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 15:34
Pentru cine doreste sa citeasca citeva zile in avans pina la publicarea in MO a textului final al recursulului poate accesa :
http://www.juridice.ro/stir...
Vezi toata discutia
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 15:34
Pentru cine doreste sa citeasca citeva zile in avans pina la publicarea in MO a textului final al recursulului poate accesa :
http://www.juridice.ro/stir...
Vezi toata discutia
Discutie legea 1/2009
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 15:27
Recursul -Decizia 33/09.06.2008 (care se afla zilele acestea la Monitorul oficial spre publicare ) mai prevede o situatie si anume:
Daca fostul proprietar a obtinut o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de exemplu numai in contradictoriu cu statul si daca si chiriasul a cumparat cu buna credinta imobilul anterior si nu are intre timp contractul de vinzare cumparare anulat atunci apare situatia in care ambi au un bun in sensul CEDO .
Citez din textul final al recursului:
Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care inseamna, intre altele, ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata (cauza Brumarescu contra Romaniei, par. 61).
Din cauza inconsecventei si deficientelor legislative, precum si a eventualelor litigii anterior solutionate, nu este exclus ca intr-o astfel de actiune in revendicare ambele parti sa se poata prevala de existenta unui bun in sensul Conventiei, instantele fiind puse in situatia de a da preferabilitate unuia in detrimentul celuilalt, cu observarea, in acelasi timp a principiului securitatii raporturilor juridice.
In atare situatie, solutia ar avea efectul privarii uneia din parti de un bun in sensul Conventiei, ceea ce va insemna ca nu statul sa suporte consecintele adoptarii unor norme legale neconforme cu Conventia, ci un particular.
Privarea de bun in absenta oricarei despagubiri constituie, asa cum s-a aratat, o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, or, chiar din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului reiese ca, atunci cand statul nu mai poate sa restituie imobilul in natura, iar masurile reparatorii prin echivalent prevazute de legea interna sunt inca iluzorii, urmeaza sa se plateasca reclamantului despagubiri banesti.
In acest punct, Curtea aminteste ca, de principiu, literatura juridica a admis de multa vreme faptul ca revendicarea este o actiune reala, iar acest caracter se conserva atat timp cat exista si posibilitatea de a se readuce lucrul revendicat in patrimoniul revendicantului. Daca lucrul a disparut dintr-o cauza imputabila uzurpatorului sau a fost transmis de acesta unui tert care a dobandit in mod iremediabil proprietatea lui, obiectul revendicarii urmeaza a fi convertit intr-o pretentie de despagubiri, caz in care actiunea devine personala.
Deci va trebui chiriasul sa-l despagubesaca pe fostul proprietar ? Pentru ca evident chiriasului prin prevederile legii 1/2009 nu i se mai poate lua imobilul (titlu de proprietate opozabil etc...) si nici fostului proprietar nu i se poate nega hotarirea definitiva si irevocabila (prin care statul evident iese din joc si se spala pe maini ca Pontiu Pilat...)
Deci ambi au un bun , Cine pe cine despagubeste ?
Si la ce valoare se va face despagubirea ? Se va tine seama de eventualul spor de valoare adus imobilului ? Ce se intampla cu banii platiti deja de chirias statului pentru imobil la cumparare ? Va plati chiriasul de doua ori imobilul?
pentru ca in mod clar fostul proprietar nu poate cumpara a doua oara fostul sau imobil...
Va astept cu pareri pentru ca :
Prevederile recursului sunt obligatorii pentru instante conform Art 329 din codul de procedura civila :
Art. 329
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
Vezi toata discutia
Data Duminica, 22 Februarie 2009, 15:27
Recursul -Decizia 33/09.06.2008 (care se afla zilele acestea la Monitorul oficial spre publicare ) mai prevede o situatie si anume:
Daca fostul proprietar a obtinut o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila de exemplu numai in contradictoriu cu statul si daca si chiriasul a cumparat cu buna credinta imobilul anterior si nu are intre timp contractul de vinzare cumparare anulat atunci apare situatia in care ambi au un bun in sensul CEDO .
Citez din textul final al recursului:
Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care inseamna, intre altele, ca o solutie definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata (cauza Brumarescu contra Romaniei, par. 61).
Din cauza inconsecventei si deficientelor legislative, precum si a eventualelor litigii anterior solutionate, nu este exclus ca intr-o astfel de actiune in revendicare ambele parti sa se poata prevala de existenta unui bun in sensul Conventiei, instantele fiind puse in situatia de a da preferabilitate unuia in detrimentul celuilalt, cu observarea, in acelasi timp a principiului securitatii raporturilor juridice.
In atare situatie, solutia ar avea efectul privarii uneia din parti de un bun in sensul Conventiei, ceea ce va insemna ca nu statul sa suporte consecintele adoptarii unor norme legale neconforme cu Conventia, ci un particular.
Privarea de bun in absenta oricarei despagubiri constituie, asa cum s-a aratat, o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, or, chiar din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului reiese ca, atunci cand statul nu mai poate sa restituie imobilul in natura, iar masurile reparatorii prin echivalent prevazute de legea interna sunt inca iluzorii, urmeaza sa se plateasca reclamantului despagubiri banesti.
In acest punct, Curtea aminteste ca, de principiu, literatura juridica a admis de multa vreme faptul ca revendicarea este o actiune reala, iar acest caracter se conserva atat timp cat exista si posibilitatea de a se readuce lucrul revendicat in patrimoniul revendicantului. Daca lucrul a disparut dintr-o cauza imputabila uzurpatorului sau a fost transmis de acesta unui tert care a dobandit in mod iremediabil proprietatea lui, obiectul revendicarii urmeaza a fi convertit intr-o pretentie de despagubiri, caz in care actiunea devine personala.
Deci va trebui chiriasul sa-l despagubesaca pe fostul proprietar ? Pentru ca evident chiriasului prin prevederile legii 1/2009 nu i se mai poate lua imobilul (titlu de proprietate opozabil etc...) si nici fostului proprietar nu i se poate nega hotarirea definitiva si irevocabila (prin care statul evident iese din joc si se spala pe maini ca Pontiu Pilat...)
Deci ambi au un bun , Cine pe cine despagubeste ?
Si la ce valoare se va face despagubirea ? Se va tine seama de eventualul spor de valoare adus imobilului ? Ce se intampla cu banii platiti deja de chirias statului pentru imobil la cumparare ? Va plati chiriasul de doua ori imobilul?
pentru ca in mod clar fostul proprietar nu poate cumpara a doua oara fostul sau imobil...
Va astept cu pareri pentru ca :
Prevederile recursului sunt obligatorii pentru instante conform Art 329 din codul de procedura civila :
Art. 329
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
Vezi toata discutia
Consultant
Nu pierde ocazia de a te inscrie GRATUIT in catalogul consultantilor Avocatnet.ro