Norma metodologica de aplicare a Codului fiscal - actualizat la 1.07.2008

Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, versiune actualizata la data de 1.07.2008.
 

Versiunea actualizata include modificarile aduse de: 
   - H.G. nr. 1840/2004
   - H.G. nr. 783/2004
   - H.G. nr. 84/2005
   - H.G. nr. 610/2005
   - H.G. nr. 797/2005
   - H.G. nr. 580/2006
   - H.G. nr. 1514/2006
   - H.G. nr. 1861/2006
   - H.G. nr. 213/2007
   - H.G. nr. 1195/2007 publicata in MOF nr. 707 din 19.10.2007
   - H.G. nr. 1579/2007 publicata in MOF nr. 894 din 28.12.2007
   - O.U.G. nr. 155/2007 publicata in MOF nr. 884 din 21.12.2007
   - H.G. nr. 686/2008 publicata in MOF nr. 480 din 30.06.2008.

 
   TITLUL I
  Dispozitii generale


 

    Codul fiscal:

 
    Definitia sediului permanent
   Art. 8. - (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
   (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
   (3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
   (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
   a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
   b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
   c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
   d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
   e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
   f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
   g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
   (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
   a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
   b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
   (6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
   (7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
   (8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

 
    Norme metodologice:
   1. Termenul "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
   2. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.
   3. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
   a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
   b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
   c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
   d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe saptamana intr-o mare cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
   4. Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.
   5. Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur "loc de activitate". Daca exista doua locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
   a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
   b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa, un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
   c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
   6. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de sase luni. Astfel, activitatile a caror natura este repetitiva, in aceste cazuri, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
    Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
   a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
   b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
   c) Atunci cand un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite cum ar fi esecul investitiei.
   7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
   8. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant in celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt Stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor, echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
   9. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane ce primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat in celalalt Stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
   10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
    Comertul electronic
   11. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.
   12. Distinctia intre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea ce desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale articolului.
   13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
   14. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz, daca datorita acestui echipament, societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
   15. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta nici unui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
   16. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ:
   - furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
   - publicitatea pentru bunuri sau servicii;
   - transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
   - culegerea de date de piata pentru societate;
   - furnizarea de informatii.
   17. Exista un sediu permanent cand insa aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
   18. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
    O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
   19. In ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o: "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin. (1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
   20. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
   21. (1) In aplicarea art. 8 din Codul fiscal, persoanele juridice romane au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente care executa pe teritoriul Romaniei prestari de servicii de natura lucrarilor de constructii, de montaj, activitatilor de supraveghere, activitatilor de consultanta, de asistenta tehnica si a oricaror alte activitati.
    Inregistrarea contractelor se efectueaza la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane beneficiare ale activitatilor de mai sus isi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
    Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii, potrivit prezentelor dispozitii. 
   (2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
   (3) Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activitatii de lucrari de constructii, de montaj, activitati de supraveghere, activitati de consultanta, de asistenta tehnica si orice alte activitati, in Romania prin intermediul unui sediu permanent, au obligatia sa depuna declaratii de impunere la organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe, la termenul stabilit potrivit legii.

 
    Codul fiscal:
    [...]
    Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
   Art. 11.
 
   (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
   (2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
   a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
   b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
   c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
   d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

 
    Norme metodologice:
   22. Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata romana si cea straina aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea evidentelor se refera la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termenii comerciali de piata libera, respectiv ca tranzactii intre persoane independente.
    In cazul in care Romania a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este persoana afiliata straina, aceasta reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre autoritatile romane prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevazuta in respectiva conventie. In acest sens, atunci cand Romania include in profiturile unei persoane inregistrate in Romania si impune in consecinta profiturile asupra carora o persoana rezidenta in alt stat a fost supusa impunerii in statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din Romania daca conditiile stabilite intre cele doua persoane ar fi fost cele convenite intre persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
    La ajustarea profiturilor intre persoanele afiliate se au in vedere termenele de prescriptie prevazute de legislatia interna a statelor in care persoanele afiliate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut altfel.
    Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale persoanelor afiliate.
    La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor, autoritatile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de catre partile la tranzactie la data perfectarii acesteia si care, daca ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de catre parti a valorii tranzactiei.
    Autoritatile stabilesc pretul de piata al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de catre contribuabil, cu exceptia cazurilor in care prin metoda utilizata nu se reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cazul tranzactiei. In acest caz, autoritatile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
   23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
   a) metoda compararii preturilor;
   b) metoda cost-plus;
   c) metoda pretului de revanzare;
   d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
   24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
   25. Metoda compararii preturilor
    Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
   a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
   b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
    Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
   26. Metoda cost-plus
    Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
   27. Metoda pretului de revanzare
    In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
    La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
   a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
   b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
   c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
    De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
   28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
   29. Metoda marjei nete
    Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
    Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
    In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
   30. Metoda impartirii profitului
    Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente, impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
   31. In cazul compararii tranzactiilor intre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
   a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
   b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
    La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
   32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
   a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
   b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
   c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
   d) circumstantele cazului individual;
   e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
   f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
   g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
   33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
   a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
   b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
   c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
   d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
   e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
   f) conditiile speciale de concurenta.
   34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
    In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
    In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
   35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
   a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
   b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
   c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
   36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
    In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost-plus".
   37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
    La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
    Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
   38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
    In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
   a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;
   b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
    Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
    Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
    Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
   39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
   40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
    In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
   41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
   a) Intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
   b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
    Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

 
   TITLUL II
  Impozitul pe profit

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 
    Contribuabili
   Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
   a) persoanele juridice romane;

 
    Norme metodologice:
   1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
   2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.

 
    Codul fiscal:
   b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

 
    Norme metodologice:
   3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri
   Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]
   d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

 
    Norme metodologice:
   4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

 
    Codul fiscal:
   e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

 
    Norme metodologice:
   5. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
   g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

 
    Norme metodologice:
   6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. f), g) si h) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...]
   k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

 
    Norme metodologice:
   7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.

 
    Codul fiscal:
   (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazute la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

 
    Norme metodologice:
   81. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil. 

 
   82. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:
    Anul fiscal
   Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
   (2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

 
    Norme metodologice:
   9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
   a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
   b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
   c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
   10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la urmatoarele date:
   a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data inregistrarii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
   b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
    In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acestuia.

 
    Codul fiscal:
    Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive
   Art. 18. - Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

 
    Norme metodologice:
   11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL II
  Calculul profitului impozabil

 
    Reguli generale
   Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

 
    Norme metodologice:
   12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
    Exemple de elemente similare veniturilor:
   - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
   - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal. 
    Exemple de elemente similare cheltuielilor:
   - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
   - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale.
    Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil. 

 
   13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
   14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual. 

 
   15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.

 
    Codul fiscal:
   (3) Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.

 
    Norme metodologice:
   16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata in rate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrarilor executate si serviciilor prestate, valorificate in baza unui contract cu plata in rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe masura ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective. 

 
    Codul fiscal:
   (4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

 
    Norme metodologice:
   17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).

 
    Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
   Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
   a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
   b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; [...]

 
    Norme metodologice:
   18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile. 
   19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, investitiile financiare pe termen lung reprezinta activele inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile, constand in: actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari.
    La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective. 


 

    Codul fiscal:
    [...]
   c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
    [...]

 
    Norme metodologice:
   20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

 
    Norme metodologice:
   21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz. 

 
    Codul fiscal:
    Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
   Art. 201. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si:
   (a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
   1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
   2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
   3. La data inregistrarii venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
    Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3.
   (b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, daca persoana juridica straina intruneste, cumulativ, urmatoarele conditii:
   1. are una din formele de organizare prevazute la alin. (4);
   2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
   3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
   4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
   5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4. pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. [...]

 
    Norme metodologice:
   211. In aplicarea prevederilor art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, conditia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 si C-292/94. Astfel, in situatia in care, la data inregistrarii dividendului de catre societatea-mama, persoana juridica romana, respectiv de catre sediul permanent al unei societati-mama, persoana juridica straina dintr-un stat membru, conditia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, in anul fiscal in care conditia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului in care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie sa depuna declaratia rectificativa privind impozitul pe profit. 
   212. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile-mama, persoane juridice straine, trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
    Imagine 
   213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare, societati-mama, sunt:
    Imagine 

 
    Codul fiscal:
    Cheltuieli
   Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

 
    Norme metodologice:
   22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
   23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
   a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
   b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
   c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii. 
   d) penalitatile de intarziere si daunele-interese, stabilite, potrivit legii, in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe masura inregistrarii lor; 
   e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; 
   f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca. 
 

 
   24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente actiunilor proprii dobandite si anulate ulterior dobandirii in situatiile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: [...]
   b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

 
    Norme metodologice:
   25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.

 
    Codul fiscal:
   c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;

 
    Norme metodologice:
   26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislatiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
    [...]

 
    Norme metodologice
   27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariatilor cuprind si:
   a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii;
   b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora. 

 
   28. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

 
    Norme metodologice:
   29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.

 
    Codul fiscal:
   g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

 
    Norme metodologice:
   30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.

 
    Codul fiscal:
   i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in situatia in care acesta se afla inauntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii;

 
    Norme metodologice:
   31. Abrogat. 
   32. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
   1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
   2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
   3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
   4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

 
    Norme metodologice:
   321. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. 

 
    Codul fiscal:
   (3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
   a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

 
    Norme metodologice:
   33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

 
    Codul fiscal:
   b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

 
    Norme metodologice:
   34. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

 
    Norme metodologice:
   35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

 
    Codul fiscal:
    [...]
   j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
   k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

 
    Norme metodologice:
   351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. 
   352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. 

 
    Codul fiscal:
   l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

 
    Norme metodologice:
   36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.

 
    Codul fiscal:
   m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

 
    Norme metodologice:
   37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.

 
    Codul fiscal:
   (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
   a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

 
    Norme metodologice:
   38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

 
    Codul fiscal:
   b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

 
    Norme metodologice:
   39. Prin autoritati romane se intelege totalitatea organelor administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.

 
    Norme metodologice:
   40. Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
    Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor Titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; [...]

 
    Norme metodologice:
   41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
   42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:
   e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

 
    Norme metodologice:
   43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
   a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
   b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
   c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
   d) cheltuieli reprezentand diferenta dintre pretul de piata si pretul de cumparare preferential, in cazul tranzactiilor cu actiuni efectuate in cadrul sistemului stock options plan;
   e) alte cheltuieli in favoarea acestora. 

 
    Codul fiscal:
   f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

 
    Norme metodologice:
   44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

 
    Codul fiscal:
   h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

 
    Norme metodologice:
   45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
   46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
   47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

 
    Codul fiscal:
    [...]
   i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c);
    [...]

 
    Norme metodologice:
   471. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente. 

 
    Codul fiscal:
   m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;

 
    Norme metodologice:
   48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
   - serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
   - contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
    Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea. 

 
   49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
   (i) partile implicate;
   (ii) natura serviciilor prestate;
   (iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.

 
    Codul fiscal:
   p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
   1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
   2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
    In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

 
    Norme metodologice:
   491. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
    Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 februarie 2005.
    La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
   
Venituri din vanzarea marfurilor                             = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii                             =    2.000.000 lei
Total cifra de afaceri                                         1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind marfurile                                   = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul                                        = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare                                   = 90.000.000 lei
  din care:
  15.000.000 lei sponsorizare
  Total cheltuieli                                               860.000.000 lei
 

    Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
    Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
    Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea:
    157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
    Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
   - 30/00 din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
   - 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
    Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
    Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
    25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei. 
    Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si/sau care acorda burse private, pe baza de contract, in conditiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificarile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca aceste cheltuieli insumate indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:
    Provizioane si rezerve
   Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
   a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

 
    Norme metodologice:
   50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare efectuarii unor operatiuni de reorganizare, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatore. 

 
   51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.

 
    Codul fiscal:
   b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

 
    Norme metodologice:
   52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
    Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
    Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
    Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
    Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
    Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.

 
    Codul fiscal:
   c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
   1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
   2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
   3. nu sunt garantate de alta persoana;
   4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
   5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

 
    Norme metodologice:
   53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
    Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
    In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
    Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
   e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;

 
    Norme metodologice:
   54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar in cotele si in limitele prevazute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
    Codul fiscal:
   g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare;

 
    Norme metodologice:
   55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Bancii Nationale a Romaniei, in cotele si in limitele stabilite, conform legii.

 
    Codul fiscal:
   h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

 
    Norme metodologice:
   56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.

 
    Codul fiscal:
   (2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

 
    Codul fiscal:
   Art. 21. - (1) [...]
   1) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

 
    Norme metodologice:
   561. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta. 

 
    Norme metodologice:
   57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.

 
    Codul fiscal:
   (5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.

 
    Norme metodologice:
   571. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
    Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie. 


 

    Codul fiscal:
   (6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

 
    Norme metodologice:
   58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
   a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
   b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.

 
    Codul fiscal:
    Cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar
   Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
   (2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.
   (3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
   (4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit, romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
   (5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
   a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
   b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
   (6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
   (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.
   (8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

 
    Norme metodologice:
   59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. 
   60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora. 
   61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat. 
   62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei. 
   63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
    In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. 
   64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. 
   65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
   a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
   b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
   c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
   d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit. 
   66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal. 
   67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza: 
   
                       Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
                       ---------------------------------------------------------------------------------------
                                                                  2
Gradul de indatorare = ---------------------------------------------------------------------------------------
                          Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
                       ---------------------------------------------------------------------------------------
                                                                  2
 

    astfel:
   
                       Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = --------------------------------------------------------------------------------------
                          Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
 

   68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. 
   69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza. 
   70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
   - Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
   - Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
   - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
   - banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
    Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificarile ulterioare.
    Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunile emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective. 

 
   701. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2007, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 7%. 

 
    Codul fiscal:
   Art. 24. - [...]
   (11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
   a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
   b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
   c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
   d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
   e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
    Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
   1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru des coperta;
   2. din 10 in 10 ani la saline;
   f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
   g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
   h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).

 
    Norme metodologice:
   702. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.
    In aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei. 

 
    Codul fiscal:
    Amortizarea fiscala
   Art. 24. [...]
   (8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
   a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
   b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
   c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

 
    Norme metodologice:
   71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
   - valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
   - durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
   - cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
   - cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
    Amortizarea anuala se va calcula astfel:
   
-----------------------------------------------------------------------------------
Ani          Modul de calcul          Amortizarea anuala degresiva  Valoarea ramasa
                                                 (lei)                   (lei)
-----------------------------------------------------------------------------------
 1   350.000.000 x 20%                         70.000.000             280.000.000
-----------------------------------------------------------------------------------
 2   280.000.000 x 20%                         56.000.000             224.000.000
-----------------------------------------------------------------------------------
 3   224.000.000 x 20%                         44.800.000             179.200.000
-----------------------------------------------------------------------------------
 4   179.200.000 x 20%                         35.840.000             143.360.000
-----------------------------------------------------------------------------------
 5   143.360.000 x 20%                         28.672.000             114.688.000
-----------------------------------------------------------------------------------
 6   114.688.000 x 20%=114.688.000/5           22.937.600              91.750.400
-----------------------------------------------------------------------------------
 7                                             22.937.600              68.812.800
-----------------------------------------------------------------------------------
 8                                             22.937.600              45.875.200
-----------------------------------------------------------------------------------
 9                                             22.937.600              22.937.600
-----------------------------------------------------------------------------------
10                                             22.937.600                       0
-----------------------------------------------------------------------------------
 


    Codul fiscal:
   (12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

 
    Norme metodologice:
   711. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
    Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
    Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale. 
    Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile inregistrate si puse in functiune pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala ramasa se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% si se recupereaza pe durata normala de functionare. In cazul in care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale in vigoare, perioada pentru care exista obligatia pastrarii in patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate. 

 
   712. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal: 
    Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
    deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
    valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
    amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
   
                                                                     - mii lei -
--------------------------------------------------------------------------------
                                                                   Cheltuielile
                                   Amortizarea                     de amortizare
              Luna                   fiscala                       inregistrate
                                                                     contabil
--------------------------------------------------------------------------------
Septembrie 2004                      6.000.000                               0
--------------------------------------------------------------------------------
Octombrie 2004                          40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
Noiembrie 2004                          40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
Decembrie 2004                          40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
Ianuarie 2005                           40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
... ... ...                        ... ... ...                      ... ... ...
--------------------------------------------------------------------------------
August 2054                             40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
Septembrie 2054                         40.000                          50.000
--------------------------------------------------------------------------------
TOTAL:                              30.000.000                      30.000.000
--------------------------------------------------------------------------------
 


 
    Codul fiscal:
   (16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

 
    Norme metodologice:
   713. Intra sub incidenta prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale si sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicata. 

 
    Codul fiscal:
   (10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

 
    Norme metodologice:
   714. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare in categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevazute de reglementarile contabile aplicabile. 

 
    Codul fiscal:
   (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii.

 
    Norme metodologice:
   715. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea de intrare fiscala se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
    Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
    In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
    Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea de intrare fiscala se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, in conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata". 

 
   716. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
    Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului. 
   717. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de amortizat, in baza valorii ramase neamortizate. 

 
    Codul fiscal:
    Contracte de leasing
   Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
   (2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).

 
    Norme metodologice:
   72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.

 
    Codul fiscal:
    Pierderi fiscale
   Art. 26. - (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
   (2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
   (3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
   (4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

 
    Norme metodologice:
   73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
   74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
   75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
   76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de persoana juridica respectiva.
   77. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.

 
    Codul fiscal:
    Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare
   Art. 27. - (1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
   a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
   b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
   c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

 
    Norme metodologice:
   78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
   79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.

 
    Codul fiscal:
   (2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).

 
    Norme metodologice:
   80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
   81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii. 

 
   82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel. 


 

   83. Abrogat. 
   84. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   (3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
   a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
   b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

 
    Norme metodologice:
   85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
    Codul fiscal:
   c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

 
    Norme metodologice:
   86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are in vedere transferul unei parti din activul unei societati (transmitatoare) catre una sau mai multe societati (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, in schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.

 
    Codul fiscal:
    Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene
   Art. 271. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
    [...]
   12. "societate dintr-un stat membru" reprezinta orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele:
   a) are una din formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;
   b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
   c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari. [...]

 
    Norme metodologice:
   861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
    Imagine 

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL III
  Aspecte fiscale internationale

 
    Veniturile unui sediu permanent
   Art. 29. [...]
   (2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in capitolul II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:
   a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;
   b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile;
   c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul in care s-au efectuat, decontate de persoana juridica straina si inregistrate de sediul permanent, sunt deductibile in limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.

 
    Norme metodologice:
   87. Prin angajati ai sediului permanent se intelege persoanele angajate cu contract individual de munca in conditiile legii.

 
    Codul fiscal:
   (3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.
   (4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

 
    Norme metodologice:
   88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
   881. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza. 

 
    Codul fiscal:
    Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare
   Art. 30. - (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
   (2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:
   a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;
   b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;
   c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;
   d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

 
    Norme metodologice:
   891. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
    In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
    Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
    Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
    In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
    Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   (3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.
   (4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.

 
    Norme metodologice:
   892. In aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit nu este o persoana juridica romana sau un sediu permanent al unei persoane juridice straine, obligatia platii si declararii impozitului pe profit revine persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat pentru indeplinirea acestor obligatii.
    In sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit este o persoana juridica romana sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine, acestia au obligatia declararii si platii impozitului pe profit in numele persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:
    Credit fiscal
   Art. 31. - (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
   (2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.
   (3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

 
    Norme metodologice:
   90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
   91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
   92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative. 

 
   93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
    Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
    Pentru sediul permanent:
   - profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
   - impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
   - profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
   - impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
    Alte venituri realizate din tara X:
   - venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
   - impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
    Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
   - profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
   - impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
    Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
    Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.

 
    Codul fiscal:
    Pierderi fiscale externe
   Art. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
   (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

 
    Norme metodologice:
   94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata in strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL IV
  Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor
imobiliare si titlurilor de participare

 
    Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare
   Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice romane si straine care vand-cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau titluri de participare detinute la o persoana juridica romana.
   (2) Daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.
   (3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
   (4) Castigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:
   a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
   b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
   (5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:
   a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
   b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
   (6) In intelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii.
   (7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
   a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
   b) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
   (8) Prezentul articol se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de doi ani;
   b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului;
   c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare dupa 31 decembrie 2003.

 
    Norme metodologice:
   95. Abrogat. 
   96. Abrogat. 

 
   97. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. In conditiile in care se realizeaza pierdere din aceste tranzactii pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, pe perioada prevazuta la art. 26 din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    Plata impozitului
   Art. 34. - [...]
   (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
   (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. [...]
   (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nou infiintati, infiintati in cursul anului precedent sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.

 
    Norme metodologice:
   98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit. 
   99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare. 
   100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, platile anticipate trimestriale datorate in contul impozitului pe profit se determina prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la inceputul anului fiscal, din care se scad sumele datorate in contul impozitului pe profit pentru perioada precedenta trimestrului pentru care se datoreaza plata anticipata. Profitul contabil se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate, potrivit reglementarilor contabile, cumulat de la inceputul anului fiscal. La stabilirea platilor anticipate efectuate in contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectueaza ajustari fiscale. 
 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului pe dividende
   Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol.
   (2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

 
    Norme metodologice:
   1001. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nefiind considerate dividend, urmatoarele distribuiri:
   a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
   b) distribuiri in legatura cu dobandirea (rascumpararea) de catre o societate comerciala de actiuni proprii potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum aceste distribuiri sunt definite de art. 7 pct. 12 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
   c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
    In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni la care Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva. 

 
    Codul fiscal:
    Declararea si retinerea impozitului pe dividende
   Art. 36. - [...]
   (4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

 
    Norme metodologice:
   1002. Intra sub incidenta prevederilor alin. (4) si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
    In sensul prevederilor alin. (4), conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor. 
 

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL VII
  Dispozitii tranzitorii si finale

 
    Dispozitii tranzitorii
   Art. 38. - (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

 
    Norme metodologice:
   101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2003 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare. 


 

   102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de munca.
   103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
   104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.

 
    Codul fiscal:
   (4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

 
    Norme metodologice:
   105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
   106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
   107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.

 
    Codul fiscal:
   (12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006: [...]
   b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

 
    Norme metodologice:
   108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
   a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
   1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
   2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
   b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
   c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
   d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
   1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
   2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
   3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
   e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
   109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
   110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
   a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
   1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
   2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
   3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
   b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
   c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
   d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului. 

 
   111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, revendicarile se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.
   112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
   113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.

 
   TITLUL III
  Impozitul pe venit

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 
    Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
   Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
   a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;
   b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
   c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;
   d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
   e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
   f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;
   g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
   h) venituri din alte surse, definite conform art. 78.

 
    Norme metodologice:
   1. Veniturile din activitati independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice in cadrul unor asocieri fara personalitate juridica, din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile din activitati agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzator fiecarei surse de venit, impozitul fiind final.
   2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitarii, pe fiecare loc de realizare, in cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

 
    Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
   Art. 42.
 
   a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii.

 
    Norme metodologice:
   3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
   - alocatia de stat pentru copii;
   - alocatia de intretinere pentru fiecare copil incredintat sau dat in plasament familial;
   - indemnizatia lunara primita de persoanele cu handicap grav si accentuat;
   - alocatia sociala primita de nevazatorii cu handicap grav si accentuat;
   - indemnizatia lunara acordata nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;
   - contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care insotesc in spital copii cu handicap sau copii bolnavi in varsta de pana la 3 ani;
   - ajutorul pentru incalzirea locuintei;
   - alocatia pentru copiii nou-nascuti, primita pentru fiecare dintre primii 4 copii nascuti vii;
   - indemnizatia de maternitate;
   - indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, precum si stimulentul acordat potrivit legislatiei privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului; 
   - indemnizatia pentru risc maternal; 
   - indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani; 
   - indemnizatia lunara pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, acordata potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania. 
   - ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
   - ajutorul social acordat potrivit legii;
   - ajutorul de urgenta acordat de Guvern si de primari in situatii de necesitate, ca urmare a calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, in limita fondurilor existente;
   - ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
   - ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primita de cadrele militare trecute in rezerva, fara drept de pensie, apte de munca, care nu se pot incadra din lipsa de locuri de munca corespunzatoare pregatirii lor;
   - indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei in materie;
   - sumele platite din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj;
   - prima de incadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
   - sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritatii judecatoresti, care a decedat;
   - echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, in caz de deces al acestuia;
   - indemnizatia reparatorie lunara primita de persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
   - indemnizatia reparatorie lunara primita de parintii persoanelor care au decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989;
   - indemnizatia reparatorie lunara primita de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989 si care are in intretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;
   - suma fixa pentru ingrijire primita de invalizii si accidentatii de razboi, marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate;
   - indemnizatia lunara primita de persoanele persecutate din motive politice si etnice;
   - indemnizatia lunara primita de magistratii care in perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justitie din motive politice;
   - indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul, acordata potrivit legii;
   - renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
   - ajutorul anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;
   - sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane; 
   - ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislatiei in vigoare;
   - ajutorul rambursabil pentru refugiati;
   - ajutoarele umanitare, medicale si sociale;
   - ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate in baza legislatiei de pensii;
   - ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor; 
   - renta viagera acordata de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;
   - indemnizatia de merit acordata in conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - drepturi reprezentand transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau insotitorii acestora;
   - alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale in vigoare.


 

   31. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal si cele pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, reprezentand drepturi primite de persoanele fizice conform legii, incepand cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de pana la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii. 

 
   4. In sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se intelege, printre altii, si:
   - casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;
   - organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitatile de cult recunoscute in Romania si alte entitati care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

 
    Codul fiscal:
   b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

 
    Norme metodologice:
   5. Sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
   6. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, plati esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate.
   7. In cazul in care suportatorul primei de asigurare este o persoana fizica independenta, persoana juridica sau orice alta entitate care desfasoara o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezinta venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara.

 
    Codul fiscal:
   c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

 
    Norme metodologice:
   71. In aceasta categorie se includ si produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti. 

 
    Codul fiscal:
   c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
   d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
   e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
   f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
   g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;
   h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
   i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

 
    Norme metodologice:
   8. Prin cadru institutionalizat se intelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolara, universitara, pregatirea si/sau perfectionarea profesionala, recunoscuta de autoritati ale statului roman.
    Codul fiscal:
   j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
   k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

 
    Norme metodologice:
   9. In categoria veniturilor din agricultura si silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:
   - veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea in stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privata sau luate in arenda. Incepand cu data de 1 ianuarie 2009 sunt impozabile veniturile banesti realizate din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala ori catre alte unitati, pentru utilizare ca atare. 
   - veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociatie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, din valorificarea produselor silvice in conditiile legii. 
   - veniturile provenite din: cresterea animalelor si pasarilor, apicultura si sericicultura;
   - veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala, prin unitati specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.

 
   10. Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat in busteni ori in bile, precum si produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna salbatica, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;
   m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;
   n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
   o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
   p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
   q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;
   r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;
   s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

 
    Norme metodologice:
   11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:
   - contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinand Ministerului Sanatatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor institutii potrivit legii;
   - contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport in comun si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport in comun si pe calea ferata romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica si altele asemenea, prevazute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - contravaloarea calatoriilor gratuite pe calea ferata, gratuitatile pe mijloacele de transport in comun in mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent carbuni, a asistentei medicale gratuite in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente, in statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport in comun pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicala gratuita in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - altele asemenea, aprobate prin lege.
   12. Persoanele fizice prevazute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datoreaza impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevazute la art. 41 din Codul fiscal.

 
    Codul fiscal:
   t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

 
    Norme metodologice:
   13. Beneficiaza de aceste prevederi si urmatorii specialisti: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica si alte ocupatii complementare, potrivit reglementarilor in materie.

 
    Codul fiscal:
   u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

 
    Norme metodologice:
   14. In aceasta categorie se cuprind:
   - premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;
   - contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
   - alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari;
   - altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
   x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
    Cotele de impozitare
   Art. 43. - (1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
   a) activitati independente;
   b) salarii;
   c) cedarea folosintei bunurilor;
   d) pensii;
   e) activitati agricole;
   f) premii;
   g) alte surse
    este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva.
   (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute in categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc.

 
    Norme metodologice:
   15. La determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

 
    Codul fiscal:
    Perioada impozabila
   Art. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

 
    Norme metodologice:
   16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic in care se realizeaza venituri.
   17. In cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzand numarul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe
   Art. 45. - (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL II
  Venituri din activitati independente

 
    Definirea veniturilor din activitati independente
   Art. 46. - (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
   (2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
   (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
   (4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

 
    Norme metodologice:
   18. Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.
   19. Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
   20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.
   21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.
    Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
   - activitati de productie;
   - activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
   - organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
   - activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;
   - vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;
   - activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
   - transport de bunuri si de persoane;
   - alte fapte de comert definite in Codul comercial.
   211. Incepand cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activitatii desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Incepand cu 1 ianuarie 2009 sunt venituri comerciale veniturile obtinute din activitati desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Codul fiscal, precum si cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art. 74 din Codul fiscal. 

 
   22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
   23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
   231. Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente. 
   232. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. 

 
   24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.
    Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
    In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III Venituri din salarii al titlului III din Codul fiscal.
    Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.
   25. Persoanele fizice angajate, precum si cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte parti contractante, in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natura salariala.
   26. Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.

 
    Codul fiscal:
    Venituri neimpozabile
   Art. 47. - (1) Nu sunt venituri impozabile:
   a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;
   b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
   (2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

 
    Norme metodologice:
   27. Aplicarea efectiva in orice domeniu tehnologic a unei inventii pentru care este acordat sau este validat in Romania un brevet de inventie care are ca obiect un produs si un procedeu inseamna oricare dintre actele prevazute la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.
    Procedeul poate fi si o metoda sau poate cuprinde ori poate sa se refere si la utilizarea unui produs.
    Prin produs se intelege si produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, inclusiv cel de fabricatie, prin folosirea unei instalatii sau a altora asemenea.
    Brevetul de inventie poate avea ca obiect o inventie sau un grup de inventii legate printr-un concept inventiv general.
   28. In intelesul pct. 27 se considera ca si urmatoarele acte constituie o aplicare efectiva a inventiei:
   a) proiectarea obiectului unei inventii constand in realizarea unui proiect:
   1. de executie pentru obtinerea unui produs;
   2. tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode ori pentru utilizarea unui produs;
   b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului unui produs ori experimentarea tehnologiei care face obiectul unei inventii;
   c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
   d) exploatarea pe scara larga a obiectului unei inventii, si anume:
   1. fabricarea unui produs care poate fi un dispozitiv, un utilaj, o instalatie, o compozitie sau altele asemenea, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie si, respectiv, produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
   2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;
   3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, a unei instalatii, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
   4. utilizarea unui produs obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;
   e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
   29. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
   30. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de incadrarea venitului ca neimpozabil, trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
   a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, a hotararii definitive de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul care cere incadrarea venitului ca neimpozabil este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa aiba documente autentificate, din care sa rezulte ca acesta:
   1. este succesorul in drepturi al titularului brevetului; sau
   2. este licentiat al titularului brevetului; sau
   3. este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
   b) sa existe un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa reiasa ca transmiterea de drepturi este inregistrata in vederea publicarii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala;
   c) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie este si a ramas in vigoare pe perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil;
   d) sa existe evidente contabile din care sa rezulte ca, in perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil pentru inventia sau grupul de inventii brevetate, a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 27 si 28, precum si nivelul venitului obtinut in aceasta perioada;
   e) veniturile si cheltuielile aferente sunt cele inregistrate separat in contabilitatea in partida simpla, potrivit reglementarilor legale;
   f) sa posede un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa reiasa data primei aplicari de la care incepe perioada de 5 ani de aplicare efectiva.
   31. Abrogat. 

 
   32. Venitul se stabileste cu referire stricta la intinderea protectiei conferite de brevet care este data de continutul revendicarilor, a caror interpretare se face in legatura cu descrierea si desenele inventiei obiect al brevetului, conform prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.
   33. In cazul in care inventia revendicata se refera numai la o parte evident distincta a obiectului inventiei, iar din evidentele contabile rezulta venitul brut pentru intregul obiect al inventiei, se procedeaza la stabilirea ponderii inventiei revendicate si, pe aceasta baza, se determina venitul brut obtinut prin aplicarea partii distincte a obiectului inventiei.
   34. Venitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din sumele percepute ca urmare a utilizarii inventiei revendicate, in cazul in care exista o revendicare de utilizare sau de folosire a unui produs.
   35. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
    Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
   Art. 48. - (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.
   (2) Venitul brut cuprinde:
   a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
   b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
   c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;
   d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
   e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.
   (3) Nu sunt considerate venituri brute:
   a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
   b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
   c) sumele primite ca despagubiri;
   d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
   (4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
   a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
   b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
   c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;
   d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
   1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
   2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
   3. boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;
   4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
   (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
   a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
   b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
   c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
   d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
   e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
   f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
   g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;
   h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;
   i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
   j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;
   k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
   l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
   m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6).
   (6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol si cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
   (7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
   a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
   b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
   c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
   d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
   e) donatii de orice fel;
   f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
   g) ratele aferente creditelor angajate;
   h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
   i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
   j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
   k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
   l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
   m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
   (8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
   (9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

 
    Norme metodologice:
   36. In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea.
    Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
    In cazul incetarii definitive a activitatii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.
    In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut al afacerii.
    In toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
    Nu constituie venit brut urmatoarele:
   - aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
   - sumele primite sub forma de credite bancare ori de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
   - sumele primite ca despagubiri;
   - sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
   37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizarii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
    Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
   a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;
   b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;
   c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.
   38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
   - cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
   - cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
   - cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
   - chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
   - dobanzile aferente creditelor bancare;
   - dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
   - cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
   - cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii; 
   - cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
   - cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
   - cheltuielile cu energia si apa;
   - cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
   - cheltuieli de natura salariala;
   - cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
   - cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia; 
   - cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;
   - valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
   - cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
   - cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;
   - cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
   - cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
   - cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;
   - cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;
   - cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
   - alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

 
   39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:
   - cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie; 
   - cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
   - cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii; 
   - cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
   - cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
    Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei. 

 
   40. Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
   401. Contribuabilii care realizeaza venituri care se incadreaza in prevederile punctului 211 sunt obligati sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil. 

 
   41. Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit
   Art. 49. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
   (2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
   (3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.
   (4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.
   (5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
   (6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.
   (7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.
   (8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

 
    Norme metodologice:
   42. In sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fara angajati, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. De asemenea, se vor avea in vedere si caracterul sezonier al unor activitati, precum si durata concediului legal de odihna.
    Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.
    Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala sunt supuse impozitarii in aceleasi conditii cu taximetristii care isi desfasoara activitatea in mod independent, pe baza de norme de venit sau in sistem real.
   43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
   - vadul comercial si clientela;
   - varsta contribuabililor;
   - timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 44 si 45;
   - starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
   - activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;
   - realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
   - folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;
   - alte criterii specifice.
    Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.
   44. Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:
   - perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;
   - perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.
   45. Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.
   46. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
    In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:
   - situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 45, si altele asemenea;
   - perioada in care nu s-a desfasurat activitate;
   - documentele justificative depuse de contribuabil;
   - recalcularea normei, conform prezentului punct.
   47. Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.
   48. In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.
   49. Contribuabilii care in cursul anului fiscal nu mai indeplinesc conditiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
   Art. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
   a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;
   b) contributiile sociale obligatorii platite.
   (2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
   a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;
   b) contributiile sociale obligatorii platite.
   (3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

 
    Norme metodologice:
   50. In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:
   - venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
   - venituri din exercitarea dreptului de suita;
   - venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.
   51. Abrogat. 
   52. Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   (4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

 
    Norme metodologice:
   53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.
    In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
   54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.
   55. Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:
   - lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
   - lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;
   - lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;
   - lucrari de restaurare a acestora.
   56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.
   57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.

 
    Codul fiscal:
    Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla
   Art. 51. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.
   (2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
   (3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

 
    Norme metodologice:
   58. Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:
   a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;
   b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin depunerea in termen de 15 zile de la inceperea activitatii a declaratiei privind venitul estimat, insotita de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.
   59. Contribuabilii impusi in sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
   60. Cererea depusa, cuprinzand optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere si inregistrare la organul fiscal.

 
    Cod fiscal:
    Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente
   Art. 52.
 
   (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
   a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
   b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
   c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
   d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);
   e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
   f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
   (2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
   a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;
   b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
   (3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

 
    Norme metodologice:
   61. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula si de a retine in cursul anului fiscal o suma reprezentand 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili.
   62. Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:
   - utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
   - organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.
   63. In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.
   64. In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa plateasca in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.
   641. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla. 
   65. Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.
   66. Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.

 
   661. Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL III
  Venituri din salarii

 
    Definirea veniturilor din salarii
   Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
   (2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
   a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
   b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
   c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
   d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
   e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
   f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;
   g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;
   h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;
   i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
   j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
   k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

 
    Norme metodologice:
   67. Veniturile de natura salariala prevazute la art. 55 din Codul fiscal, denumite in continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitati dependente, daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:
   - partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
   - partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi: spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
   - persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea ei intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
   - platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii;
   - persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.
   68. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
   a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
   - salariile de baza;
   - sporurile si adaosurile de orice fel;
   - indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele mentionate la pct. 3, avand aceeasi natura; 
   - recompensele si premiile de orice fel;
   - sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentand stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;
   - sumele primite pentru concediul de odihna, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despagubiri reprezentand contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna;
   - sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca;
   - orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor;
   b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritatii publice, alese sau numite in functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publica, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
   c) drepturile personalului militar in activitate si ale militarilor angajati pe baza de contract, reprezentand solda lunara compusa din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;
   d) drepturile administratorilor obtinute in baza contractului de administrare incheiat cu companiile/societatile nationale, societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunara bruta, suma cuvenita prin participare la profitul net al societatii;
   e) sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilita de adunarea constitutiva, potrivit legislatiei in vigoare;
   f) sumele primite de reprezentantii numiti in adunarea generala a actionarilor si sumele primite de membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
   g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;
   h) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entitati, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea;
   i) indemnizatiile acordate ca urmare a participarii in comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;
   j) veniturile obtinute de condamnatii care executa pedepse la locul de munca;
   k) sumele platite sportivilor ca urmare a participarii in competitii sportive, precum si sumele platite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti in domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de catre structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se platesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevazute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
   l) compensatii banesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevazute in contractul de munca;
   m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevazute la art. 55 alin. (4) lit. h) si i) din Codul fiscal;
   n) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
    n1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca; 
    n2) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca urmare participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii. 
    n2) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane. 
   o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

 
    Codul fiscal:
   (3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:
   a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
   b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
   c) imprumuturi nerambursabile;
   d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
   e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
   f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
   g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

 
    Norme metodologice:
   69. Avantajele in bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
   70. La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, cum ar fi:
   a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, in scop personal;
   b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
   c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
   d) permisele de calatorie pe diverse mijloace de transport;
   e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
   f) contravaloarea folosintei unei locuinte in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
   g) cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
   h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie.
    Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul:
   - pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
   - pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
   71. Avantajele in bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordate pentru distractii sau recreere.
   72. Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
   73. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionate ca fiind neimpozabile, in limitele si in conditiile prevazute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.
   74. Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii avantajului si suma reprezentand plata partiala.
   75. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
   a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
   b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apa, gaz, electricitate, cheltuieli de intretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
   c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitate de masura specifica sau la nivelul pretului practicat pentru terti.
   76. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
   a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din totalul kilometrilor;
   b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi pentru interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
   77. Nu sunt considerate avantaje:
   - contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
   - reducerile de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
   - costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu;
   - diferentele de tarif la cazare in locatiile reprezentand amenajari recreative si sportive din dotarea ministerelor de care beneficiaza personalul propriu, conform legii.
   - contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 200 euro anual pe participant. 

 
   78. Angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil, in conditiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj. In acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
   79. La evaluarea avantajului folosirii in scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinta mixta, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

 
    Codul fiscal:
   (4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
   a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
    Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.
    Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

 
    Norme metodologice:
   80. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atat in cazul angajatului, cat si in cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale.
   81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

 
    Codul fiscal:
   b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

 
    Norme metodologice:
   82. In aceasta categorie se cuprind:
   - alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, primita de angajati si suportata integral de angajator, potrivit legii;
   - alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;
   - contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;
   - drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
   - alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;

 
    Norme metodologice:
   83. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii se intelege acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
   e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

 
    Norme metodologice:
   84. Nu sunt venituri impozabile:
   - contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii;
   - contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
   - contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea;
   - contravaloarea alimentatiei de protectie primite in mod gratuit de persoanele fizice care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare;
   - contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite in mod gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita;
   - contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare in activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;
   - contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spalat si de igiena, materiale de gospodarie, materiale pentru atelierele de reparatii si intretinere, rechizite si furnituri de birou, primite in mod gratuit de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, in conditiile legii;
   - altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
   g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

 
    Norme metodologice:
   85. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilita potrivit legii.

 
    Codul fiscal:
   h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

 
    Norme metodologice:
   86. Prin cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.

 
    Codul fiscal:
   i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

 
    Norme metodologice:
   87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate in conformitate cu prevederile legilor speciale.

 
    Codul fiscal:
    k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, incadrate cu contract individual de munca;

 
    Norme metodologice:
   871. Nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, incadrate cu contract individual de munca, incasate incepand cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de pana la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii. 

 
    Codul fiscal:
   j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
   k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;
   l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
   m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;
   n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
   o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
   p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;
   r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.
   (5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.
    Deducere personala
   Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
   (2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
   - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 2.500.000 lei;
   - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
   - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
   - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
   - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei.
    Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
    Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
   (3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
   (4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
   (5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
   (6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
   (7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
   a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
   b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
   (8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

 
    Norme metodologice:
   88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
    Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.
   89. Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza.
   90. Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
   - existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere;
   - persoana fizica intretinuta sa aiba venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
    Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla.
   91. Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
   92. In sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria "alt membru de familie aflat in intretinere" se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
   93. Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel:
   - rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii;
   - rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.
   94. Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
   95. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.
   96. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 2.500.000 lei lunar.
    Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.
    Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul de a fi preluat in intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la preluarea in intretinere a copilului, parintelui obligat la aceasta plata.
    Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoana in intretinere pentru acest copil se acorda:
   - persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat copilul;
   - unuia dintre sotii care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia.
    Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, dreptul de a fi luat in intretinere se acorda unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie.
    Nu se acorda dreptul de a prelua in intretinere urmatoarelor persoane:
   - parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
   - parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.
    Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care parintii nu mai au dreptul de a-l lua in intretinere, intrucat deducerea personala se acorda o singura data.
   97. Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 2.500.000 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in intretinere.
   98. In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:
   a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna;
   b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
   c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.
   99. Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
    In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza:
   a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor;
   b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 2.500.000 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative.
   100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
   - datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
   - datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
    In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
   101. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
   - datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
   - datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
   - acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
   - nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;
   - angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.
    Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
   102. Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
   103. Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
   104. In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
   105. Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.

 
    Codul fiscal:
    Determinarea impozitului pe venitul din salarii
   Art. 57.
 
   (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
   (2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
   a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
   - deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
   - cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
   - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;
   b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
   (2^1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
   (3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
   (4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
   (5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
   (6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

 
    Norme metodologice:
   106. Venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
   107. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei sunt considerate venituri din salarii realizate din Romania sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in Romania, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, indiferent unde este primita suma.
   108. Contribuabilii care realizeaza venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, calculat si retinut de catre platitorul de venituri.
    Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizeaza cota de impozit de 16%, luandu-se in calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de baza si deducerea personala stabilita potrivit art. 56 din Codul fiscal, dupa caz.
   109. Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 74-76 si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
   110. Transformarea in lei a sumelor obtinute, potrivit legii, in valuta, reprezentand venituri din salarii realizate in Romania, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, astfel:
   - in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca, se utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata; sau
   - in celelalte cazuri, cursul de schimb valutar in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
   111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
   a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
   - deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
   - cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
   - contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro.
    Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro, pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
    Platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro reprezentand contributiile retinute pentru fondurile de pensii facultative si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege;
   b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
    Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
   - indemnizatiei lunare a asociatului unic;
   - drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
   - salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile. 

 
   112. In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
   a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
   b) in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
    Functia de baza poate fi declarata de angajat in conditiile legii si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial.
   113. Suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.
   114. Indemnizatiile aferente concediilor de odihna se defalcheaza pe lunile la care se refera si se impun cumulat cu veniturile realizate in aceste luni.
   115. Contributiile obligatorii luate in calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementarilor in domeniu, cum ar fi:
   - contributia individuala de asigurari sociale;
   - contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;
   - contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;
   - alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.
   116. Se admit la deducere contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat suma acestora sa nu depaseasca echivalentul in lei a 200 euro pentru fiecare participant la nivelul anului. 
   117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sanatate. 

 
   1171. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
    In categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop. 

 
    Codul fiscal:
    Termen de plata a impozitului
   Art. 58. - Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

 
    Norme metodologice:
   118. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna.
   119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata.
   120. Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
    In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile obligatorii, dupa caz.
    La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.
    Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
   121. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
    Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
    Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
   122. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
   123. Contributiile obligatorii reprezentand cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementarilor legale in materie.

 
    Codul fiscal:
    Fise fiscale
   Art. 59. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.
   (2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

 
    Norme metodologice:
   124. Fisele fiscale se completeaza de angajatorul/platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care angajatorul/platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala. Angajatorul/platitorul de venit este obligat sa inmaneze angajatului, cate o copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. 

 
   125. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia.
   126. In situatia in care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunica angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare salariat.
    Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatiile solicitate prin ordinul ministrului finantelor publice, in scopul completarii fisei fiscale.
   127. Fiecare angajator/platitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, sa determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin insumarea impozitului aferent venitului fiecarei luni din anul fiscal, indiferent de numarul de luni in care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
   128. Pentru contribuabilii prevazuti la art. 60 din Codul fiscal care realizeaza venituri din salarii si pentru care platitorul de venituri nu a optat sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinarii impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva, revine organului fiscal competent.
   129. In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
    In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
   - impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
   - impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.
    In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul/platitorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata/incasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

 
    Codul fiscal:
    Plata impozitului pentru anumite venituri salariate
   Art. 60.
 
   (1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
   (2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.
   (3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.
   (4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

 
    Norme metodologice:
   130. Contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, care, potrivit acestui titlu, se impun in Romania, precum si persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania, pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia sa depuna lunar o declaratie la organul fiscal competent.
   131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie. 
   132. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica ori juridica la care isi desfasoara activitatea contribuabilul. Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. 

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL IV
  Venituri din cedarea folosintei bunurilor

 
    Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
   Art. 61. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

 
    Norme metodologice:
   133. In aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
   134. Veniturile obtinute din inchirieri si subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor si altele asemenea, a caror folosinta este cedata in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea, inclusiv a unor parti din acestea, utilizate in scop de reclama, afisaj si publicitate.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor
   Art. 62. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

 
    Norme metodologice:
   135. In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
   1351. Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedarea folosintei bunurilor, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent prin declaratia privind venitul realizat aferenta anului fiscal respectiv valoarea investitiei, in vederea definitivarii impunerii. 

 
   136. In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, ca de exemplu:
   - intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;
   - intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;
   - repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.
   137. In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.
   1371. In situatia in care chiria/arenda reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

 
    Norme metodologice:
   138. Venitul net se determina ca diferenta dintre sumele reprezentand chiria/arenda in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului.
   139. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
    Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 25% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.

 
    Codul fiscal:
   (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.
   (4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).
    [...]

 
   CAPITOLUL V
  Venituri din investitii

 
    Definirea veniturilor din investitii
   Art. 65. - (1) Veniturile din investitii cuprind:
   a) dividende;
   b) venituri impozabile din dobanzi;
   c) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
   d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
   e) venituri din lichidare/dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.
    Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
   (2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:
   a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;
   b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;
   c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
    Norme metodologice:
   140. Sunt considerate venituri din dobanzi urmatoarele:
   - dobanzi obtinute din obligatiuni;
   - dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
   - suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
   - alte venituri obtinute din titluri de creanta.
   1401. In cadrul operatiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ si urmatoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si definite ca atare in legislatia care reglementeaza aceste tranzactii:
   - swap pe cursul de schimb
   - swap pe rata dobanzii
   - optiuni pe cursul de schimb
   - optiuni pe rata dobanzii 
   1402. Veniturile din dobanzi realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2007 la depozitele la vedere/conturile curente sunt neimpozabile. 


 

    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului din investitii
   Art. 66.
 
   (1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.

 
    Norme metodologice:
   1403. Pretul de cumparare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investitii este pretul determinat si evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adauga costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pretul de cumparare pentru determinarea impozitului pe castigul obtinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.
    Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la detinerile pe simbol, se inregistreaza cronologic, in functie de data dobandirii, de la cea mai veche detinere la cea mai noua detinere. 

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului din investitii
   Art. 66. - (1) Castigul din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
   (2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.

 
    Norme metodologice:
   141. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitara a activului net din ziua anterioara depunerii cererii de rascumparare, din care se scad comisioanele de rascumparare.
   142. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitor, persoana fizica, si este format din valoarea unitara a activului net la care se adauga comisionul de cumparare, daca este cazul.

 
    Codul fiscal:
   (3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
   (4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.
   (5) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.

 
    Norme metodologice:
   143. In cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
   - societatii de investitii, in cazul in care nu are incheiat un contract de administrare;
   - societatii de administrare, in cazul in care societatea de investitii are incheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea venitului din investitii
   Art. 66.
 
   (7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:
   a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;
   b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.
   (8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

 
    Norme metodologice:
   1431. In cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia si cursul spot/forward prevazute in contract la care tranzactia se inchide in piata la scadenta prin operatiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului si evidentiata in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
    In cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta de curs favorabila intre cursul de schimb spot si cel forward folosite in tranzactie, multiplicate cu suma notionala a contractului rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.
    In cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta de dobanda favorabila dintre rata de dobanda fixa si rata de dobanda variabila stabilite in contract multiplicata cu suma notionala a contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentiate in contul clientului.
    In cazul optiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila de curs intre cursul de schimb de cumparare/vanzare si cursul de schimb la care se efectueaza in piata operatiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumparare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
    In cazul optiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre dobanda variabila incasata si dobanda fixa convenita in contract, rezultata in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului. 
   1432. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, proprietatile imobiliare din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
    Baza impozabila in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel:
   a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
   b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile din investitii
   Art. 67.
 
   (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

 
    Norme metodologice:
   144. Impozitul pe veniturile sub forma de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, distribuite incepand cu anul fiscal 2006, se calculeaza si se retine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile din investitii
   Art. 67.
 
   (2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.

 
    Norme metodologice:
   1441. Veniturile neimpozabile generate de raporturi juridice incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 raman neimpozabile pana la data incetarii acestora.
    Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire genereaza un nou depozit/achizitionarea unui nou instrument de economisire. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile din investitii
   Art. 67.
 
   (3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
   a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:
   1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;
   2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;

 
    Norme metodologice:
   1442. Pentru determinarea perioadei de detinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, intermediarii vor evidentia la fiecare operatiune de cumparare data intrarii titlurilor de valoare in portofoliul persoanelor care detin si efectueaza tranzactii cu acestea. 

 
    Codul fiscal:
   (3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
   . ................................
   b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;

 
    Norme metodologice:
   1443. Pentru tranzactiile cu valori mobiliare in cazul societatilor inchise si parti sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care partile contractante au convenit ca plata sa se faca esalonat, cotele de impozit sunt cele in vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Dupa data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzactii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile din investitii
   Art. 67.
 
   (3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
   . ............................................................................
   d) venitul impozabil abtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.

 
    Norme metodologice:
   1444. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
    Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din venitul din pensii
   Art. 70.
 
   (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
   (2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
   (3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
   (4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
   (5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
   (6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.
   (7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.
   (8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

 
    Norme metodologice:
   146. Incepand cu 1 ianuarie 2008, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, in ordine, a urmatoarelor:
   - a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica; si
   - a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei. 

 
   147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza, se retine lunar de catre administratorii fondurilor de pensii si se vireaza de catre unitatile platitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal in a carui raza isi au sediul platitorii de venituri.
   148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.
   149. Eventualele sume reprezentand impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia platilor din luna urmatoare.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL VIII
  Venituri din premii si din jocuri de noroc

 
    Codul fiscal:
    Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
   Art. 74.
 
   (4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.

 
    Norme metodologice:
   1491. Termenul de virare a impozitului retinut, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. 


 

    Codul fiscal:
    Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc
   Art. 75.
 
   (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.
   (2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.

 
    Norme metodologice:
   150. In aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
   - venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
   - venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
   a) veniturile prevazute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
   b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - venituri sub forma de premii obtinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivi legii.
   - venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
    Prin castiguri de tip jack-pot se intelege castigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu castiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionarii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatarii acestor mijloace de joc, in scopul acordarii unor castiguri suplimentare persoanelor participante la joc in momentul respectiv.
    Aditionarea sumelor din care se acorda castigurile de tip jack-pot se realizeaza in cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel putin doua masini mecanice sau electronice cu castiguri, evidentierea acumularii putand fi realizata prin dispozitive auxiliare sau in cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate in sistem.
    Organizatorii activitatii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu castiguri au obligatia de a evidentia distinct castigurile de tip jack-pot acordate. 

 
   1501. In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie. 

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc
   Art. 77. - (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
   (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului brut.
   (3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
   (4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 8.000.000 lei pentru fiecare concurs, realizate de acelasi organizator sau platitor.
   (5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.
   (6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

 
    Norme metodologice:
   151. Platitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati sa organizeze evidenta astfel incat sa poata determina castigul realizat de fiecare persoana fizica si sa retina impozitul datorat aferent acestuia.

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc
   Art. 77. - (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.
   (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.
   (3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.
   (4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 6.000.000 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.
   (5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.
   (6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

 
    Norme metodologice:
   1511. Incepand cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, aplicandu-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului net calculat ca diferenta intre venitul brut si suma neimpozabila de 6 milioane lei, astfel:
   - cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care este mai mic sau egal cu 100 milioane lei; si
   - cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei. 

 
    Codul fiscal:
    Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
   Art. 771. - (1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:
   a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
   - 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
   - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;
   b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:
   - 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
   - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

 
    Norme metodologice:
   1512. Definirea unor termeni:
   a) prin contribuabil, in sensul art. 771 din Codul fiscal, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului.
    In cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia: vanzatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, al actului de dare in plata, al contractului de tranzactie etc., cu exceptia transferului prin donatie.
    In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii, coschimbasii, cu exceptia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, situatie in care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
    In cazul transferului dreptului de proprietate prin donatie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
    Contribuabil este si persoana fizica din patrimoniul careia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
    In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari, precum si legatarilor cu titlu particular;
   b) prin constructii de orice fel se intelege:
   - constructii cu destinatia de locuinta;
   - constructii cu destinatia de spatii comerciale;
   - constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
   - orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
   c) prin terenul aferent constructiilor se intelege terenuri-curti, constructii si anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numarul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
   d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege terenurile situate in intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinta, cum ar fi: curti, gradini, arabil, pasune, faneata, forestier, vii, livezi si altele asemenea pe care nu sunt amplasate constructii si nu pot fi incadrate in categoria terenurilor aferente constructiilor in intelesul lit. c);
   e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea, prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare-cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, dare in plata, tranzactie, aport la capitalul social, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza in baza unei hotarari judecatoresti si altele asemenea;
   f) data de la care incepe sa curga termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face in conditiile dreptului comun.
    Termenul in raport cu care se calculeaza data dobandirii este:
   - pentru constructiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data incheierii procesului-verbal de receptie finala, in conditiile prevazute de lege;
   - pentru constructiile neterminate si terenul aferent acestora, termenul se calculeaza de la data dobandirii dreptului de proprietate sau dezmembramintelor sale asupra terenului;
   g) data dobandirii se considera:
   - pentru imobilele dobandite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data validarii, prin hotararea comisiei judetene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor facute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numarul si data hotararii sunt inscrise in adeverintele eliberate de comisiile locale fiecarui solicitant indreptatit la restituire ori constituire;
   - pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. in baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, data dobandirii este considerata data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispozitia de restituire sau orice alt act administrativ in materie;
   - in cazul in care fostii proprietari sau mostenitorii acestora au dobandit dreptul de proprietate prin hotarare judecatoreasca, data dobandirii este considerata data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti;
   - pentru imobilele dobandite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, data dobandirii este considerata data la care a inceput sa curga termenul de uzucapiune;
   - in cazul instrainarii unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobandirii acestor imobile este data dobandirii imobilului initial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrarii;
   - in cazul instrainarii terenurilor alipite si ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandit imobilul cu suprafata cea mai mare din operatia de alipire;
   - in cazul instrainarii unor imobile rezultate din alipirea unora dobandite la date diferite, impozitul se va calcula in functie de data dobandirii parcelei cu suprafata cea mai mare;
   - in cazul in care parcelele alipite au suprafetele egale, data dobandirii este considerata data la care a fost dobandita ultima parcela;
   - in cazul schimbului, data dobandirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbas, a dobandit proprietatea. 
 

 
    Codul fiscal:
   (2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
   a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
   b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.

 
    Norme metodologice:
   1513. Nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
    Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
    Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite in conditiile prevazute la paragrafele 1 si 2 va fi supusa impozitarii, cu exceptia transmiterii dreptului de proprietate prin donatie intre rude ori afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
    Face exceptie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date in aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse in categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determina pe baza contabilitatii in partida simpla.
    In cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datoreaza impozit. 
    __________
   *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 84/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 18 februarie 2005.

 
    Codul fiscal:
   (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

 
    Norme metodologice:
   1514. In cazul procedurii succesorale se aplica urmatoarele reguli:
   a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data intocmirii incheierii de finalizare a succesiunii;
   b) impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public;
   c) in situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datoreaza impozit. Nu se datoreaza impozit nici in situatia in care, dupa finalizarea succesiunii, se solicita certificat de mostenitor suplimentar si se intocmeste incheierea finala suplimentara inainte de expirarea termenului de 2 ani;
   d) in cazul finalizarii succesiunii prin intocmirea incheierii finale dupa expirarea termenului de 2 ani, mostenitorii datoreaza impozitul de 1% prevazut in art. 771 alin. (3) din Codul fiscal;
   e) in cazul in care succesiunea a fost finalizata prin intocmirea incheierii de finalizare inainte de expirarea termenului de 2 ani si se solicita certificat de mostenitor suplimentar dupa expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, mostenitorii datoreaza impozit in conditiile art. 771 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietatile imobiliare ce se vor declara si mentiona in incheierea finala suplimentara;
   f) in cazul succesiunilor vacante si a partajului succesoral nu se datoreaza impozit;
   g) impozitul se calculeaza si se incaseaza la valoarea proprietatilor imobiliare cuprinse in masa succesorala.
    Masa succesorala, din punct de vedere fiscal si in conditiile art. 771 alin. (1) si (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. In scop fiscal, prin activul net imobiliar se intelege valoarea proprietatilor imobiliare dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator acestora. In pasivul succesiunii se includ obligatiile certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de inmormantare pana la concurenta sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu inscrisuri.
    In cazul in care in activul succesoral se cuprind si bunuri mobile, drepturi de creanta, actiuni, certificate de actionar etc., se va stabili proportia valorii proprietatilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proportional cu cota ce revine fiecareia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.
    Dupa deducerea pasivului succesoral corespunzator bunurilor imobile, din valoarea acestora se determina activul net imobiliar reprezentand baza impozabila;
   h) in cazul in care procedura succesorala se finalizeaza prin hotarare judecatoreasca, se aplica dispozitiile pct. 1517 paragraful 6 din prezentele norme metodologice. 

 
    Codul fiscal:
   (4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare.

 
    Norme metodologice:
   1515. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) din Codul fiscal se calculeaza la valoarea declarata de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este mai mica decat valoarea orientativa stabilita prin expertizele intocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta din urma valoare.
    In cazul proprietatilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport in natura la capitalul social, astfel:
   - in cazul in care legislatia in materie impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea rezultata din expertiza de evaluare;
   - in cazul in care legislatia in materie nu impune intocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai putin de valoarea stabilita in conditiile art. 771 alin. (4) din Codul fiscal.
    La constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 20% din valoarea orientativa stabilita prin expertiza intocmita de camera notarilor publici. Aceeasi valoare se va stabili si la stingerea pe cale conventionala sau prin consimtamantul titularului a acestor dezmembraminte.
    La transmiterea nudei proprietati, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 80% din valoarea orientativa stabilita prin expertizele camerei notarilor publici.
    Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiza, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti, dar nu mai putin decat valoarea stabilita pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiza va fi intocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat in conditiile legii.
    La schimb imobiliar, impozitul se calculeaza la valoarea fiecareia din proprietatile imobiliare transmise.
    In cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliara, cu un bun mobil, impozitul se calculeaza la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliara. 

 
    Codul fiscal:
   (5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o data pe an, expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice*).

 
    Norme metodologice:
   1516. Expertizele privind valoarea de circulatie a proprietatilor imobiliare vor fi comunicate directiilor teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor pana la data de 31 decembrie a anului fiscal curent, pentru a fi utilizate in anul fiscal urmator.
    Expertizele intocmite de camerele notarilor publici privind valoarea de circulatie orientativa a proprietatilor imobiliare constituie baza de calcul a impozitului datorat de contribuabilii definiti la pct. 1512 din prezentele norme metodologice, in cazul in care valoarea declarata de parti este mai mica decat valoarea orientativa stabilita prin expertiza camerei notarilor publici.
    Obligatia de a calcula si de a incasa impozitul revine:
   - notarilor publici pentru actele autentificate de acestia;
   - organului fiscal competent in celelalte cazuri.
    __________
   *) Conform art. 15 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, denumirea "Ministerul Finantelor Publice" s-a inlocuit cu denumirea "Ministerul Economiei si Finantelor".


 

    Codul fiscal:
   (6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se va realiza printr-o hotarare judecatoreasca, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut la alin. (1) si (3) si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.

 
    Norme metodologice:
   1517. Impozitul se va calcula si se va incasa de catre notarul public, pe chitanta sau bon fiscal, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
    Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, intr-un cont al biroului notarial. In cazul platii impozitului prin virament bancar, dovada achitarii se face cu ordinul de plata.
    Documentul de plata a impozitului de catre contribuabil se va mentiona in incheierea de autentificare, respectiv in incheierea de finalizare a procedurii succesorale si in certificatul de mostenitor.
    Modelul chitantelor ce vor fi utilizate de catre notarii publici la incasarea impozitului se va stabili si se va tipari de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.
    In indeplinirea obligatiei ce le revine, registratorii de carte funciara vor verifica daca in cuprinsul actului notarial sunt mentionate documentele de plata a impozitului, prevazute la paragrafele 1-3.
    Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenta teritoriala a instantei de fond hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. In situatia in care instantele judecatoresti nu transmit in termenul legal documentatia prevazuta de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentatiei prezentate de acesta. In situatia in care la primirea documentatiei transmise de instantele judecatoresti constata diferente care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
    Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilita potrivit hotararii judecatoresti sau documentatiei aferente hotararii, in situatia in care acestea includ valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului.
    In cazul in care in hotararea judecatoreasca nu este precizata valoarea imobilului stabilita de un expert autorizat in conditiile legii sau in documentatia aferenta hotararii nu este cuprinsa expertiza privind stabilirea valorii de circulatie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili in conditiile pct. 1516 din prezentele norme metodologice.
    In cazul transferurilor prin alte modalitati decat procedura notariala sau judecatoreasca, contribuabilul are sarcina declararii venitului la organul fiscal competent, in termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, in vederea stabilirii impozitului, in conditiile legii. 
    In cazul in care se solicita intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia, in temeiul hotararii judecatoresti, registratorii de carte funciara vor verifica existenta deciziei de impunere emise de organul fiscal competent si dovada achitarii impozitului.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea si plata impozitului pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare
   Art. 772. - (1) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat potrivit art. 771.
   (2) Notarii publici care autentifica actele intre vii translative ale dreptului de proprietate au obligatia de a calcula, de a incasa si de a vira impozitul la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost autentificat actul.
   (3) In cazul in care transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor sau terenurilor se face prin alta procedura decat cea notariala, contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut, in maximum 5 zile de la data instrainarii bunului, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal. Contribuabilii care nu au domiciliul fiscal in Romania declara venitul obtinut la organul fiscal in a carui raza teritoriala este situat imobilul instrainat.

 
    Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare
   Art. 773. - Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:
   a) partile contractante;
   b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;
   c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
   d) taxele notariale aferente transferului.

 
    Norme metodologice:
   1518-15111. Abrogate. 

 
    Codul fiscal:
    Definirea veniturilor din alte surse
   Art. 78.
 
   (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
   a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
   b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
   c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
   d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
   e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
   (2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.

 
    Norme metodologice:
   152. In aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, in aceasta categorie se includ, de exemplu, urmatoarele venituri realizate de persoanele fizice:
   - remuneratiile pentru munca prestata in interesul unitatilor apartinand Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si in atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care executa pedepse privative de libertate;
   - veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;
   - veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea si care nu provin din gospodaria proprie;
   - sumele platite de catre organizatori persoanelor care insotesc elevii la concursuri si alte manifestari scolare;
   - indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;
   - veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.
   - tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii; 
   - venituri, altele decat cele de la art. 42 lit. k) distribuite de persoanele juridice constituite in conform legislatiei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. 
.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL X
  Venitul net anual impozabil

 
    Stabilirea venitului net anual impozabil
   Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
   (2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.

 
    Norme metodologice:
   153. Venitul net anual se determina pe fiecare sursa, din urmatoarele categorii:
   a) venituri din activitati independente;
   b) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
   c) venituri din activitati agricole.
   154. Venitul impozabil ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite, ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual impozabil.
   155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculeaza pentru veniturile din Romania si/sau din strainatate.
   156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedeaza astfel:
   a) se determina venitul net anual/pierderea fiscala anuala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei surse din categoriile de venit mentionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luata in calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuita;
   b) venitul net anual impozabil se determina pe fiecare sursa de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursa admise la report pentru anul fiscal de impunere.
    Daca pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decat venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezinta pierdere de reportat.
   157. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, inregistrate pentru fiecare sursa de venit din categoriile de venituri, reprezinta pierdere fiscala pentru acea sursa de venit.

 
    Codul fiscal:
   (3) Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obtinute din aceeasi sursa de venit. Pierderea care ramane necompensata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din strainatate ale persoanelor fizice rezidente se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal, sau se reporteaza pe urmatorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectiva.

 
    Norme metodologice:
   158. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeaza astfel:
   a) pierderea fiscala obtinuta dintr-o sursa se poate compensa cu venitul net obtinut din aceeasi sursa. Daca pierderea fiscala obtinuta dintr-o sursa se compenseaza numai partial cu venitul net obtinut din aceeasi sursa, suma ramasa necompensata reprezinta pierdere fiscala anuala;
   b) pierderea fiscala anuala inregistrata de un contribuabil, aferenta unei surse din Romania, nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din strainatate;
   c) pierderea fiscala din strainatate se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din strainatate, din aceeasi tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal. Pierderea anuala necompensata se reporteaza pe urmatorii 5 ani si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si din aceeasi tara, obtinute in perioada respectiva.

 
    Codul fiscal:
   (4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
   a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;
   b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
   c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.

 
    Norme metodologice:
   159. Daca in urma compensarii admise pentru anul fiscal ramane o pierdere necompensata, aceasta reprezinta pierdere fiscala reportata pe anii urmatori pana la al cincilea an inclusiv.
   160. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
   a) reportarea pierderilor se va face an dupa an, pe sursa respectiva, incepand cu pierderea cea mai veche;
   b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitatii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricarei alte persoane, in scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului decedat.

 
    Codul fiscal:
    Declaratii de venit estimat
   Art. 81.
 
   (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
   (2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
   (3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
   (4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat

 
    Norme metodologice:
   161. Contribuabilii care incep o activitate independenta au obligatia declararii veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza in anul de impunere, pe fiecare sursa si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiilor privind venitul estimat, pe fiecare sursa si categorie de venit, la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
    Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat revine atat contribuabililor care determina venitul net in sistem real si desfasoara activitatea in mod individual sau intr-o forma de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, cat si contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
    Nu depun declaratii privind venitul estimat contribuabilii care desfasoara activitati independente pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa de catre platitorul de venit.
    In cazul in care contribuabilul obtine venituri intr-o forma de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fara personalitate juridica.
   162. Asocierile fara personalitate juridica ce incep o activitate independenta au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are sediul asociatia, in termen de 15 zile de la incheierea contractului de asociere, o data cu inregistrarea acestuia la organul fiscal.
   163. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat pe fiecare sursa de realizare a venitului, o data cu inregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, in termen de 15 zile de la incheierea acestuia.
    Nu depun declaratie privind venitul estimat contribuabilii care realizeaza venituri din arenda.
   164. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din activitati agricole, impusi pe baza de norme de venit, si care solicita trecerea pentru anul fiscal urmator la impunerea in sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat pana la data de 31 ianuarie, o data cu cererea de optiune.
    Contribuabilii care incep o activitate impusa pe baza de norme de venit si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real vor depune declaratiile privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului, o data cu cererea de optiune.
   165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie. 

 
   166. In sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii de venit estimat in vederea recalcularii nivelului platilor anticipate se intelege: intreruperi temporare de activitate in cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situatii de forta majora, alte cauze care genereaza modificarea veniturilor.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea platilor anticipate de impozit
   Art. 82.
 
   (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
   (2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
   a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
   b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
   (3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
   (4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).

 
    Norme metodologice:
   167. Platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
    Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
    Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
   168. Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie, cu exceptia veniturilor din activitati agricole, pentru care sumele reprezentand plati anticipate se achita pana la 1 septembrie si 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectueaza pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei de venit.
   169. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate.
   170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de catre contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.
   171. In cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natura, pentru care platile anticipate se stabilesc atat de organul fiscal, cat si prin retinere la sursa, la stabilirea platilor anticipate de catre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care platile anticipate se realizeaza prin retinere la sursa, proportional cu ponderea acestora in totalul veniturilor brute.

 
    Codul fiscal:
    Declaratia privind venitul realizat
   Art. 83.
 
   (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor. venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
   (2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:
   a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
   b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
   (3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:
   a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
   b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
   c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
   d) venituri din pensii;
   e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
   f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
   g) venituri din alte surse.

 
    Norme metodologice:
   172-174. Abrogate. 

 
   175. Declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal si a platilor anticipate. 
   176. Declaratiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real.
    Declaratiile privind venitul realizat se depun pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
    Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuita din asociere. 
   177. Contribuabilii care realizeaza venituri din strainatate impozabile in Romania au obligatia sa declare in Romania veniturile respective pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
   178. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
    Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
    In termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit. 


 

    Codul fiscal:
    Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil
   Art. 84.
 
   (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).
   (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
   (3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:
   a) venitul net anual impozabil;
   b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
   c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
   (4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

 
    Norme metodologice:
   179. Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie. 
   180. Diferentele de impozit pe venitul anual, calculate prin deciziile de impunere, se platesc la organul fiscal competent. 

 
   181. In situatia in care organul fiscal competent constata diferente de venituri supuse impunerii, se va emite o noua decizie de impunere anuala prin care se stabilesc obligatiile fiscale, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
   1811. Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la punctul 117 dat in aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL XI
  Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica

 
    Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun
   Art. 85. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.

 
    Norme metodologice:
   182. Venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala detinute in comun se atribuie proportional cu cotele-parti pe care titularii acestora le detin in acea proprietate, determinate conform regulilor in vigoare specifice fiecarui domeniu.
    In cazul in care cotele-parti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face in mod egal.
   183. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun pe cote-parti se repartizeaza intre coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia in coproprietate. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute in comun in devalmasie se repartizeaza in mod egal intre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face in conditiile in care in contractul de cedare a folosintei se mentioneaza ca partea contractanta care cedeaza folosinta este reprezentata de coproprietari. In conditiile in care coproprietarii decid asupra unei alte impartiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa partilor.

 
    Codul fiscal:
    Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
   Art. 86.
 
   (1) Prevederile prezentului articol nu se aplica:
   - pentru asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 28;
   - fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;
   - asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.
   (2) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
   a) partile contractante;
   b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
   c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
   d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
   e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
   f) conditiile de incetare a asocierii. Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie. Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
   (3) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.
   (4) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

 
    Norme metodologice:
   184. Sunt supuse obligatiei de incheiere si inregistrare a unui contract de asociere atat asociatiile fara personalitate juridica, ale caror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civila medicala, cabinete asociate de avocati, societate civila profesionala de avocati, notari publici asociati, asociatii in participatiune constituite potrivit legii, cat si orice asociere fara personalitate juridica constituita in baza Codului civil.
    Norme metodologice:
   185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare are si urmatoarele obligatii:
   - sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
   - sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
   - sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala;
   - sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
   - sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
   - sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
   - sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
   - alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. 
   186. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
    O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde in declaratia de venit venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei. 

 
    Codul fiscal:
   (5) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.

 
    Norme metodologice:
   187. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.
   188. In cazul modificarii cotelor de participare in cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
   a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfarsitul lunii in care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt inregistrate in evidentele contabile;
   b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecarui asociat, in functie de cotele de participare, pana la data modificarii acestora;
   c) la sfarsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenta se aloca asociatilor, in functie de cotele de participare ulterioare modificarii acestora;
   d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecarui asociat se determina prin insumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

 
    Codul fiscal:
   (6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.
   (7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite in titlul IV, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net.
   (8) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.

 
    Norme metodologice:
   189. Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfasurata in asociere cu o persoana juridica romana - microintreprindere, care nu da nastere unei persoane juridice, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit din asociere venitului brut din activitati independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevazute de lege, datorate de persoanele fizice.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL XII
  Aspecte fiscale internationale

 
    Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente
   Art. 87. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.
   (2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, in urmatoarele conditii:
   a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
   b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.

 
    Norme metodologice:
   190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activitati independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
   191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activitati independente, altele decat cele prevazute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentand plati anticipate in contul impozitului anual pe venit se stabilesc de catre organul fiscal pe a carui raza teritoriala se realizeaza in intregime sau cu preponderenta venitul.
   192. Dupa incheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va emite decizie de impunere pentru intreaga activitate desfasurata in Romania din anul fiscal si va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit.

 
    Codul fiscal:
    Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
   Art. 88. - Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
   a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;
   b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;
   c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.

 
    Norme metodologice:
   193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 194 fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care sa ateste venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
    Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state, se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire potrivit titlului III.
   194. a) Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice prevazute la art. 88 lit. a) din Codul fiscal, care isi desfasoara activitatea in Romania, vor fi impozitate daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza.
   b) Veniturile din salarii realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza vor fi impozitate in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
   - salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
   - salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).
   c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport.
    La determinarea impozitului se va avea in vedere principiul celor 183 de zile care sfarsesc in anul calendaristic in cauza. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicandu-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atesta intrarea in Romania. In calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Romaniei. Orice fractiune de zi in care contribuabilul este prezent in Romania conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.
   195. Contribuabilii prevazuti la pct. 194 sunt obligati ca in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sa se adreseze organului fiscal in a carui raza teritoriala se realizeaza venitul, in vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, in conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Guvernul Romaniei cu alte state.
    Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, dupa caz, urmatoarele:
   - cerere;
   - copie de pe documentul care reglementeaza raportul de munca si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati;
   - certificatul de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala competenta a statului al carui rezident este sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, document vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenta, tradus si legalizat de organul autorizat din Romania;
   - documentul care atesta dreptul de munca pe teritoriul Romaniei, respectiv permisul de munca.
    Daca persoanele fizice nerezidente nu prezinta in termenul stabilit documentele prevazute la alineatul precedent, acestea datoreaza impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfasurare a activitatii. In situatia in care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului platit.
   196. In cazul in care contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, totalizeaza peste 183 de zile sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
   197. In situatia in care persoanele fizice au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile, in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza, si au fost platite din strainatate, isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. In acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
    In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.
   198. Persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si care au rezidenta intr-un stat contractant cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri se impun in Romania conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decat cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci cand nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala.
    In aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania si sunt rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
   199. In situatia in care exista conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla rezidenta - romana si a unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul in Romania, se va impune in Romania, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.
    Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritatilor fiscale romane certificatul de rezidenta fiscala sau un alt document prin care se atesta rezidenta fiscala, precum si traducerea acestuia in limba romana, certificata de traducatori autorizati.
    Pentru a stabili al carui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada centrului intereselor vitale, respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obtinute in celalalt stat sunt superioare celor realizate in Romania si autoritatea fiscala a statului respectiv isi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz in care impunerea acestui contribuabil in Romania se va face numai pentru veniturile din Romania.
    Prin documente necesare se intelege: copiile declaratiilor de impunere din celalalt stat, declaratia pe propria raspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, dupa caz, a familiei si altele asemenea. In situatia in care veniturile din celalalt stat nu sunt la nivelul care sa conduca la acordarea rezidentei fiscale in acest stat si autoritatea fiscala romana apreciaza ca sunt intrunite conditiile pentru impunerea veniturilor in Romania, acestui contribuabil i se vor impune in Romania veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritatile competente romane si din celalalt stat se vor informa asupra acestui caz.
   200. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc in strainatate si care isi mentin domiciliul in Romania se impun in Romania pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atat in Romania, cat si in strainatate, iar obligatiile fiscale se exercita direct sau, in situatia in care nu isi indeplinesc obligatiile in mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.

 
    Codul fiscal:
    Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
   Art. 89.
 
   (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevazute la art. 87, 88 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.
   (2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.
   (3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
    Norme metodologice:
   2011. Persoanele fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit prezentului titlu obligatii privind declararea acestora, depun declaratiile de venit la organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie. 

 
    Codul fiscal:
    Venituri obtinute din strainatate altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f)
   Art. 90. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate, altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f).
   (2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.
   (3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.
   (4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

 
    Norme metodologice:
   202. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din strainatate, pentru care Romania are drept de impunere, contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna o declaratie speciala, respectiv Declaratie privind veniturile din strainatate a caror impunere in Romania este finala.
    Impozitul datorat in Romania se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunara neimpozabila, stabilita potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculata la nivelul anului.

 
    Codul fiscal:
    Creditul fiscal extern
   Art. 91. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.
   (2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
   a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
   1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
   2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
   3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
   b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
   (3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
   (4) Veniturile realizate din strainatate, altele decat cele prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), de catre persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), se supun impozitarii in Romania, recunoscandu-se impozitul platit in strainatate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat in Romania.
   (5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:
   a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
   b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.

 
    Norme metodologice:
   203. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei:
   - persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania;
   - persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
    In situatia in care pentru venitul din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate pentru fiecare sursa de venit, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
    Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscala a statului strain, de angajator sau de alt platitor de venituri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.
   204. Impozitul platit in strainatate, care se deduce din impozitul pe venit datorat in Romania, este limitat la partea de impozit pe venit datorat in Romania.
    Prin venit mondial se intelege suma veniturilor impozabile din Romania si din strainatate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care indeplinesc conditia mentionata la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
    Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate in strainatate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din strainatate, aplicata asupra fiecarei surse de venit obtinut in strainatate, dar nu mai mult decat cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal, aferenta venitului respectiv.
    Cota medie de impozit se calculeaza astfel:
   
                           impozit platit in strainatate
Cota medie de impozit = -----------------------------------.
                        venit global obtinut in strainatate
 

    Venitul global obtinut in strainatate reprezinta toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizeaza in strainatate.
   205. Pentru veniturile realizate in strainatate si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
   206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in strainatate, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
   207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
   208. In cazul veniturilor mentionate la art. 41 lit. d), e),
   g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strainatate, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
   a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
   b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
    Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205.
   209. Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.
    Veniturile din salarii prevazute la art. 41 lit. b) din Codul fiscal, care nu sunt impozabile in Romania, nu fac obiectul creditului fiscal extern.
   210. In vederea definitivarii impunerii, la sfarsitul anului fiscal vizat persoana in cauza va prezenta organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul platit, eliberat de organul abilitat din tara in care s-a obtinut venitul, pentru acordarea creditului fiscal in conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
    Cu ocazia acordarii creditului fiscal se va stabili impozitul datorat de persoana in cauza.

 
    Codul fiscal:
    Pierderi fiscale externe
   Art. 92. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat strain se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in cursul aceluiasi an fiscal.
   (2) Pierderea care nu este acoperita, in temeiul alin. (1), se reporteaza pentru o perioada de 5 ani fiscali consecutivi si se compenseaza numai cu veniturile de aceeasi natura si sursa, din statul respectiv.

 
    Norme metodologice:
   211. Regulile de report al pierderilor inregistrate din strainatate sunt cele prevazute la art. 80 alin. (4) din Codul fiscal.

 
   TITLUL IV
  Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

 
    Codul fiscal:

 
    Definitia microintreprinderii
    Codul fiscal:
   Art. 103. - In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
   a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;
   b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
   c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
   d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

 
    Norme metodologice:
   1. Numarul de salariati reprezinta numarul de persoane angajate cu contract individual de munca, potrivit dispozitiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de munca, inscrise lunar in statele de plata si/sau in registrul general de evidenta a salariatilor.
   2. La analiza indeplinirii conditiei privind numarul de salariati nu se iau in considerare cazurile de incetare a raporturilor de munca ca urmare a pensionarii sau desfacerii contractului individual de munca in urma savarsirii unor acte care, potrivit legii, sunt sanctionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza in cursul unei luni, conditia prevazuta la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera indeplinita daca in cursul lunii urmatoare este angajat un alt salariat.
   3. Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
   31. Conditia prevazuta la lit. a) a art. 103 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, oare intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, trebuie verificata pentru anul fiscal 2008 pe baza veniturilor realizate de contribuabili in anul fiscal 2007: cu exceptia situatiei prevazuta la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru anii fiscali urmatori conditia va fi verificata pe baza veniturilor realizate in anul fiscal precedent. Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analizarea contractelor incheiate. 

 
   4. La incadrarea in conditia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridica romana care are capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

 
    Codul fiscal:
    Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii
   Art. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
   (2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.
   (3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca cerintele prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.
   (4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.
   (5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:
   a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
   b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
   c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
   d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.
   (6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor.

 
    Norme metodologice:
   5. In sensul alin. (4) si (6) ale art. 104 din Codul fiscal, iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza incepand cu anul urmator celui in care nu se mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal sau prin optiune.
    In sensul art. 104 alin. (6) din Codul fiscal, optiunea se exercita si de catre contribuabilii care la data de 31 decembrie 2004 indeplineau conditiile pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor, prevazute la art. 103 din Codul fiscal. 

 
   6. In cazul in care angajarea nu se realizeaza in termen de 60 de zile de la data eliberarii certificatului de inregistrare, microintreprinderea este platitoare de impozit pe profit de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului. Perioada de 60 de zile se prelungeste in anul urmator celui pentru care s-a exercitat optiunea, dupa caz.
   7. In intelesul art. 104 alin. (4), daca pe parcursul anului fiscal una dintre conditiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este indeplinita, contribuabilul este obligat ca incepand cu anul fiscal urmator sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar daca ulterior indeplineste criteriile prevazute la art. 103 lit. b) si c).
   8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt:
   a) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul bancar (bancile, casele de schimb valutar, societatile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);
   b) persoanele juridice care se organizeaza si functioneaza potrivit legilor speciale de organizare si functionare din domeniul asigurarilor (de exemplu: societatile de asigurare-reasigurare), al pietei de capital (de exemplu: burse de valori sau de marfuri, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de registru, societatile de depozitare), cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii (brokerii si agentii de asigurare);
   c) persoanele juridice care desfasoara activitati in domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive si al cazinourilor.

 
    Codul fiscal:
    Anul fiscal
   Art. 106. - (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.
   (2) In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care pesoana juridica a existat.

 
    Norme metodologice:
   9. In cazul infiintarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila incepe de la data inregistrarii acesteia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie, sau de la data inregistrarii in registrul condus special de judecatorii, dupa caz.
   10. In cazul lichidarii unei microintreprinderi intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acesteia.

 
    Codul fiscal:
   Art. 1071. - Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare din limitele prevazute in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

 
    Norme metodologice:
   101. In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care limita sau ponderea au fost depasite, luandu-se in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Contribuabilul va instiinta organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat prin depunerea in acest scop a declaratiei de mentiuni, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in cursul anului fiscal, inclusiv pentru stabilirea ponderii veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 108 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprinderi este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.
    Impozitul pe profit datorat de contribuabil, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv. 

 
    Codul fiscal:
    Baza impozabila
   Art. 108. - (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
   a) veniturile din variatia stocurilor;
   b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
   c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
   d) veniturile din provizioane;
   e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
   f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
   (2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

 
    Norme metodologice:
   11. Microintreprinderile platitoare de impozit pe venit organizeaza si conduc contabilitatea potrivit Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.
   12. Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 1,5% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu exceptia celor inregistrate in:
   - "Variatia stocurilor";
   - "Venituri din productia de imobilizari necorporale";
   - "Venituri din productia de imobilizari corporale";
   - "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si altor resurse similare pentru finantarea investitiilor;
   - "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" si "Venituri financiare din provizioane";
   - veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum si
   - veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.
   13. Diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor.
   14. La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize, precum si sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, pentru societatile care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit. 
  

 
   15. In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.

 
    Codul fiscal:
    Procedura de declarare a optiunii
   Art. 109. - (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
   (2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, cat timp sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103.
   (3) In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la art. 103.
   (4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

 
    Norme metodologice:
   16. Optiunea se inscrie in cererea de inregistrare la registrul comertului si este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, atata timp cat sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal. Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit pot opta pentru impozitul pe venit numai la inceputul anului fiscal, daca la finele anului precedent sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 103 din Codul fiscal si nu au fost platitori de impozit pe venitul microintreprinderilor pe parcursul functionarii lor.
    Optiunea se comunica organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea Declaratiei de mentiuni pentru persoane juridice, asociatii familiale si asociatii fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
    Pot opta si persoanele juridice care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

 
    Codul fiscal:
    Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere
   Art. 111. - In cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

 
    Norme metodologice:
   17. Persoana fizica rezidenta va definitiva impozitul pe venitul din asociere in conformitate cu prevederile titlului III din Codul fiscal.

 
   TITLUL V
  Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul
pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL I
  Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti

 
    Venituri impozabile obtinute din Romania
   Art. 115. - (1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate, sunt urmatoarele:
   a) dividende de la o persoana juridica romana;
   b) dobanzi de la un rezident;
   c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;

 
    Norme metodologice:
   1. Veniturile de natura dobanzilor, redeventelor sau comisioanelor realizate de catre nerezidenti si care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Romania al unui nerezident sunt venituri impozabile in Romania potrivit titlului V din Codul fiscal.

 
    Codul fiscal:
   d) redevente de la un rezident;

 
    Norme metodologice:
   2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent daca suma trebuie platita conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a incalcarii drepturilor legale ale unei alte persoane.
   (2) In cazul unei tranzactii care implica transferul de software, incadrarea ca redeventa a sumei care trebuie platita depinde de natura drepturilor transferate.
   (3) In cazul transferului unui drept partial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita este o redeventa daca primitorul dobandeste dreptul de a utiliza acel software, astfel incat lipsa acestui drept constituie o incalcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzactii sunt transferurile de drepturi de a reproduce si distribui catre public orice software, precum si transferurile de drept de a modifica si a face public orice software.
   (4) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
   (5) In cazul achizitiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie platita nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, in consecinta nefiind o redeventa.
   (6) Suma care trebuie platita pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa.
   (7) In intelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care contine instructiuni pentru un computer, atat pentru operarea computerului (software de operare) cat si pentru indeplinirea altor sarcini (software de aplicatie).
   8. a) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
   b) tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
   c) se considera redeventa situatia tranzactiilor in care plata este facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Acesta ar fi situatia, unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital. 
   (9) In cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevazut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum si transferul unei alte proprietati sau altui serviciu, suma care trebuie platita conform contractului trebuie sa fie impartita, conform diverselor portiuni de contract, pe baza conditiilor contractului sau pe baza unei impartiri rezonabile, fiecarei portiuni aplicandu-i-se tratamentul fiscal corespunzator. Daca totusi o anumita parte din ceea ce urmeaza a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealalta portiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat portiunii principale de contract se aplica intregii sume care trebuie platita conform contractului.
   (10) Este considerata redeventa si suma platita in cadrul contractului de know-how, in baza caruia vanzatorul accepta sa impartaseasca cunostintele si experienta sa cumparatorului, astfel incat cumparatorul sa le poata folosi in interesul sau si sa nu le dezvaluie publicului. In acelasi timp vanzatorul nu joaca nici un rol in aplicarea cunostintelor puse la dispozitie cumparatorului si nu garanteaza rezultatele aplicarii acestora. 
   (11) In cazul contractului de prestari de servicii in care una dintre parti se angajeaza sa utilizeze cunostintele sale pentru executarea unei lucrari pentru cealalta parte, suma platita nu constituie redeventa. 

 
    Codul fiscal:
   e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
   f) comisioane de la un rezident;
   g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
   h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
   i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;

 
    Norme metodologice:
   3. Veniturile obtinute din Romania din prestari de servicii de management sau de consultanta in orice domeniu, care nu sunt efectuate in Romania, sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediu permanent din Romania al unui nerezident sunt impozabile potrivit titlului V atunci cand nu sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului de venit sau cand beneficiarul de venit nu prezinta documentul care atesta rezidenta sa fiscala. 

 
    Codul fiscal:
   j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;
   k) venituri din servicii prestate in Romania;
   l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;
   m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut la art. 73;
   n) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfasoara intre Romania si un stat strain;
   o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

 
    Norme metodologice:
   4. Prin concursuri organizate in Romania se intelege concursuri organizate in orice domeniu in Romania.

 
    Codul fiscal:
   p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc.

 
    Norme metodologice:
   5. Venituri obtinute la jocuri de noroc inseamna castiguri in bani si/sau in natura acordate participantilor de catre orice persoana juridica romana, autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc.

 
    Codul fiscal:
   (2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:
   a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;
   b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana;

 
    Norme metodologice:
   6. Venituri din proprietati imobiliare inseamna venituri din vanzarea, precum si din cedarea dreptului de folosinta asupra proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate (inchiriere, concesionare sau arendare).

 
    Codul fiscal:
   c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfasurata in Romania;
   d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana.

 
    Norme metodologice:
   7. Prin cedarea dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare se intelege si arendarea sau concesionarea proprietatii imobiliare sau a unei cote-parti din aceasta proprietate.

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti
   Art. 116. - (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din Romania se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.

 
    Norme metodologice:
   8.(1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, platitorii de venituri au obligatia calcularii si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa si virarii lor la bugetul de stat in termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal. 
   (2) In cazurile prevazute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) si i) din Codul fiscal, platitorul impozitului prevazut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent in Romania in evidenta caruia sunt inregistrate respectivele cheltuieli deductibile.

 
    Codul fiscal:
    Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti
    [...]
   Art. 116. - (2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
   a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.

 
    Norme metodologice:
   81. Cota prevazuta pentru veniturile din dobanzi si redevente la art. 116 alin. (2) lit. a) se aplica asupra veniturilor provenind din Romania. In acest sens, o plata facuta de o intreprindere din Romania sau de un sediu permanent situat in Romania se va considera ca provine din Romania. Aceasta prevedere se va aplica numai daca intreprinderea platitoare sau intreprinderea al carui sediu permanent este considerat platitor de dobanzi sau redevente este o intreprindere asociata, in intelesul art. 12420 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu intreprinderea care este beneficiarul efectiv sau al carui sediu permanent este considerat beneficiar efectiv al acelor dobanzi sau redevente.
    Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen C-284/94, C - 291/94 si C - 292/94 si anume:
    Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, cota redusa prevazuta la art. 116 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal nu se va aplica.
    In situatia in care, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
   a) 5% pentru veniturile din dobanzile la depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si alte institutii de credit autorizate si situate in Romania;
   b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
   c) 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.
   (3) In intelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost platit unui nerezident, daca impozitul nu ar fi fost retinut din venitul platit nerezidentului.
   (4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
   a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit prevederilor art. 58;

 
    Norme metodologice:
   9. La impunerea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane sunt aplicabile dispozitiile titlului III din Codul fiscal.

 
   91. Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei, constituite incepand cu data de 1 ianuarie 2007, inclusiv. Pentru dobanzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007 se aplica cotele de impozit prevazute in legislatia fiscala la momentul constituirii depozitului/contului. 
 
   92. Reinnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilata cu constituirea unui nou depozit/anchizitionarea unui nou instrument de economisire. 

 
   (93) Impozitul asupra dobanzilor capitalizate se calculeaza de platitorul acestor venituri in momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv in momentul rascumpararii in cazul unor instrumente de economisire sau in momentul in care dobanda se transforma in imprumut sau in capital, dupa caz. 

 
   (94) Abrogat. 

 
    Codul fiscal:
   (5) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti.

 
    Norme metodologice:
   95. a) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
   b) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire. 
   96. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare la societati inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicit desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. Aceeasi prevedere se aplica si in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. In cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de participare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. (13) alin. (1) se depune la intermediarul care a efectuat tranzactia.
   b) In cazul in care dobanditorul titlurilor de participare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul titlurilor de participare este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor titluri de participare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente, prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
   c) In cazul tranzactiilor cu titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlul II si titlul III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala, sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de participare, ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
   d) Aceleasi prevederi ca si cele de mai sus se aplica si in cazul transferului oricaror altor categorii de titluri de valoare, altele decat titlurile de participare. Respectiv, atunci cand transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare detinute de o persoana fizica nerezidenta se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin acestui intermediar. In situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana fizica nerezidenta iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar. In cazul in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana juridica nerezidenta, indiferent daca transferul acestor titluri se desfasoara prin intermediul unui intermediar sau nu, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului pe profitul generat de acest transfer, precum si obligatiile declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala revin reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.
   e) Detinerile persoanelor juridice straine la fondurile inchise de investitii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    [articolul 116 alineatul (2) litera a) ...]
   a) cota de impozit de 10% se aplica pentru dobanzile la depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire a caror scadenta este ulterioara datei de 1 iunie 2005, in scop fiscal, data scadentei este asimilata cu data constituirii;

 
    Norme metodologice:
    [...]
   97. Impozitul pe dobanda rezultata din calcul se determina prin aplicarea cotei de 5% din suma acesteia pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate inainte de 4 iunie 2005 si a caror scadenta este ulterioara datei de 4 iunie 2005. 
   98. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate intre 4 iunie si 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire constituite/achizitionate incepand cu data de 1 ianuarie 2006 se impun cu cota de 16%. 

 
    Codul fiscal:
    [articolul 117 litera a) ...]
   a) venitul din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobanzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna, comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzatoare monedelor in care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum si la depunerile la casele de ajutor reciproc; [...]

 
    Norme metodologice:
   99. Cota de impozit de 10% se aplica, incepand cu data de 4 iunie 2005 si pana la data de 31 decembrie 2005, la suma totala a venitului din dobanzi, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere constituite si la conturile curente sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor la depozitele de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna, comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzatoare monedelor in care sunt denominate depozitele la vedere constituite si la conturile curente respective. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006 si pana la 31 decembrie 2006 cota de impozit aplicata in cazul dobanzilor la depozitele la vedere constituite si la conturile curente dupa aceasta data este de 16%, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere/conturile curente respective sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna, comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul. 
   910. In perioada 4 iunie 2005 - 31 decembrie 2006, dobanzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care in cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna sunt scutite de impozit. De la data de 1 ianuarie 2007, dobanzile la depozitele la vedere constituite si la conturile curente incepand cu aceasta data sunt scutite de impozit indiferent de nivelul ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna. 
   911. Pentru depozitele la vedere constituite in lei incepand cu data de 4 iunie 2005 si pana la data de 31 decembrie 2006, precum si pentru conturile curente in lei care indeplinesc conditiile in vederea calificarii dobanzii aferente pentru impozitare pe aceiasi perioada, nivelul ratei dobanzii de referinta de pe piata interbancara la depozitele la o luna este nivelul BUBID la o luna, comunicat de Banca Nationala a Romaniei in prima zi bancara a lunii pentru care se face calculul. La depozitele la vedere/conturile curente in devize, Banca Nationala a Romaniei va comunica la inceputul fiecarei luni nivelul ratelor dobanzilor de referinta la o luna de pe pietele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, asa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informatiei tip Reuters, Bloomberg etc., in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul EURIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente in EURO; LIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente in USD, GBP, CHF etc. 

 
    Codul fiscal:
    Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
   Art. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:
    [...]
   h) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru, sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Conditia de detinere minima va fi de 10%, incepand cu anul 2009. Conditiile in care se aplica aceste prevederi, referitoare la tipurile de intreprinderi din statele membre catre care se fac platile de dividende si definitia termenului stat membru, sunt prevazute la art. 201.

 
    Norme metodologice:
    [...]
   912. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen C-284/94, C-291/94 si C-292/94, si anume:
    Daca la data platii perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul fiscal nu se va acorda.
    In situatia in care persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus.
    Intra sub incidenta prevederilor art. 117 lit. h) si dividendele distribuite si platite dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul dividendelor indeplineste conditiile prevazute de lege.
    In sensul prevederilor art. 117 lit. h), conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   i) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile din economii sub forma platilor de dobanda, asa cum sunt definite la art. 1245, obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit.

 
    Norme metodologice:
    [...]
   913. Incepand cu 1 ianuarie 2007 scutirea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda in cazul persoanelor fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene se aplica atat pentru depozitele constituite inainte de 1 ianuarie 2007 cat si dupa 1 ianuarie 2007 sub conditia atestarii rezidentei. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
   j) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, asa cum sunt definite la art. 12419, obtinute din Romania de persoane juridice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor detine minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.

 
    Norme metodologice:
    [...]
   914. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 si C - 292/94 si anume:
    Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul Fiscal nu se va acorda.
    In situatia in care, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus. 

 
    Codul fiscal:
    Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
   Art. 117. - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:
   a) dobanda pentru depunerile la vedere in cont curent de la banci sau alte institutii de credit din Romania;
   b) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise si/sau garantate de Guvernul Romaniei, consiliile locale, Banca Nationala a Romaniei, precum si de banci sau alte institutii financiare care actioneaza in calitate de agent al Guvernului roman;
   c) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoana juridica romana, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare recunoscuta si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;

 
    Norme metodologice:
   10. (1) In intelesul acestui paragraf, dobanzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane infiintate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
   (2) Piata de valori mobiliare reglementata, pentru care se aplica prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal este cea reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se afla aceasta piata. 


 

   (3) In categoria instrumentelor/titlurilor de creanta emise de o persoana juridica romana se cuprind obligatiunile emise in lei si in valuta, cambiile, precum si alte asemenea instrumente/titluri de creanta. 


 

    Codul fiscal:
   d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ca urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;
   e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;

 
    Norme metodologice:
   11. Premiile prevazute la art. 117 lit. d) si e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor platite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul institutiilor publice centrale si locale de profil.

 
    Codul fiscal:
   f) veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, care presteaza servicii de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare in orice domeniu, in cadrul contractelor finantate prin imprumut, credit sau alt acord financiar incheiat intre organisme financiare internationale si statul roman ori persoane juridice romane, inclusiv autoritati publice, avand garantia statului roman, precum si in cadrul contractelor finantate prin acorduri de imprumut incheiate de statul roman cu alte organisme financiare, in cazul in care dobanda perceputa pentru aceste imprumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;
    Norme metodologice:
   111. In sensul art. 117 lit. f) din Codul fiscal, prin organisme financiare internationale cu care statul roman a incheiat acorduri de finantare se intelege: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, cu componentele sale, Corporatia Financiara Internationala si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala, Fondul Monetar International, Banca Europeana pentru Investitii. 

 
    Codul fiscal:
    Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri
   Art. 118. - (1) In intelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit, potrivit alin. (2). In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

 
    Norme metodologice:
   12. (1) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor Dividende, Dobanzi, Comisioane, Redevente din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, care reglementeaza impunerea in tara de sursa a acestor venituri, se aplica cu prioritate. In cazul cand legislatia interna prevede in mod expres o cota de impozitare mai favorabila sunt aplicabile prevederile legislatiei interne.
   (2) Dispozitiile alin. 2 ale articolelor Dividende, Dobanzi, Comisioane, Redevente din conventiile de evitare a dublei impuneri deroga de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din conventiile respective. 
   (3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobanzi", "Comisioane", "Redevente" din conventiile de evitare a dublei impuneri care prevad impunerea in statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelasi venit, intrucat statul de rezidenta acorda credit fiscal pentru impozitul platit in Romania, in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.
   (4) In cazul cand in Romania s-au facut retineri de impozit ce depasesc prevederile din conventiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului retinut in plus poate fi restituita la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
   (5) Pentru restituirea impozitului retinut in plus din veniturile platite de un rezident roman persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului platit in plus la platitorul de venit rezident roman, care va fi verificata de organul fiscal teritorial al Ministerului Finantelor Publice in a carui raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul platitorului de venit rezident roman.
   (6) Cererea de restituire a impozitului va fi depusa de persoana nerezidenta in termenul legal de prescriptie, stabilit prin legislatia statului roman.
   (7) Pe baza verificarii efectuate de organul fiscal teritorial al Ministerului Finantelor Publice privind venitul pentru care s-a retinut un impozit in plus fata de prevederile conventiei, restituirea impozitului catre persoana nerezidenta se va face prin intermediul rezidentului roman platitor al venitului.
   (71) Restituirea impozitului platit in plus fata de sarcina fiscala rezultata din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu legislatia interna, dupa caz, se efectueaza independent de situatia obligatiilor fiscale ale contribuabilului rezident roman, platitor al venitului catre nerezident, obligat potrivit legii sa faca stopajul la sursa. 
   (8) Dispozitiile titlurilor II si III din Codul fiscal reprezinta legislatia interna si se aplica atunci cand Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este beneficiarul venitului realizat din Romania si acesta prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1).
   (9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplica atunci cand beneficiarul venitului obtinut din Romania este rezident al unui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sau cand beneficiarul venitului obtinut din Romania, rezident al unui stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) ori atunci cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit. 
   (10) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia comunitara sau in conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cota de impozit mai favorabila. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit certificatul de rezidenta fiscala.

 
    Norme metodologice:
   13.(1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania trebuie sa justifice in Romania dreptul de a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, incheiata intre Romania si statul sau de rezidenta, prin prezentarea certificatului de rezidenta fiscala eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv. Pentru dovedirea rezidentei se poate prezenta si un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat. 
   (2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din Romania vor depune la platitorul de venit originalul sau copia certificatului de rezidenta fiscala ori documentul mentionat la alin. (1), tradus si legalizat de organul autorizat din Romania.
   (3) Abrogat. 
   (4) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident roman care are filiale, sucursale sau puncte de lucru in diferite localitati din Romania si care fac plati, la randul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), in original, va transmite la fiecare subunitate o copie tradusa si legalizata a certificatului de rezidenta fiscala in original al beneficiarului de venituri din Romania sau a documentului prevazut la alin. (1). Pe copia legalizata primitorul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1), in original, va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.
   (5) Prevederile alin. (4) sunt valabile si in situatia in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Romania are infiintata o filiala in Romania care are relatii contractuale cu diversi clienti din localitati diferite din Romania si care primeste un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1). Filiala apartinand persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clientilor romani.

 
    Codul fiscal:
   (3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala si termenul de depunere a acestuia de catre nerezident se stabilesc prin norme.

 
    Norme metodologice:
   14. Ministrul finantelor publice aproba prin ordin macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidenti romani si norme de completare a acestuia. 

 
   141. Pentru sediile permanente din Romania ale nerezidentilor, la cererea acestora se poate elibera un document de catre organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe, prin care se atesta ca sediul permanent a desfasurat activitate in Romania. 

 
   15. (1) Pentru a beneficia de prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, nerezidentii care au realizat venituri din Romania vor depune, in momentul realizarii venitului, la platitorul de venituri originalul sau copia certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), tradus si legalizat de organul autorizat din Romania. 
   (11) Pana la prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. (13) alin. (1), se aplica prevederile titlului V din Codul fiscal. 
   (12) Dupa prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. (13), alin. (1) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie, in conditiile in care certificatul de rezidenta fiscala mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta. 
   (13) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat si ca urmare a informatiilor primite pe baza schimbului de informatii initiat/procedurii amiabile declansate de o tara partenera de conventie de evitare a dublei impuneri. 
   (2) In certificatul de rezidenta fiscala sau in documentul prevazut la pct. 13 alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din Romania, trebuie sa se ateste ca acestia au fost rezidenti in statele cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, in anul/perioada obtinerii veniturilor sau in anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1). 
   (3) Platitorul de venit este raspunzator pentru primirea in termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1) si pentru aplicarea prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state. 
   (4) Forma si continutul certificatului de rezidenta fiscala sau ale documentului prevazut la pct. 13 alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenta al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) trebuie sa cuprinda, in principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritatii care a emis certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1), ca de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscala, mentiunea ca este rezident fiscal in statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului. 

 
    Codul fiscal:
    [...]
    Declaratii anuale privind retinerea la sursa
   (1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

 
    Norme metodologice:
   151. Declaratia depusa de platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, are continutul din anexa de mai jos:

 
   ANEXĂ
 
    DECLARATIE INFORMATIVA
PRIVIND IMPOZITUL RETINUT SI PLATIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE
RETINERE LA SURSA/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Anul ..........
   
                       A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI DE VENIT

 Denumire/Nume, prenume                         Cod de identificare fiscala/CNP
+----------------------------------------------+---+------------------------------------------+
|                                              |   |                                          |
+----------------------------------------------+---+------------------------------------------+
 Adresa:
               Judet                    Sector                      Localitate
+---------------------------------+----------------+------------------------------------------+
|                                 |                |                                          |
+---------------------------------+----------------+------------------------------------------+
                 Strada                    Nr.        Bloc      Scara       Etaj       Ap.
+--------------------------------------+----------+----------+----------+----------+----------+
|                                      |          |          |          |          |          |
+--------------------------------------+----------+----------+----------+----------+----------+
    Cod postal           Telefon               fax                       E-mail
+-----------------+-------------------+-------------------+-----------------------------------+
|                 |                   |                   |                                   |
+-----------------+-------------------+-------------------+-----------------------------------+

                  B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DEVENIT NEREZIDENT

+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
|Nr. |Denumirea statului de rezidenta|   Denumire/Nume,    |      Date de identificare a      |
|crt.|  al beneficiarului de venit   |       prenume       |beneficiarului de venit nerezident|
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+

                C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL RETINUT LA SURSA/VENITURI
                          SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI

+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
|    | Denumire/Nume, |         |Venitul beneficiarului|Impozit retinut si|Actul normativ care|
|Nr. |    prenume     | Natura  | de venit nerezident  |varsat la bugetul |   reglementeaza   |
|crt.| beneficiar de  |venitului|     (suma bruta)     | statului/scutire |impunerea/scutirea |
|    |venit nerezident|         |                      |    de impozit    |                   |
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+

           ------------------------------------------------------------------------
           Sub sanctiunile aplicat faptei de fals in acte publice, declar ca datele
                     inscrise in acest formator sunt corecte si complete.

            Nume, prenume ...........................        Semnatura si stampila

Functia .............................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Loc rezervat organului fiscal                        Numar de inregistrare ....................
                                                     Data                  ....................
 

    Declaratia se completeaza in doua exemplare:
   - Originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit.
   - Copia se pastreaza de catre platitorul de venit. 
    __________
     Pct. 151 de la Titlul V a fost introdus prin art. I pct. E pct. 16 din H.G. nr. 1861/2006.

 
    Codul fiscal:
    Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti
   Art. 120. - (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit catre bugetul de stat de el insusi sau de o alta persoana, in numele sau.

 
    Norme metodologice:
   16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.

 
    Codul fiscal:
   (2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.
   (3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

 
    Norme metodologice:
   17. (1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia. 
   (2) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si instructiunile de completare si eliberare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

 
    Codul fiscal:

 
   CAPITOLUL II
  Impozitul pe reprezentante

 
    Contribuabili
   Art. 122. - Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.

 
    Norme metodologice:
   18. (1) Persoanele juridice straine, prin reprezentante infiintate in Romania, nu sunt abilitate sa faca fapte de comert, aceste reprezentante neavand calitatea de persoana juridica.
   (2) Persoanele juridice straine care doresc sa-si infiinteze o reprezentanta in Romania trebuie sa obtina autorizatia prevazuta de lege.
   (3) Autorizatia obtinuta poate fi anulata in conditiile care sunt stabilite prin acelasi act normativ.

 
    Codul fiscal:
    Stabilirea impozitului
   Art. 123. - (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat.
   (2) In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a reprezentantei in anul fiscal respectiv.

 
    Norme metodologice:
   19. In cazul persoanelor juridice straine care infiinteaza o reprezentanta in Romania in cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculeaza incepand cu data de 1 a lunii in care reprezentanta a fost infiintata pana la sfarsitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinteaza in cursul anului de impunere impozitul anual se recalculeaza pentru perioada de activitate de la inceputul anului pana la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc desfiintarea reprezentantei.

 
    Codul fiscal:
    Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale
   Art. 124. - (1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele de 20 iunie si 20 decembrie.

 
    Norme metodologice:
   20. Datele stabilite pentru plata impozitului la bugetul de stat includ si datele de 20 iunie si 20 decembrie.
   201. Impozitul datorat la data de 20 iunie de reprezentantele care sunt infiintate in primul semestru al anului este proportional cu numarul de luni de activitate al reprezentantei din cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezentand echivalentul in lei al sumei de 2.000 de euro se va plati pana la data de 20 decembrie inclusiv. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

 
    Norme metodologice:
   21. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscala competenta si instructiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (2) Declaratia anuala de impunere, precum si declaratia fiscala in cazul infiintarii sau desfiintarii reprezentantei in cursul anului pot fi depuse in numele persoanei juridice straine si de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial in raza caruia reprezentanta isi desfasoara activitatea.

 
    Codul fiscal:
   (3) Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.

 
    Norme metodologice:
   22. (1) Forma declaratiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscala competenta in caz de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei si instructiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
   (2) In termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei fiscale de infiintare sau de desfiintare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileste sau recalculeaza impozitul stabilit pentru perioada in care reprezentanta va desfasura sau isi va inceta activitatea, dupa caz.

 
    Codul fiscal:
   (4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta de legislatia in vigoare din Romania.

 
    Norme metodologice:
   23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea in partida simpla, conform prevederilor legislatiei din Romania.
   (2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activitatii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile intocmite in conditiile legii.
   (3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entitati pana la 31 decembrie 2003.

 
    Codul fiscal
    Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate si a sediului permanent
   Art. 12420. - In sensul prezentului capitol:
   a) termenul intreprindere a unui stat membru inseamna orice intreprindere:
    [...]
   (iii) care este supusa unuia dintre urmatoarele impozite, fara a fi scutita de impozit, sau unui impozit care este identic ori, in esenta, similar si care este stabilit dupa data de intrare in vigoare a prezentului articol, in plus sau in locul acelor impozite existente:
   - impozitul societatilor/vennootschapsbelasting, in Belgia;
   - selskabsskat, in Danemarca;
   - Korperschaftsteuer, in Germania;
   - phdros eisodematos uomikou prosopon, in Grecia;
   - impiiesto sobre sociedades, in Spania;
   - impot sur les societes, in Franta;
   - Corporation tax, in Irlanda;
   - imposta sul reddito delle persone giuridiche, in Italia;
   - impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
   - vennootschapsbelasting, in Olanda;
   - Korperschaftsteuer, in Austria;
   - imposta sobre o rendimento da pessoas colectivas, in Portugalia;
   - vhteisoien tulovero/in komstskatten, in Finlanda;
   - statlin g in komstskatt, in Suedia;
   - Corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
   - dan z prijniu pravnickych osob, in Republica Ceha;
   - tulumaks, in Estonia;
   - phdros eisodematos, in Cipru;
   - uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
   - pelno mokestis, in Lituania;
   - tarsasagi ado, in Ungaria;
   - taxxa fuq l-income, in Malta;
   - todatek doehodowy od osob prawnych, in Polonia;
   - davek od dobicka praznih oseb, in Slovenia;
   - dan z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
   - impozitul pe profit, in Romania;

 
    Norme metodologice:
    Imagine 

 
    Codul fiscal
    Lista societatilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)
   Art. 12426. Societatile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele:
    [...]

 
    Norme metodologice:
   25. In cazul Romaniei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt:
   - societati in nume colectiv
   - societati in comandita simpla
   - societati pe actiuni
   - societati in comandita pe actiuni
   - societati cu raspundere limitata.
    In cazul Bulgariei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt:
    Imagine 

 
    Codul fiscal:
    Prevederi generale
   Art. 12428.
 
    [...]
   (3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:
    [...]

 
    Norme metodologice:
   26. In cazul Romaniei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:
   - impozitul pe venit;
   - impozitul pe profit;
   - impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti;
   - impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
   - impozitul pe cladiri;
   - impozitul pe teren.
    In cazul Bulgariei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:
    Imagine 

 
    Codul fiscal:
    Prevederi generale
   Art. 12428.
 
    [...]
   (5) Sintagma autoritate competenta inseamna:
    [...]

 
    Norme metodologice:
    Imagine 

 
   TITLUL VI
  Taxa pe valoarea adaugata

 
    Codul fiscal:
    Aplicare teritoriala
   Art. 1252. - (1) In sensul prezentului titlu:
   a) Comunitate si teritoriu comunitar inseamna teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite in prezentul articol;
   b) stat membru si teritoriul statului membru inseamna teritoriul fiecarui stat membru al Comunitatii pentru care se aplica Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene, in conformitate cu art. 299 din acesta, cu exceptia teritoriilor prevazute la alin. (2) si (3);
   c) teritorii terte sunt teritoriile prevazute la alin. (2) si (3);
   d) tara terta inseamna orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplica prevederile Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene.
   (2) Urmatoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din teritoriul comunitar din punctul de vedere al taxei:
   a) Republica Federala Germania:
   1. Insula Heligoland;
   2. teritoriul Busingen;
   b) Regatul Spaniei:
   1. Ceuta;
   2. Melilla;
   c) Republica Italiana:
   1. Livigno;
   2. Campione d'Italia;
   3. apele italiene ale Lacului Lugano.
   (3) Urmatoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii se exclud din teritoriul Comunitar din punctul de vedere al taxei:
   a) Insulele Canare;
   b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;
   c) Muntele Athos;
   d) Insulele Aland;
   e) Insulele Channel.
   (4) Se considera ca fiind incluse in teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos:
   a) Republica Franceza: Principatul Monaco;
   b) Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord: Insula Man;
   c) Republica Cipru: zonele Akrotiri si Dhekelia, aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

 
    Norme metodologice:
   1. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevazute la art. 1252 alin. (2) si (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, daca sunt transportate in teritoriul Comunitatii.
   (2) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii si a Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
   a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
   b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
   c) zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii si a Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru. 

 
    Codul fiscal:
    Operatiuni impozabile
   Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
   a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
   b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;
   c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
   d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);
   (2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.
   (3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:
   a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;
   b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
   c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.
   (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
   a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;
   b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.
   (5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
   (6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.
   (7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.
   (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:
   a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);
   b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
   1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
   2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
   3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
   4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;
   c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul prevederilor art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 313 si 326 din Directiva 112, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 333 din Directiva 112;
   d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.
   (9) Operatiunile impozabile pot fi:
   a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;
   b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;
   c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;
   d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;
   e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

 
    Norme metodologice:
   2. (1) In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una din conditiile prevazute la lit. a)-d) nu este indeplinita.
   (2) In sensul art. 126 alin. (1), lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii trebuie sa se efectueze cu plata. Conditia referitoare la "plata" implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
   a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata, sau in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
   b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar ci de un tert.
   (3) In sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport efectuata de orice persoana impozabila ori neimpozabila sau de orice persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 1321 din Codul fiscal. 
   (4) In sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de produse accizabile efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila in Romania, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, daca locul respectivei achizitii intracomunitare este in Romania, conform art. 1321 din Codul fiscal. 
   (5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 de euro, prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic, se determina pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5. 
   (6) In aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare se iau in considerare urmatoarele elemente:
   a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare care se efectueaza ca urmare a achizitiilor efectuate din toate statele membre, cu exceptia achizitiilor din alte state membre si a achizitiilor intracomunitare prevazute la alin. (7);
   b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare;
   c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import;
   (7) La calcul plafonului pentru achizitii intracomunitare nu se vor lua in considerare:
   a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
   b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
   c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
   d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
   e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 1522 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 1522 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
   f) valoarea achizitiilor de gaze naturale si energie electrica a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
   (8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit, persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea va ramane valabila pe perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator.
   (9) Persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 1531, alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare efectuate cel putin pentru anul calendaristic urmator celui care a urmat inregistrarii, daca plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
   (10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata, persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonul pentru achizitii intracomunitare in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile de la alin. (9).
   (11) In sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de la data la care isi exercita optiunea, si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a doi ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 1531 alin. (6); din Codul fiscal.
   (12) In cazul in care dupa incheierea a doi ani calendaristici consecutivi de la inregistrare, persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 1531 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 126 alin. (6) si art. 1531 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile de la alin. (9).
   (13) Prevederile art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de bunuri efectuata de catre un furnizor care este inregistrat in scopuri de TVA in primul stat membru catre un cumparator revanzator care este inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat membru, altul decat cel din care incepe transportul efectiv al bunurilor, si care este urmata de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator catre beneficiarul livrarii, care este inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
   a) bunurile sunt expediate sau transportate direct din primul stat membru al furnizorului catre al treilea stat membru al beneficiarului livrarii; si
   b) relatia de transport al bunurilor, din primul stat membru in al treilea stat membru, trebuie sa existe intre furnizor si cumparatorul revanzator, oricare dintre acestia putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale. Daca transportul este realizat de beneficiarul livrarii, nu sunt aplicabile masurile de simplificare pentru operatiuni triunghiulare. 
   (14) Daca in situatia prevazuta la alin. (13) Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta ii transmite furnizorului din primul stat membru. codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, se considera ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa la plata taxei in al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii, in conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal, in acest caz, nu se aplica prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, intrucat se considera ca locul achizitiei intracomunitare nu este in Romania, cu conditia ca cumparatorul revanzator, sa-l fi desemnat pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei aferente, conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal.
   (15) In situatia prevazuta la alin. (14), cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
   a) sa nu inscrie achizitia efectuata din primul stat membru in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, prevazuta la art. 1564 alin. (2) din Codul fiscal;
   b) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica Livrari intracomunitare scutite a decontului de taxa;
   c) sa inscrie in declaratia recapitulativa pentru livrari intracomunitare scutite de taxa, prevazuta la art. 1564 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele date:
   1. codul de inregistrare in scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
   2. codul T in rubrica corespunzatoare;
   3. valoarea livrarii efectuate;
   d) sa emita factura prevazuta la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, in care se vor inscrie:
   1. la rubrica prevazuta la art. 155 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania;
   2. la rubrica prevazuta la art. 155 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA, in celalalt stat membru, ale beneficiarului livrarii;
   3. mentionarea in cuprinsul facturii ca beneficiarul livrarii este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de bunuri efectuata in celalalt stat membru si o referire la art. 141 din Directiva 112/2006/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata. 
   (16) Daca in situatia prevazuta la alin. (13) Romania este al treilea stat membru al beneficiarului livrarii, achizitia intracomunitara de bunuri efectuata de cumparatorul revanzator, care ar avea loc in Romania conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, nu este operatiune impozabila in Romania, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
   a) cumparatorul revanzator nu este stabilit in Romania, dar este inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat membru;
   b) achizitia intracomunitara de bunuri este efectuata de cumparatorul revanzator, in vederea efectuarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri in Romania;
   c) beneficiarul livrarii este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531 din Codul fiscal;
   d) beneficiarul livrarii este obligat, conform art. 150 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, la plata taxei pentru livrarea efectuata de cumparatorul revanzator care nu este stabilit in Romania;
   e) beneficiarul livrarii inscrie achizitia efectuata in rubrica Achizitii intracomunitare din decontul de taxa prevazut la art. 1562 sau 1563 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 1564 alin. (2) din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    Persoane impozabile si activitatea economica
   Art. 127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
   (2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
   (3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
   (4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6).
   (5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.
   (6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:
   a) telecomunicatii;
   b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;
   c) transport de bunuri si de persoane;
   d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;
   e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
   f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
   g) depozitarea;
   h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;
   i) activitatile agentiilor de calatorie;
   j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;
   k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.
   (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare intracomunitara de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.
   (8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, este considerat ca o persoana impozabila unica un grup de persoane impozabile stabilite in Romania, care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar si economic.
   (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.
   (10) Asocierile in participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.

 
    Norme metodologice:
   3. (1) In sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de catre acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerata activitate economica, cu exceptia situatiilor in care se constata ca activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal. Transferul bunurilor sau serviciilor achizitionate in scop personal de persoanele fizice in patrimoniul comercial in scopul utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 148 si 149 din Codul fiscal.
   (2) Nu sunt considerate activitati economice:
   a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
   b) livrarea urmatoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulitele si medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, produsele necesare exercitarii activitatii de cult religios precum tamaia, lumanarile, dar cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
   (3) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
   (4) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila numai in legatura cu acele activitati sau, dupa caz, cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati. 
   (5) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila numai in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice alta persoana juridica neimpozabila se considera persoana impozabila pentru livrarea intracomunitara de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrari intracomunitare de mijloace de transport noi in conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal. 

 
   4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite in Romania, independente din punct de vedere juridic si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric, poate opta sa fie tratat ca o persoana impozabila unica, numita grup fiscal, cu urmatoarele conditii:
   a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
   b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin 2 ani; si
   c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala; 
   (2) Grupul fiscal se poate constitui din doua pana la cinci persoane impozabile.
   (3) Pana la data de 1 ianuarie 2009, grupul fiscal se poate constitui numai de catre persoane impozabile care sunt considerate mari contribuabili.
   (4) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari.
   (5) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre toti membrii grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
   a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
   b) elementele care sa demonstreze ca membrii sunt in stransa legatura in sensul alin. (2);
   c) numele membrului numit reprezentant.
   (6) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, precum si fiecarui organ fiscal in jurisdictia caruia se afla membrii grupului fiscal, in termen de 60 de zile de la data primirii cererii mentionate la alin. (5). 
   (7) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei mentionate la alin. (6). 
   (8) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
   a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
   b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1)-(4), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
   c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
   d) parasirea grupului fiscal de catre unul dintre membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
   e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului; 
   (9) In situatiile prevazute la alin. (8) lit. a) si b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, dupa caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
   a) in cazul prevazut la alin. (8) lit. a), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
   b) in cazul prevazut la alin. (8) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie. 
   (10) In situatiile prevazute la alin. (8) lit. c)-e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului, precum si fiecarui organ competent responsabil pentru membrii grupului fiscal. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la primirea deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru, sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent, anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi notificare va numi un alt reprezentant propus de membrii grupului.
   (11) Organul fiscal competent va putea in urma verificarilor efectuate:
   a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in termenii alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente;.
   b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente.
   (12) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (7):
   a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
   1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 1562 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
   2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului, iar o copie a acestui document, organului fiscal de care apartine;
   3. nu va plati nici o taxa datorata si nu va solicita nici o rambursare conform decontului sau de taxa.
   b) reprezentantul:
   1. va raporta in propriul decont de taxa. mentionat in art. 1562 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
   2. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membrii ai grupului fiscal precum si rezultatele din propriului decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
   3. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor precum si formularul de decont de taxa consolidat;
   4. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
   (13) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
   a) sa depuna declaratia recapitulativa pentru livrari si achizitii intracomunitare mentionata in art. 1564 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
   b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
   c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
   (14) Livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevazut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent daca sunt realizate catre terti sau catre ceilalti membri ai grupului fiscal. 

 
   5. Evidenta operatiunilor derulate de asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal se realizeaza potrivit prevederilor pct. 79 alin. (4). 

 
    Codul fiscal:
    Livrarea de bunuri
   Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.
   (2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.
   (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):
   a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;
   b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;
   c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.
   (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
   a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
   b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
   c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
   d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. 8 lit. a)-c).
   (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
   (6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final.
   (7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, dupa caz, si de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.
   (8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):
   a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;
   b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;
   c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
   d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
   e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;
   f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.
   (9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.
   (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).
   (11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.
   (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia dintre urmatoarele operatiuni:
   a) livrarea bunului respectiv realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat in conditiile prevazute la art. 132 alin. (5) si (6) privind vanzarea la distanta;
   b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;
   c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. d);
   d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO;
   e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) privind locul livrarii acestor bunuri;
   f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;
   g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;
   h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import.
   (13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita.
   (14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

 
    Norme metodologice:
   6. (1) In sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia, nu se considera ca fiind o livrare de bunuri, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
   (2) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare se considera livrare de bunuri atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului.
    Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau cumparatorului, comitent, procedand astfel:
   a) primeste de la vanzator o factura sau orice alt document ce serveste drept factura emisa pe numele sau, si;
   b) emite o factura sau orice alt document ce serveste drept factura cumparatorului.
   (3) Prevederile alin. (2) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (3) si (4).
   (4) In sensul art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, casarea activelor corporale fixe de natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal nu constituie livrare de bunuri. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate, daca la achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total sau partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii: achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare sau transformare. 
   (5) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal.
   (6) Se considera transfer partial de active in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal transferul tuturor activelor sau al unei parti din activele investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, daca acestea constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate. De asemenea, se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului. 
   (7) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrat in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. De asemenea beneficiarul poate prelua soldul sumei negative de taxa pentru care nu s-a solicitat rambursarea sau soldul taxei de plata catre bugetul de stat, daca respectivele drepturi si obligatii au fost cuprinse in contractul dintre parti. Daca beneficiarul transferului este o persoana, alta decat persoana impozabila, operatiunea de transfer constituie livrare de bunuri.
   (8) In sensul art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal:
   a) prin cauze de forta majora se intelege:
   1. incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale;
   2. razboi, razboi civil, acte de terorism;
   3. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora;
   b) prin bunuri pierdute se intelege bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora;
   c) prin bunuri furate se intelege bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie, care este acceptata de societatile de asigurari; 
   (9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
   a) bunurile nu sunt imputabile;
   b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;
   c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
   (10) Prevederile art. 148 si 149 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere, nu se aplica in situatiile in care, conform art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, nu se considera ca are loc o livrare de bunuri cu plata, cu exceptia casarii activelor corporale fixe. 
   (11) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
   a) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la Titlul II al Codului fiscal.
   b) Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri determinata potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.
   c) Prin bunuri acordate in mod gratuit potrivit destinatiilor prevazute de lege se inteleg destinatii cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie, materiale igienico-sanitare acordate obligatoriu angajatilor in vederea prevenirii imbolnavirilor. Plafonul pana la care nu sunt considerate livrari de bunuri cu plata este cel prevazut prin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri.
   (12) Incadrarea in plafoanele prevazute la alin. (11) lit. a)-c) se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile, actiunile de mecenat sau alte actiuni prevazute prin legi, acordate in numerar. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale.
   (13) In sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul cuprinde operatiuni care nu presupun o tranzactie, deoarece nu implica decat persoana impozabila care realizeaza transportul sau expedierea de bunuri apartinand activitatii sale economice, dintr-un stat membru in alt stat membru, in vederea realizarii de activitati economice in statul membru de destinatie. In categoria transferurilor se cuprind operatiuni precum: transportul/expedierea din Romania a bunurilor importate de persoana impozabila in alt stat membru in lipsa unei tranzactii in momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Romania in alt stat membru in vederea constituirii unui stoc care urmeaza a fi vandut in respectivul stat membru, precum si alte operatiuni care initial au constituit nontransfer, dar ulterior s-au transformat in transfer. Transferul este o operatiune asimilata unei livrari intracomunitare cu plata de bunuri, fiind obligatoriu sa fie respectate toate conditiile si regulile aferente livrarilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxa.
   (14) Nontransferul cuprinde si expedierea sau transportul de produse accizabile din Romania in alt stat membru, de catre persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din acel stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile.
   (15) Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestuia si care permite doar instalarea sa pe un anumit numar de statii de lucru, care este egal cu numarul de dischete sau de alte suporturi purtatoare de date furnizate, constituie livrare de bunuri, conform art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezinta orice software produs ca un bun de folosinta generala care contine date pre-inregistrate, este comercializat ca atare si, dupa instalare si eventual o perioada scurta de training, poate fi utilizat in mod independent de catre clienti in formatul standard pentru aceleasi aplicatii si functii.
 

 
    Codul fiscal:
    Prestarea de servicii
   Art. 129. - (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.
   (2) O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii, in conditiile stabilite prin norme.
   (3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:
   a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing;
   b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
   c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
   d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;
   e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
   (4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:
   a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;
   b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane.
   (5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:
   a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme;
   b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor;
   c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
   (6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu, intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.
   (7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.

 
    Norme metodologice:
   7. (1) Normele metodologice prevazute la pct. 6 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator si pentru prestarile de servicii prevazute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal. 
   (2) Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni. Daca optiunea de cumparare a bunului de catre locatar/utilizator se exercita inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, respectiv data de la care bunul este pus la dispozitia locatarului/utilizatorului, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Daca in cursul derularii unui contract de leasing financiar intervine o cesiune intre utilizatori cu acceptul locatorului/finantatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operatiunea nu constituie livrare de bunuri, considerandu-se ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operatiunea este considerata in continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing avand aceleasi obligatii ca si cedentul in ceea ce priveste taxa. 
   (3) Este considerata prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuata de o persoana care actioneaza in numele si in contul altei persoane atunci cand intervine intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. In sensul prezentelor norme, intermediarul care actioneaza in numele si in contul altei persoane este persoana care actioneaza in calitate de mandatar potrivit Codului comercial. In cazul in care mandatarul intermediaza livrari de bunuri sau prestari de servicii, furnizorul/prestatorul efectueaza livrarea de bunuri/prestarea de servicii catre beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectueaza o prestare de servicii, pentru care intocmeste factura de comision care reprezinta contravaloarea serviciului de intermediere prestat catre mandant, respectiv catre beneficiar sau, dupa caz, catre furnizor/prestator.
   (4) Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum este prevazut la pct. 6 alin. (2)-(4). De asemenea, mandatarul devine din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau.
   (5) Prevederile alin. (4) sunt aplicabile si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.
   (6) Prevederile pct. 6 alin. (11) si (12) se aplica, dupa caz, si pentru prevederile art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal.
   (7) Prevederile pct. 6. alin. (6) si (7) se vor aplica corespunzator si pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
   (8) Transferul cu plata al unui sportiv de la un club la un alt club este considerata o prestare de servicii cu plata in sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele platite drept compensatie pentru incetarea contractului sau drept penalitati pentru neindeplinirea unor obligatii prevazute de partile contractante, nu sunt considerate prestari de servicii efectuate cu plata.
   (9) In sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:
   a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 1251 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
   b) furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
   c) furnizarea de programe informatice software personalizat, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date. Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia.

 
    Codul fiscal:
    Schimbul de bunuri sau servicii
   Art. 130. - In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

 
    Norme metodologice:
   8. (1) Operatiunile prevazute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrari de bunuri/prestari de servicii a caror plata se realizeaza printr-o alta livrare/prestare, precum:
   a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obtinere a produselor agricole;
   b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
   (2) Fiecare operatiune din cadrul schimbului este tratata separat aplicandu-se prevederile prezentului titlu in functie de calitatea persoanei care realizeaza operatiunea, cotele si regulile aplicabile fiecarei operatiuni in parte.

 
    Codul fiscal:
    Achizitiile intracomunitare de bunuri
   Art. 1301. - (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
   (2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:
   a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) si (11);
   b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).
   (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.
   (4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate.
   (5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

 
    Norme metodologice:
   9. (1) Art. 1301 alin. (1) din Codul fiscal, este definitia "in oglinda" a definitiei livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri, intr-un alt stat membru are loc o achizitie intracomunitara de bunuri in functie de locul acestei operatiuni stabilit conform prevederilor de la art. 1321 din Codul fiscal.
   (2) Prevederea de la art. 1301 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "in oglinda" a celei de la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Romania intr-un alt stat membru. Atunci cand un bun intra in Romania in aceste conditii, persoana impozabila trebuie sa analizeze daca din punct de vedere al legislatiei romane operatiunea ar fi constituit un transfer de bunuri daca operatiunea s-ar fi realizat din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru in Romania da nastere unei operatiuni asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata.
    Tratarea acestor transferuri ca si achizitii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelasi transfer in statul membru de origine.
   (3) Prevederile art. 1301 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica bunurilor achizitionate de fortele armate romane in alt stat membru, in situatia in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania.
   (4) In sensul art. 1301 alin. (3) din Codul fiscal este considerata a fi efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in tara ar fi fost asimilata unei livrari de bunuri cu plata.
   (5) Conform art. 1301 alin. (4) din Codul fiscal, daca o persoana juridica neimpozabila din Romania importa bunuri in alt stat membru, pe care apoi le transporta/expediaza in Romania, operatiunea respectiva este asimilata unei achizitii intracomunitare cu plata in Romania, chiar daca taxa aferenta importului a fost platita in statul membru de import. In temeiul dovezii achitarii taxei aferente achizitiei intracomunitare in Romania, persoana juridica neimpozabila poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. In cazul invers, cand o persoana juridica neimpozabila stabilita in alt stat membru, importa bunuri in Romania, pe care apoi le transporta/expediaza in alt stat membru, poate solicita in Romania restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, daca face dovada ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa taxei in celalalt stat membru.
   (6) Nu este asimilata unei achizitii intracomunitare efectuate cu plata, utilizarea in Romania de catre o persoana impozabila in vederea efectuarii unei vanzari la distanta catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabila sau de alta persoana, in numele acesteia.

 
    Codul fiscal:
    Locul livrarii de bunuri
   Art. 132. - (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:
   a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import;
   b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;
   c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
   d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:
   1. partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;
   2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;
   3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii;
   e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala in ceea ce priveste cumpararile de gaz si energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;
   f) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica, in situatia in care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul in care cumparatorul utilizeaza si consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. In situatia in care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata si consumata la locul in care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat si a consumat bunurile in locul in care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita.
   (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila ori persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila, si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 de euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme; sau
   b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania, ca avand loc in Romania.
   (3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).
   (4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru in Romania:
   a) de mijloace de transport noi;
   b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau in numele acestuia;
   c) de bunuri taxate in statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie si antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 1522 alin. (1);
   d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;
   e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile si persoane juridice neimpozabile.
   (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din Romania catre alt stat membru se considera in acest alt stat membru, in cazul in care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de statul membru in care se incheie transportul sau expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor si care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari avand locul livrarii in statul respectiv; sau
   b) furnizorul a optat in Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc in respectivul stat membru. Optiunea se exercita in conditiile stabilite prin norme si se aplica tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, in anul calendaristic in care se exercita optiunea si in urmatorii doi ani calendaristici.
   (6) In cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna in celalalt stat membru.
   (7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania catre un alt stat membru:
   a) de mijloace de transport noi;
   b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;
   c) de bunuri taxate in Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazut la art. 1522;
   d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;
   e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile si persoane impozabile.
   (8) In aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert si importul de catre furnizor intr-un stat membru, altul decat statul membru in care se expediaza sau se transporta in vederea livrarii acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru in care se efectueaza importul.

 
    Norme metodologice:
   10. (1) In sensul art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert care actioneaza in numele si in contul unuia dintre acestia, daca ori furnizorul ori cumparatorul este persoana insarcinata sa realizeze transportul. Terta persoana care realizeaza transportul in numele si in contul furnizorului sau al cumparatorului este transportatorul sau orice alta persoana care intervine in numele si in contul furnizorului ori al cumparatorului in realizarea serviciului de transport.
   (2) Prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplica in situatia in care cumparatorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. b).
   (3) Conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrarii este locul unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului in cazul in care bunurile nu sunt transportate sau expediate. In categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum si orice alte bunuri mobile corporale care, desi sunt livrate, intre vanzator si cumparator nu exista relatie de transport. Exemplu: o persoana impozabila A stabilita in Romania livreaza bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite in alt stat membru sau in Romania. Bunurile sunt transportate direct la C, o alta persoana care cumpara bunurile de la B. In primul caz persoana obligata sa realizeze transportul este A sau B. Pe relatia A-B se considera o livrare cu transport, iar pe relatia B-C se considera o livrare fara transport. In al doilea caz, daca persoana obligata sa realizeze transportul este C, pe relatia A-B se considera o livrare fara transport, locul livrarii fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozitia lui B, iar in relatia B-C se considera o livrare cu transport, locul livrarii fiind locul unde incepe transportul, respectiv in statul membru al furnizorului A, unde se afla bunurile atunci cand incepe transportul. 

 
   11. (1) In sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul in lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vanzarile la distanta se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5. 
   (2) In cazul in care vanzarile la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania depasesc plafonul prevazut la alin (1), se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizor din acel stat membru in Romania au loc in Romania pe perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru potrivit art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal la depasirea plafonului calculat conform alin. (4) si (5). Inregistrarea ramane valabila pana la 31 decembrie al anului calendaristic urmator celui in care furnizorul a depasit plafonul pentru vanzari la distanta in Romania, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (3).
   (3) In cazul in care plafonul prevazut la alin. (1) este depasit si in anul calendaristic urmator se aplica prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor vanzari.
   (4) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) se iau in considerare:
   a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru in Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate in Romania din statul membru de import in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal.
   b) valoarea vanzarii la distanta ce conduce la depasirea plafonului.
   (5) La calculul plafonului prevazut la alin. (1) nu se iau in considerare:
   a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
   b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
   c) valoarea oricarei livrari de bunuri cu instalare sau montare, efectuata in Romania de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia conform art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
   d) valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor in statul membru de plecare in cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati prevazute la art. 1522 din Codul fiscal;
   e) valoarea oricarei livrari de energie electrica si de gaz natural, distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural, conform art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
   (6) Furnizorul unei vanzari la distanta in Romania poate opta in statul membru in care este stabilit sa schimbe locul livrarii in Romania pentru toate vanzarile sale la distanta din acel stat membru in Romania. Optiunea se comunica si organelor fiscale competente din Romania printr-o scrisoare recomandata in care furnizorul va specifica data de la care intentioneaza sa aplice optiunea. Persoana obligata la plata taxei este furnizorul din alt stat membru potrivit art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal inainte de prima livrare care va fi realizata ulterior exprimarii optiunii. Inregistrarea ca urmare a optiunii ramane valabila pana la 31 decembrie al celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (7).
   (7) Daca plafonul prevazut la alin. (1) este depasit in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (6), se aplica prevederile alin. (2)-(5) in privinta locului pentru vanzarile la distanta in Romania.
   (8) Vanzarea la distanta are loc intr-un stat membru, altul decat Romania, conform art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, daca valoarea totala a vanzarilor la distanta efectuate de furnizorul din Romania depaseste plafonul vanzarilor la distanta stabilit de statul membru de destinatie, care poate sa difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Romania, sau in cazul in care furnizorul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (5). Plafonul pentru vanzari la distanta se calculeaza pe fiecare an calendaristic, in sensul art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunica furnizorului din Romania un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, sunt persoanele care beneficiaza in statul lor membru de derogarea prevazuta la art. 28 a(1a)(b) din Directiva a 6-a, al carei echivalent in Codul fiscal este art. 126 alin. (4).
   (9) In cazul in care furnizorul depaseste plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de statul membru de destinatie, se considera ca toate vanzarile la distanta efectuate de furnizorul din Romania in statul membru de destinatie au loc in acel stat membru pentru perioada ramasa din anul calendaristic in care s-a depasit plafonul si pentru anul calendaristic urmator. Daca se depaseste plafonul si in anul urmator, se aplica aceleasi reguli referitoare la locul acestor vanzari. Furnizorii trebuie sa comunice printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii in alt stat membru pentru vanzari la distanta ca urmare a depasirii plafonului pentru vanzari la distanta din alt stat membru, locul acestor livrari nemaifiind in Romania ci in statul membru in care s-a depasit plafonul.
   (10) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru se iau in considerare:
   a) valoarea tuturor vanzarilor la distanta efectuate de un furnizor din Romania catre un anumit stat membru, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu tert si importate in Romania, care se considera ca au fost expediate din Romania, in conditiile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
   b) valoarea vanzarii care conduce la depasirea plafonului in celalalt stat membru.
   (11) La calculul plafonului pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru nu se iau in considerare:
   a) valoarea vanzarilor la distanta de bunuri accizabile;
   b) valoarea oricarei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi;
   c) valoarea livrarilor de bunuri cu instalare, efectuate in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;
   d) valoarea oricarei livrari efectuate de un furnizor din Romania in cadrul unei tranzactii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, conform art. 1522 din Codul fiscal.
   e) valoarea oricarei livrari de energie electrica si de gaz natural distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural.
   (12) Furnizorul poate opta sa schimbe locul livrarii intr-un alt stat membru pentru toate vanzarile sale la distanta efectuate din Romania catre acel stat membru. Optiunea se comunica printr-o scrisoare recomandata transmisa catre organul fiscal competent din Romania si se exercita de la data trimiterii scrisorii recomandate, ramanand valabila pana la 31 decembrie al celui de-al doilea an calendaristic urmator celui in care furnizorul si-a exercitat optiunea, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (13).
   (13) Daca plafonul pentru vanzari la distanta realizate de furnizori din Romania in alt stat membru) este depasit si in cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevazut la alin. (12), se aplica prevederile alin. (9)-(11) pentru locul vanzarilor la distanta In celalalt stat membru.

 
    Codul fiscal:
    Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
   Art. 1321. - (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
   (2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazute la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.
   (3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.
   (4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).
   (5) Achizitia intracomunitara de bunuri efectuata, conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
   a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
   b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator, inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.

 
    Norme metodologice
   12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. In cazul in care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decat cel in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
   (2) In sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza astfel:
   a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
   b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
    Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizata de furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferenta achizitiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in Romania conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.
   (3) In conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.
   (4) Obligatiile prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal sunt stabilite la pct. 2 alin. (15).

 
    Codul fiscal:
    Locul prestarii de servicii
   Art. 133. - (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
   (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:
   a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile;

 
    Norme metodologice:
   13. (1) Transferul de sportivi de la un club din Romania la un club din alta tara are locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
   (2) Prestarile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g) pct. 1-8, 13 si 14 din Codul fiscal realizata de un prestator stabilit in Comunitate catre o persoana neimpozabila stabilita in Comunitate, au locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
   (3) Operatiunile de leasing sau inchiriere de mijloace de transport prestate de un prestator stabilit in Comunitate catre un beneficiar stabilit in Comunitate au locul la locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.
   (4) In sensul art. 133 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, serviciile legate de bunurile imobile cuprind operatiuni precum:
   a) lucrarile de constructii-montaj, transformare, finisare, instalare, reparatii, intretinere, curatare si demolare, efectuate asupra unui bun imobil prin natura sa, precum si orice operatiune ce se efectueaza in legatura cu livrarea de bunuri mobile si incorporarea acestora intr-un bun imobil astfel incat bunurile mobile devin bunuri imobile prin destinatia lor; 
   b) studiile si activitatile de supervizare, care fac parte in mod obisnuit din ocupatia arhitectilor, supervizorilor sau inginerilor si care au ca obiectiv pregatirea si coordonarea unei activitati prevazute la lit. a);
   c) activitatile de evaluare a unui bun imobil;
   d) punerea la dispozitie de spatii de parcare;
   e) punerea la dispozitie de spatii de depozitare a bunurilor;
   f) serviciile de cazare si punerea la dispozitie de spatii de camping;
   g) inchirierea de seifuri ce sunt bunuri imobile prin natura lor;
   h) operatiunile de inchiriere, arendare, concesionare sau leasing a bunurilor imobile;
   i) serviciile de administrare a bunurilor imobile prin natura lor;
   j) acordarea accesului si drepturilor de folosinta pentru cai rutiere si structuri care fac parte din acestea, ca de exemplu poduri si tuneluri.

 
    Codul fiscal:
   b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;

 
    Norme metodologice:
   14. (1) In sensul art. 133 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, locul prestarii pentru serviciile ce constau in transportul de bunuri, altele decat transportul intracomunitar de bunuri si transportul de persoane, este locul in care se efectueaza transportul in functie de distantele parcurse.
   (2) Transporturile nationale de bunuri sau persoane sunt transporturile pentru care atat punctul de plecare, cat si punctul de sosire se afla in Romania. Locul prestarii transporturilor nationale de bunuri si de persoane este in Romania.
   (3) Transporturile internationale de bunuri cuprind transporturile intracomunitare de bunuri, astfel cum sunt definite la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, precum si transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara Comunitatii, fie ambele puncte sunt situate in afara Comunitatii. Transporturile internationale de persoane sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de bunuri, altele decat transportul intracomunitar de bunuri, si al transportului international de persoane este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national. 
   (4) Pentru transportul international de persoane, precum si pentru transportul international de bunuri, altul decat transportul intracomunitar de bunuri, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de bunuri sau de persoane, determinata dupa cum urmeaza:
   a) pentru transportul care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul unde incepe transportul bunurilor sau primul punct de imbarcare al pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere al frontierei dinspre Romania in strainatate;
   b) pentru transportul care are punctul de plecare in afara Romaniei si punctul de sosire in Romania, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din strainatate spre Romania, iar locul de sosire este primul loc de destinatie al bunurilor in Romania sau ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati in afara Romaniei;
   c) pentru transportul care tranziteaza Romania, fara a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire in Romania, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre strainatate in Romania, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Romania in strainatate;
   d) in cazurile prevazute la lit. a)-c), pentru pasagerii care s-au imbarcat si debarcat in interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport in trafic international, partea de transport dintre locul de imbarcare si locul de debarcare pentru acesti pasageri se considera a fi transport national. 
   (5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa. Persoana care efectueaza servicii de transport international beneficiaza de dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor de bunuri si/sau servicii si pentru partea din transport care nu are locul prestarii in Romania, in baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
   c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:
   1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau
   2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri.

 
    Norme metodologice:
   15. (1) Locul de plecare al transportului intracomunitar de bunuri este locul de unde incepe transportul bunurilor, fara a se tine cont de distanta parcursa pana la locul in care se afla bunurile. Locul de sosire este locul in care se incheie transportul bunurilor.
   (2) Transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, al carui loc de plecare si loc de sosire sunt situate in Romania, direct legat de un transport intracomunitar de bunuri al carui loc de plecare sau loc de sosire sunt situate in Romania, reprezinta un transport asimilat transportului intracomunitar de bunuri;
   (3) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri in sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul ce urmeaza unui transport prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, al carui loc de sosire este situat in Romania, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) contractul sau orice alt document aferent acestui transport trebuie sa existe in momentul incheierii transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
   b) persoana care efectueaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie sa actioneze in contul persoanei care comanda sau realizeaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
   c) bunurile vor ramane in aceeasi stare in care au fost introduse in Romania pana la incheierea transportului.
   (4) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri in sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul ce precede unui transport prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, al carui loc de sosire este situat in afara Romaniei in alt stat membru, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) contractul sau orice alt document aferent transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, trebuie sa existe in momentul incheierii transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal;
   b) persoana care efectueaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie sa actioneze in contul persoanei care comanda sau realizeaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
   c) bunurile vor parasi Romania in aceeasi stare in care erau la inceperea transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal.
   (5) Este considerat un transport intracomunitar de bunuri in sensul art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, transportul situat intre doua transporturi prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
   a) contractul sau orice alt document aferent transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, trebuie sa existe in momentul incheierii transportului prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal;
   b) persoana care efectueaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, trebuie sa actioneze in contul persoanei care comanda sau realizeaza transportul prevazut la art. 133 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal;
   c) bunurile vor ramane in aceeasi stare in care au fost introduse in Romania.

 
    Codul fiscal:
    Locul prestarii de servicii
   Art. 133. - [...]
   h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:
    [...]
   2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:
   - in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului membru in care serviciile sunt prestate;
    [...]

 
    Norme metodologice:
    151 (1) In sensul art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Expertizele privind bunurile mobile corporale cuprind examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate lucrari ori expertize in sensul art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
   (2) In situatia in care pe teritoriul Romaniei se efectueaza lucrari si expertize asupra bunurilor mobile corporale de origine comunitara, persoana care primeste bunurile in vederea realizarii lucrarilor trebuie sa inscrie bunurile in registrul prevazut la pct. 79 alin. (1) lit. g). Lucrarile si expertizele asupra bunurilor mobile corporale de origine comunitara efectuate pe teritoriul Romaniei sunt neimpozabile in Romania, aplicandu-se exceptia de la art. 133 alin. (2) lit. h) prima liniuta din Codul fiscal, daca sunt indeplinite conditiile stipulate, respectiv: beneficiarul a comunicat un cod valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru decat Romania si prestatorul poate face dovada ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei dupa efectuarea lucrarilor. Daca cel putin una dintre aceste conditii nu este indeplinita, se aplica regula stabilita la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, respectiv operatiunile se impoziteaza la locul prestarii efective, respectiv in Romania, si se va analiza daca operatiunea este taxabila sau poate fi aplicata una dintre scutirile de taxa prevazute la art. 143 alin. (1) din Codul fiscal. Prin ordin al ministrului economiei si finantelor sunt stabilite masuri de simplificare pentru anumite situatii.
   (3) Bunurile de origine comunitara care sunt transportate din Romania in alt stat membru in vederea supunerii in alt stat membru lucrarilor prevazute la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal se inscriu de persoana care este beneficiarul serviciilor care vor fi prestate in alte state membre in registrul de nontransferuri prevazut la pct. 79 alin. (1) lit. f). Daca beneficiarul din Romania transmite prestatorului codul sau valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din Romania in conformitate cu prevederile art. 153 sau 1531 din Codul fiscal si bunurile sunt transportate in afara statului membru unde au fost prelucrate, locul prestarii serviciilor este in Romania, conform exceptiei prevazute la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 prima liniuta din Codul fiscal, si persoana obligata la plata taxei este beneficiarul din Romania, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, daca operatiunea este taxabila si prestatorul nu este stabilit in Romania. Aceste prevederi se aplica si in situatia in care bunurile asupra carora s-au prestat serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal nu au fost transportate din Romania in alt stat membru, ci au fost achizitionate din alt stat membru sau importate in acel alt stat membru.
   (4) Daca serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal sunt prestate in afara teritoriului Romaniei de persoane impozabile stabilite in Romania, locul prestarii nu este Romania si, prin urmare, operatiunile nu sunt impozabile in Romania.
   (5) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal, prestate in Romania asupra bunurilor de origine necomunitara care sunt plasate in unul dintre regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, sunt impozabile in Romania, dar se va analiza daca sunt aplicabile scutirile de taxa prevazute la art. 143 alin. (1) sau art. 144 alin. (1) din Codul fiscal.
   (6) Tiparirea cartilor sau a altor tiparituri poate fi considerata fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, in functie de modul de derulare a operatiunilor, astfel:
   a) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri se limiteaza la a transmite continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta sau alt suport, iar tipografia se obliga sa tipareasca sau, dupa caz, sa si editeze cartea sau alta tiparitura, utilizand hartia si/sau alte materiale proprii necesare realizarii cartii sau altei tiparituri, se considera ca tipografia realizeaza o livrare de bunuri catre clientul sau, in sensul art. 128 din Codul fiscal, locul livrarii bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 132 din Codul fiscal;
   b) in situatia in care clientul care detine drepturile de editare a unei carti sau a altei tiparituri transmite tipografiei continutul acestora pe hartie, pe CD, discheta sau alt suport, precum si hartia necesara realizarii acestora si/sau, dupa caz, alte materiale care servesc la realizarea cartii/tipariturii, se considera ca tipografia realizeaza o prestare de servicii catre clientul sau, in sensul art. 129 din Codul fiscal. Locul prestarii serviciilor, in acest caz, se stabileste conform prevederilor art. 133 alin. (2) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal. 


 

    Codul fiscal:
    Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
   Art. 1341. - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.
   (2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.
   (3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator.
   (4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar.

 
    Norme metodologice:
   16. (1) Pentru bunurile livrate in baza unui contract de consignatie, se considera ca livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai. In sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignatie reprezinta un contract prin care consignantul se angajeaza sa livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urma sa gaseasca un cumparator pentru aceste bunuri. Consignatarul actioneaza in nume propriu dar in contul consignantului cand livreaza bunurile catre cumparatori.
   (2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze, fie sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
   (3) Pentru stocurile la dispozitia clientului, se considera ca transferul proprietatii bunurilor are loc la data la care clientul intra in posesia bunurilor. Stocurile la dispozitia clientului reprezinta o operatiune potrivit careia furnizorul transfera regulat bunuri intr-un depozit propriu sau intr-un depozit al clientului, prin care transferul proprietatii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, in principal pentru a le utiliza in procesul de productie.

 
    Codul fiscal:
    Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa
   Art. 1343. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine in cea de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevazute la art. 155 alin. (1), daca factura este emisa inainte de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

 
    Norme metodologice:
   161. (1) In sensul art. 1341 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa, exigibilitatea intervine la data emiterii unei facturi inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator, indiferent daca factura a fost emisa pentru incasarea unui avans sau pentru contravaloarea integrala sau partiala a livrarii.
   (2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 1562 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri
   Art. 135. - (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia.
   (2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
   (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), daca aceasta este emisa inainte de cea de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

 
    Norme metodologice:
   17. Exista o relatie clara intre faptul generator in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri si faptul generator in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, care intervin in acelasi moment, respectiv in momentul livrarii de bunuri. Pentru a evita orice neconcordanta intre livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ in declaratia recapitulativa pentru astfel de livrari, in statul membru de origine, si achizitiile intracomunitare, evidentiate in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal, in Romania, momentul exigibilitatii a fost stabilit fie in a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, fie la data facturii pentru contravaloarea totala sau partiala, atat pentru livrarile intracomunitare, cat si pentru achizitiile intracomunitare. 

 
    Codul fiscal:
    Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii
   Art. 137. - (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
   a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;
   b) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensatia aferenta;
   c) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (4) si (5), pentru transferul prevazut la art. 128 alin. (10) si pentru achizitiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata si prevazute la art. 1301 alin. (2) si (3), pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii. In cazul in care bunurile reprezinta active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform procedurii stabilite prin norme;
   d) pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru realizarea prestarii de servicii;
   e) in cazul schimbului prevazut la art. 130 si, in general, atunci cand plata se face partial ori integral in natura sau atunci cand valoarea platii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilita de parti sau nu poate fi usor stabilita, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea normala pentru respectiva livrare/prestare. Este considerata ca valoare normala a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumparator, care se afla in stadiul de comercializare unde este efectuata operatiunea, trebuie sa plateasca unui furnizor/prestator independent in interiorul tarii, in momentul in care se realizeaza operatiunea, in conditii de concurenta, pentru a obtine acelasi bun/serviciu.
   (2) Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:
   a) impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata;
   b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii in cauza, se considera cheltuieli accesorii.

 
    Norme metodologice:
   18. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Comunitar, legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Comunitar. Se considera ca subventiile sunt legate direct de pret daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
   a) suma subventiei sa depinda de volumul bunurilor livrate/serviciilor prestate;
   b) suma subventiei sa poata fi determinata inainte de desfasurarea activitatii. 
   (2) Nu intra in baza de impozitare a taxei subventiile sau alocatiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale sau de la bugetul Comunitar care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), cum sunt: subventiile pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local, subventiile acordate pentru efectuarea de investitii proprii.
   (3) Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru si/sau de protectie acordat salariatilor este constituita din contravaloarea care este suportata de salariati. Daca echipamentul de lucru si/sau de protectie nu este suportat de salariati, operatiunea nu constituie livrare de bunuri in sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru si/sau de protectie acordat salariatilor, care este suportata de angajator, acesta isi pastreaza dreptul de deducere in conditiile art. 145 din Codul fiscal.
   (4) In sensul art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, altele decat bunurile imobile, este constituita din valoarea ramasa la care aceste bunuri sunt inregistrate in contabilitate, calculata in functie de amortizarea contabila, dar nu mai putin decat valoarea la care bunurile au fost imputate, in cazul bunurilor constatate lipsa. Daca activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero, sau dupa caz, valoarea imputata, in cazul lipsurilor imputabile.
   (5) In situatiile prevazute la art. 128 alin. (4) lit. a) si lit. b) din Codul fiscal, baza de impozitare a bunurilor mobile se determina conform prevederilor alin. (4).
   (6) Pentru livrarile de bunuri prevazute la art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe, inclusiv pentru bunurile imobile, se determina conform procedurii stabilite la alin. (4).
   (7) Orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. 
   (8) In sensul art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii unei livrari de bunuri/prestari de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii respective urmeaza aceleasi reguli referitoare la locul livrarii/prestarii, cotele sau regimul aplicabil, ca si livrarea/prestarea de care sunt legate. 
   (9) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai pentru transportul sau partea din transport care este in sarcina vanzatorului. 

 
    Codul fiscal:
   (3) Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
   a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
   b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
   c) dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere;
   d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
   e) sumele achitate de furnizor sau prestator, in numele si in contul clientului, si care apoi se deconteaza acestuia, precum si sumele incasate in numele si in contul unei alte persoane.

 
    Norme metodologice:
   19. (1) In sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau livrari. In acest scop in factura emisa se va consemna contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor livrate, fara taxa, pe un rand separat se va inscrie suma cu care este redusa baza impozabila, care se scade. Taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra diferentei rezultate.
   (2) In cazul reducerilor de pret acordate consumatorului final pe baza de cupoane valorice de catre producatorii/distribuitorii de bunuri in cadrul unor campanii promotionale, se considera ca aceste reduceri sunt acordate si in beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar daca in circuitul acestor bunuri de la producatori/distribuitori la comercianti s-au interpus unul sau mai multi intermediari cumparatori-revanzatori. Cupoanele valorice trebuie sa contina minimum urmatoarele elemente:
   a) numele producatorului/distribuitorului care acorda reducerea de pret in scopuri promotionale;
   b) produsul pentru care se face promotia;
   c) valoarea reducerii acordate, in suma globala, care contine si taxa pe valoarea adaugata aferenta reducerii, fara a fi mentionata distinct in cupon;
   d) termenul de valabilitate al cuponului;
   e) mentiunea potrivit careia cupoanele pot fi utilizate numai in magazinele agreate in desfasurarea promotiei in cauza;
   f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;
   g) denumirea societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice, daca este cazul.
   (3) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de furnizor/prestator in numele si in contul clientului reprezinta sumele achitate de o persoana, furnizorul/prestatorul, pentru facturi emise pe numele clientului. Emiterea facturii de decontare este optionala, in functie de cele convenite de parti in vederea recuperarii sumelor achitate. In situatia in care partile convin sa isi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi mentionata distinct, fiind inclusa in totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite clientului insotita de factura achitata in numele clientului si emisa pe numele acestuia din urma. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate in numele clientului si nu colecteaza taxa pe baza facturii de decontare. De asemenea, furnizorul/prestatorul nu inregistreaza aceste sume in conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Clientul isi va deduce in conditiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisa pe numele sau, factura de decontare fiind doar un document care se anexeaza facturii achitate.
    Exemplul nr. 1: persoana A emite o factura de servicii de transport catre persoana B, dar factura lui A este platita de C in numele lui B. In cazul in care furnizorul/prestatorul primeste o factura pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii realizate in beneficiul altei persoane si emite o factura in nume propriu catre aceasta alta persoana, acestea nu sunt considerate plati in numele clientului si se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 6 alin. (3) sau, dupa caz, pct. 7 alin. (1), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.
    Persoana care aplica structura de comisionar nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Se considera ca numai din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoana care aplica structura de comisionar realizeaza o livrare/prestare de aceeasi natura ca si cea realizata de persoana care a realizat efectiv livrarea sau prestarea.
    Exemplul nr. 2: un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex. works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi, B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza serviciul de transport lui A, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport. 
   (4) In sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane cuprind operatiuni precum:
   a) cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, daca pentru acestea institutia publica nu este persoana impozabila in sensul art. 127 din Codul fiscal. In aceasta categorie se cuprind, printre altele, si taxa pentru serviciile de reclama si publicitate prevazuta la art. 270 din Codul fiscal, taxa hoteliera prevazuta la art. 278 din Codul fiscal, contributia la Fondul cinematografic prevazuta la art. 13 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii, prevazuta la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
   b) sume incasate in contul altei persoane, daca factura este emisa de aceasta alta persoana catre un tert. Pentru decontarea sumelor incasate de la tert cu persoana care a emis factura, conform intelegerii dintre parti, pot fi intocmite facturi de decontare conform alin. (3);
   c) sume facturate catre terti si incasate, in contul altei persoane, situatie in care se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 6 alin. (3) sau, dupa caz, pct. 7 alin. (1), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti. 
   (5) In sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.
   (6) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite, se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de 1 an calendaristic.

 
    Codul fiscal:
    Ajustarea bazei de impozitare
   Art. 138. - Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:
   a) daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
   b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, in conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza, declarata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, sau in urma unui arbitraj, ori in cazul in care exista un acord scris intre parti;
   c) in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
   d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;
   e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

 
    Norme metodologice:
   20. (1) In situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii, sau dupa facturarea livrarii/prestarii chiar daca livrarea/prestarea nu au fost efectuate dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare.
   (2) Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 148 lit. b) si art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.
   (3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 138 lit. d) din Codul fiscal este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data, daca contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adaugata aferenta consemnata in aceste facturi nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului.
   (4) Reducerile de pret acordate de producatorii/distribuitorii de bunuri pe baza de cupoane valorice, in cadrul unor campanii promotionale se reflecta in facturi astfel:
   a) facturile de reducere se intocmesc direct de catre producatorii/distribuitorii de bunuri pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar daca initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acorda aceste reduceri de pret au fost emise de producatori/distribuitori catre diversi intermediari cumparatori-revanzatori. La rubrica Cumparator se inscriu datele de identificare ale cumparatorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. In plus, in factura de reducere de pret se va mentiona reducere de pret acordata in baza cupoanelor valorice, sau
   b) in cazul in care producatorii/distribuitorii de bunuri incheie contracte cu societati specializate in administrarea cupoanelor valorice producatorii/distribuitorii emit o singura factura cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente, care trebuie sa cuprinda mentiunea reduceri de pret acordate in baza cupoanelor valorice conform anexei. Anexa trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica Cumparator se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice. Societatile specializate in administrarea cupoanelor valorice vor emite catre fiecare comerciant o singura factura cu semnul minus pentru toate bunurile in cauza, in care vor inscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producatori/distribuitori in cursul unei luni si a taxei pe valoarea adaugata aferente. Aceste facturi trebuie sa contina mentiunea reduceri de pret acordate in baza cupoanelor valorice conform anexei. Anexa trebuie sa contina informatii din care sa rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producator/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica Furnizor se vor inscrie datele de identificare ale societatii specializate in administrarea cupoanelor valorice.

 
    Codul fiscal:
    Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare
   Art. 1381. - (1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 pentru determinarea bazei de impozitare in cazul livrarii acelorasi bunuri in interiorul tarii. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, conform art. 1301 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c) si ale art. 137 alin. (2).
   (2) Baza de impozitare cuprinde si accizele platite sau datorate in alt stat membru decat Romania de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achizitionate. In cazul in care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara in statul membru in care a inceput expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare efectuate in Romania se reduce corespunzator.

 
    Norme metodologice:
   21. In sensul art. 1381 din Codul fiscal, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare este egala cu baza de impozitare a livrarii intracomunitare efectuate in alt stat membru, care cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport se cuprind in baza impozabila a bunurilor achizitionate intracomunitar numai daca transportul este in sarcina vanzatorului sau pentru partea din transport care este in sarcina vanzatorului. 

 
    Codul fiscal:
    Cursul de schimb valutar
   Art. 1391. - (1) Daca elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima in valuta, cursul de schimb valutar se stabileste conform prevederilor comunitare care reglementeaza calculul valorii in vama.
   (2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza.

 
    Norme metodologice:
   22. (1) In contractele incheiate intre parti trebuie mentionat daca pentru decontari va fi utilizat cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb al unei banci comerciale. In cazul incasarii de avansuri inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii.
    Exemplu: O persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 de euro drept avans pentru livrarea unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 3,5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
    Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 3,5 lei/euro = 3.500 lei.
    Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 3.500 x 19% = 665 lei.
    Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 de euro. Cursul din data livrarii bunului este de 3,6 lei/euro. Baza de impozitare a TVA se determina astfel:
    [(1.000 euro x 3,5 lei/euro) + (4.000 euro x 3,6 lei/euro)] x 19% = 17.900 x 19% = 3.401 lei. [...] 
   (2) Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii, nu este considerat diferenta de pret.

 
    Codul fiscal:
    Cotele
   Art. 140. - (1) Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.
   (2) Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
   a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
   b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii;
   c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
   d) livrarea de produse ortopedice;
   e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
   f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
   (3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
   (4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).
   (5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.
   (6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

 
    Norme metodologice:
   23. (1) Taxa se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
   (2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 19 x 100/119 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 in cazul cotei reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa. De regula pretul include taxa in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie pentru care nu este necesara emiterea unei facturi conform art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa.
   (3) Cota redusa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplica pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, inclusiv pentru cele inregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cartile si manualele scolare sunt tipariturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele si revistele sunt orice tiparituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplica cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de carti, ziare si reviste care sunt destinate in principal sau exclusiv publicitatii. Prin in principal se intelege ca mai mult de jumatate din continutul cartii, ziarului sau revistei este destinat publicitatii.
   (4) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplica pentru protezele medicale si accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata in conditiile prevazute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicala este un dispozitiv medical care amplifica, restabileste sau inlocuieste zone din tesuturile moi sau dure, precum si functii ale organismului uman, acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atat intern, cat si extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevazut in mod special de catre producator pentru a fi utilizat impreuna cu proteza medicala.
   (5) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se aplica pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau inlocuirea tesuturilor moi ori dure, precum si a unor functii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului neuromuscular si scheletic, precum si incaltamintea ortopedica realizata la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele si dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante si/sau alte vehicule similare pentru invalizi, parti si/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
   (6) Cota redusa de taxa de 9% prevazuta la art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplica pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. Orice persoana care actioneaza in conditiile art. 129 alin. (6) din Codul fiscal, sau care intermediaza astfel de operatiuni in nume propriu, dar in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2), aplica cota de 9% a taxei, cu exceptia situatiilor in care este obligatorie aplicarea regimului special de taxa pentru agentii de turism prevazut la art. 1521 din Codul fiscal.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
   Art. 141. - (1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:
   a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

 
    Norme metodologice:
   24. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal:
   a) se aplica pentru operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, incluzand livrarea de medicamente, bandaje, proteze si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare catre pacienti in perioada tratamentului, precum si furnizarea de hrana si cazare catre pacienti in timpul spitalizarii si ingrijirii medicale;
   b) nu se aplica pentru furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, care nu este efectuata in cadrul tratamentului medical sau spitalizarii, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar si in situatia in care acestea sunt situate in incinta unui spital sau a unei clinici si/sau sunt conduse de catre acestea.

 
    Codul fiscal:
   d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;

 
    Norme metodologice:
   25. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor si ranitilor cu vehicule special amenajate in acest sens se aplica pentru transporturile efectuate de statiile de salvare sau de alte unitati sau vehicule autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati.

 
    Codul fiscal:
   i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

 
    Norme metodologice:
   26. In sensul art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca avand caracter social sunt entitati precum: caminele de batrani si de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfasoare activitati de asistenta sociala.

 
    Codul fiscal:
   j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

 
    Norme metodologice:
   27. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se aplica centrelor-pilot pentru tineri cu handicap, caselor de copii, centrelor de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap si altor organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, intretinerii sau educarii tinerilor.

 
    Codul fiscal:
   k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

 
    Norme metodologice:
   28. In sensul art. 141 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
   a) Cuantumul cotizatiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizatiilor fara scop patrimonial;
   b) activitatile desfasurate in favoarea membrilor in contul cotizatiilor incasate in baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comert si industrie din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti si camerele de comert si industrie teritoriale, sunt scutite de taxa.

 
    Codul fiscal:
   l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

 
    Norme metodologice:
   29. Scutirea prevazuta la art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplica pentru prestarile de servicii ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica, in situatia in care aceste servicii sunt prestate de catre organizatii fara scop patrimonial, cum sunt organizatiile si ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile si cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplica scutirea de taxa pentru incasarile din publicitate, incasarile din cedarea drepturilor de transmitere la radio si la televiziune a manifestarilor sportive si incasarile din acordarea dreptului de a intra la orice manifestari sportive.

 
    Codul fiscal:
   m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;

 
    Norme metodologice:
   30. Prestarile de servicii culturale prevazute de art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit cuprind activitati precum: reprezentatiile de teatru, opera, opereta, organizarea de expozitii, festivaluri si alte activitati culturale recunoscute de Ministerul Culturii si Cultelor. Livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii cuprind livrari precum: vanzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizeaza o activitate culturala. 

 
    Codul fiscal:
   n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

 
    Norme metodologice:
   31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitati cum sunt: reprezentatii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expozitii, concerte, conferinte, simpozioane, altele decat cele prevazute la pct. 30, cu conditia ca veniturile obtinute din aceste activitati sa serveasca numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat. 

 
    Codul fiscal:
   o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala;

 
    Norme metodologice:
   32. Prin posturi publice nationale de radio si televiziune se inteleg Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, prevazute de Legea nr. 41/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune.

 
    Codul fiscal:
   p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;

 
    Norme metodologice:
   33. Serviciile publice postale sunt serviciile postale din sfera serviciului universal, astfel cum sunt reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
    Codul fiscal:
   q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.

 
    Norme metodologice:
   34. (1) Scutirea de la art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se aplica in situatia in care membrii unui grup independent de persoane sunt de acord sa imparta cheltuieli semnificative comune si direct necesare pentru exercitarea activitatii de catre membri. In acest caz alocarea de cheltuieli se considera a fi o prestare de servicii in beneficiul membrilor de catre grupul independent de persoane. Aceasta prestare de servicii este scutita de taxa in cazul in care conditiile stabilite la alin. (2)-(15) sunt indeplinite cumulativ.
   (2) Membrii grupului independent trebuie:
   a) sa fie persoane neimpozabile sau persoane impozabile care efectueaza operatiuni fara drept de deducere a taxei, neinregistrate in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, cu exceptia activitatii de administrare;
   b) sa efectueze activitati de aceeasi natura sau sa apartina aceluiasi grup financiar, economic, profesional sau social.
   (3) Activitatile grupului independent trebuie sa aiba un caracter non-profit. Grupul independent nu se inregistreaza, dar actioneaza in calitate de grup fata de terti. Unul din membri va fi desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului independent.
   (4) Grupul independent va presta numai servicii de aceeasi natura tuturor membrilor grupului in interesul direct si comun al acestora. Grupul independent nu poate efectua livrari de bunuri, cu exceptia cazului in care aceste livrari de bunuri sunt auxiliare prestarilor de servicii mentionate la acest punct.
   (5) Se interzice grupului independent sa efectueze operatiuni catre terti. De asemenea se interzice prestarea de servicii de catre grupul independent doar unuia dintre membrii sau numai pentru o parte a membrilor grupului.
   (6) Serviciile prestate de grupul independent in beneficiul tuturor membrilor sai vor fi decontate fiecarui membru si reprezinta contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectueaza decontarea. Urmare a acestor decontari, grupul independent nu poate obtine nici un profit.
   (7) Decontarea mentionata la alin. (6) se efectueaza in baza unui decont justificativ intocmit de membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa ce stabileste:
   a) cota-parte exacta de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
   b) o evaluare exacta a cotei parti a fiecarui membru din cheltuielile comune, in baza criteriilor obiective agreate intre membrii grupului.
   (8) Pentru aplicarea alin. (7), grupul independent poate primi sume in avans de la membrii sai cu conditia ca valoarea totala a acestor avansuri sa nu depaseasca suma totala a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperita de fiecare decont justificativ.
   (9) In vederea implementarii grupului independent se depune la Agentia Nationala de Administrare Fiscala din cadrul Ministerului Finantelor Publice o cerere semnata de catre toti membru grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
   a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare al fiecarui membru;
   b) elementele care sa demonstreze ca membrii indeplinesc conditiile de la alin. (2);
   c) numele membrului desemnat sa asigure conducerea administrativa.
   (10) Agentia Nationala de Administrare Fiscala va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului independent si va comunica acea decizie grupului, precum si fiecarui organ fiscal in jurisdictia caruia se afla membrii grupului independent, in termen de 60 de zile de la data primirii cererii mentionate la alin. (9).
   (11) Implementarea grupului independent va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei mentionate la alin. (10).
   (12) Membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului va notifica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala oricare dintre urmatoarele evenimente:
   a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup independent, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
   b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2) care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup independent, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
   c) numirea unui alt membru desemnat sa asigure conducerea administrativa al grupului independent cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului.
   (13) In situatiile prevazute la alin. (12) lit. a) si b) Agentia Nationala de Administrare Fiscala va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent astfel:
   a) in cazul prevazut la alin. (12) lit. a), de la data 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
   b) in cazul prevazut la alin. (12) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
   (14) Agentia Nationala de Administrare Fiscala va putea, in urma verificarilor efectuate de organele fiscale competente:
   a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup independent in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in conditiile alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente;
   b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent in cazul in care grupul nu intruneste criteriile de eligibilitate prevazute la alin. (1)-(8) pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente.
   (15) In situatia in care membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului deconteaza costurile de administrare a grupului independent catre ceilalti membri, acestea nu sunt scutite de taxa, in conditiile art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal. Chiar daca membrul desemnat sa asigure conducerea administrativa a grupului se inregistreaza in scopuri de taxa pe valoarea adaugata pentru activitatea de administrare, acesta poate face parte din grup.
   (16) In cazul grupurilor independente toate achizitiile efectuate de la terti sau alti membrii ai grupului in interesul direct al grupului vor fi efectuate de membrul desemnat pentru conducerea administrativa a grupului, care actioneaza in numele si pe contul grupului.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
   Art. 141. - [...]
   (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:
   a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:
   1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda;
   2. negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;
   3. tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, exceptand recuperarea creantelor;
   4. tranzactii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele si monedele utilizate ca mijloc legal de plata, cu exceptia obiectelor de colectie, si anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate in mod normal ca mijloc legal de plata sau monede de interes numismatic;
   5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea in siguranta, cu actiuni, parti sociale in societati comerciale ori asociatii, obligatiuni garantate si alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
   6. administrarea de fonduri speciale de investitii;.

 
    Norme metodologice:
   35. (1) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operatiuni scutite de taxa, serviciile externalizate trebuie sa fie servicii distincte care sa indeplineasca caracteristicile specifice si esentiale ale serviciului principal scutit de taxa. Scutirile se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate. In acest sens au fost date si deciziile Curtii Europene de Justitie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate si/sau de audit, nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite de taxa.
   (2) Este considerata negociere in operatiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele doua parti direct implicate, respectiv clientul si prestatorul de servicii financiar-bancare, sa intre in relatie contractuala. Simpla culegere, prelucrare a datelor si furnizare a rezultatelor nu reprezinta negociere in operatiuni financiar-bancare, asa cum rezulta si din decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-235/00 CSC.
   (3) Printre altele, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet.
   (4) Componentele de finantare din cadrul vanzarilor de bunuri cu plata in rate sau din cadrul operatiunilor de leasing nu se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezentand o parte a remuneratiei pentru respectivele bunuri sau servicii.
   (5) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul si retragerea banilor catre sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice, transferul de fonduri dintr-un cont specific in alte mijloace banesti, precum carduri telefonice si alte mijloace prin care se poate face plata pentru bunuri si servicii.
   (6) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind si servicii auxiliare, precum verificarea platilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispozitia clientilor bancii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de platile acestora.
   (7) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se aplica in functie de natura operatiunii, indiferent de terminologia utilizata, respectiv recuperare de creante sau factoring.
   (8) In situatia in care, conform contractului, scopul operatiunii la care se face referire la alin. (7) nu il constituie recuperarea de creante, ci acordarea unui credit, societatea care preia creantele aferente unui credit acordat asumandu-si pozitia creditorului, operatiunea este scutita de taxa pe valoarea adaugata, nefacand obiectul exceptiei prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal. In aceasta situatie nu se aplica Decizia Curtii de Justitie Europene C- 305/01 MKG.
   (9) In cazul in care din analiza contractului rezulta ca operatiunea la care se face referire la alin. (7) reprezinta recuperare de creante, aceasta este considerata pentru persoana care preia creantele o prestare de servicii efectuata cu plata, taxabila din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, indiferent daca persoana care preia creantele preia sau nu riscul privind neincasarea acestora, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-305/01 MKG.
   (10) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la alin. (9) o reprezinta contravaloarea serviciului, inclusiv componenta de finantare, si se determina in functie de tipul contractului, putand fi calculata fie ca suma a dobanzii aferente finantarii si a comisionului de administrare si colectare a creantelor, fie ca diferenta intre valoarea nominala a creantelor si pretul de achizitie al acestora, in cazul creantelor care nu au depasit termenul de scadenta, fie ca diferenta intre valoarea economica sau de piata a creantelor agreata de parti si stipulata in contractul incheiat si pretul de achizitie al acestora in cazul recuperarii creantelor cu termenul de scadenta depasit.
   (11) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operatiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor intr-o alta valuta sau in aceeasi valuta si distribuirea de numerar.
   (12) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: furnizarea de informatii financiare cu caracter general, analize privind evolutia cursului valutar sau a ratei dobanzii, vanzarea ori inchirierea dispozitivelor pentru numararea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
   (13) Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, si transferul si/sau orice alte operatiuni cu parti sociale si actiuni necotate la bursa.
   (14) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investitii, asa cum rezulta si din Decizia Curtii Europene de Justitie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea si depozitarea titlurilor de valoare.
   (15) In sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investitii sunt urmatoarele:
   a) organismele de plasament colectiv prevazute la titlul III al Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, si in reglementarile Comisiei Nationale de Valori Mobiliare emise in aplicarea acesteia. Aceste organisme de plasament colectiv includ atat organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, care fac obiectul cap. V din titlul III al Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si alte organisme de plasament colectiv, care fac obiectul cap. VI din titlul III al Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
   b) fondurile de pensii administrate privat si fondurile de pensii facultative;
   c) fondurile comune de garantare a creantelor. 

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
   Art. 141. - [...]
   (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: [...]
   b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni;.

 
    Norme metodologice:
   351. (1) In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum serviciile de marketing si serviciile administrative, cum ar fi primirea cererilor de asigurare, organizarea si managementul sistemului informatic, furnizarea de informatii si intocmirea rapoartelor pentru partile asigurate, nefiind specifice serviciilor de asigurare. In acest sens a fost data si Decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-472/03 Arthur Andersen.
   (2) O caracteristica esentiala a unui serviciu de asigurare o reprezinta existenta unei relatii contractuale intre prestator si beneficiarul serviciilor. In cazul externalizarii tranzactiilor in domeniul asigurarilor, scutirea depinde de entitatea care incheie contractul cu clientii si care suporta riscul. Scutirea nu se acorda pentru societatile catre care se externalizeaza serviciile, daca acestea nu suporta riscul si nu incheie contracte de asigurare in nume propriu. In acest sens a fost data si Decizia Curtii Europene de Justitie in Cazul C-240/99 Skandia. 

 
    Codul fiscal:
   e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:
   1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
   2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
   3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
   4. inchirierea seifurilor;

 
    Norme metodologice:
   36. In sensul art. 141 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, masinile si utilajele fixate definitiv in bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii
   Art. 141. - [...]
   (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: [...]
   f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:
   1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
   2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
   3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
   4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;.

 
    Norme metodologice:
   37. (1) In sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, terenul pe care este construit un bun imobil, inclusiv terenul aferent unui bun imobil, urmeaza regimul bunului imobil daca sunt proprietati indivizibile.
   (2) Se considera a fi data primei ocupari, in cazul unei constructii care nu a suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a acesteia. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia bunul este inregistrat in evidentele contabile drept activ corporal fix.
   (3) Data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia cu valoarea transformarii respective este majorata valoarea activului corporal fix.
   (4) O constructie care nu a fost ocupata in sensul prevazut la alin. (2) va fi considerata o constructie noua pana la data primei ocupari, chiar daca livrarea intervine inainte de aceasta data.
   (5) Exceptia prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplica numai in cazul persoanelor care devin impozabile in sensul art. 127 din Codul fiscal pentru livrarea de constructii noi, de parti ale acestora sau de terenuri construibile. 

 
    Codul fiscal:
   (3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f) in conditiile stabilite prin norme.

 
    Norme metodologice:
   38. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea oricareia dintre operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.
   (2) In aplicarea alin. (1) un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.
   (3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare va fi transmisa clientului. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare. In situatia in care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil care se intentioneaza a fi utilizat pentru operatiuni taxabile se va comunica in notificarea transmisa organului fiscal. Pentru bunurile imobile sau partile din bunurile imobile pentru care au fost incheiate contracte de leasing inainte de data aderarii si care se deruleaza si dupa data aderarii, notificarea se va depune in termen de 90 de zile de la data aderarii, in situatia in care proprietarul bunului doreste sa continue regimul de taxare pentru operatiunea de leasing cu bunuri imobile.
   (4) Persoana impozabila neinregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal va solicita inregistrarea, daca opteaza pentru taxare, si concomitent va depune si notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Optiunea de inregistrare in scopuri de taxa nu tine loc de optiune de taxare a operatiunilor prevazute la alin. (1).
   (5) Persoana impozabila care a optat pentru regimul de taxare in conditiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxa prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (7).
   (6) Persoanele impozabile care au optat tacit inainte de data aderarii pentru inchirierea, concesionarea sau arendarea de bunuri imobile trebuie sa depuna notificarea prevazuta in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice in termen de 90 de zile de la data aderarii. Persoanele impozabile care au depus notificari pentru taxarea operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, inainte de data aderarii, nu mai au obligatia sa aplice acest regim de taxare pe o perioada de 5 ani de la data inscrisa in notificare, daca depun notificarea pentru renuntarea la regimul de taxare prevazuta la alin. (7) si nu este necesara modificarea notificarii in sensul mentionarii suprafetei bunului imobil, in loc de procent din bunul imobil, conform mentiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
   (7) Persoana impozabila va notifica organele fiscale competente cu privire la anularea optiunii, prin formularul prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxa este permisa de la data inscrisa in notificare.
   (8) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente imobilului sau partii din imobil care face obiectul optiunii, persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in situatiile prevazute la art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
   (9) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil sau partii din bunul imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
   (10) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) si (9), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau parti ale acestora, construite, achizitionate, transformate sau modernizate, inainte de data aderarii se aplica prevederile tranzitorii de la art. 161 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata. 

 
   39. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea livrarii bunurilor imobile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, in conditiile prevazute la alin. (2)-(6).
   (2) Cu exceptia situatiilor in care se aplica prevederile art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal si prin exceptare de la prevederile alin. (1), persoana impozabila care si-a exercitat optiunea de taxare conform pct. 38 alin. (1), pentru o constructie, o parte a unei constructii sau a unui teren, altul decat terenul construibil, nu poate aplica regimul de scutire prevazut la art. 141 lit. f) din Codul fiscal, pana la sfarsitul anului calendaristic urmator celui in care s-a anulat optiunea prevazuta la pct. 38 alin. (1) sau in care aceasta optiune si-a incetat aplicabilitatea din cauza livrarii. In aceasta situatie, intrucat aplicarea regimului de taxare nu este optionala nu se va depune notificarea prevazuta in anexa nr. 3 la prezentele norme.
   (3) Optiunea de taxare prevazuta la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de catre persoanele care au aplicat regimul de scutire prevazut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
   (4) Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale locale pe formularul prezentat in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare depuse de vanzator. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului.
   (5) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care va fi vanduta in regim de taxare, identificata cu exactitate, va fi inscrisa in notificarea prevazuta la alin. (3).
   (6) In cazul in care optiunea prevazuta la alin. (1) se exercita de catre o persoana impozabila care nu a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului ce face obiectul optiunii, aceasta persoana impozabila va efectua o ajustare in favoarea sa in conformitate cu prevederile art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
   (7) Orice persoana impozabila care aplica regimul de scutire prevazut de art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal si care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, daca bunul se afla in cadrul perioadei de ajustare.
   (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) si (6), pentru operatiunile prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, se aplica prevederile tranzitorii de la art. 161 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata. 

 
   40. Cu exceptia celor prevazute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operatiunile scutite prevazute de art. 141 din Codul fiscal. Institutiile publice sunt tratate ca persoane impozabile pentru activitatile scutite conform art. 141 din Codul fiscal. Scutirile se aplica livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii realizate de orice persoana impozabila. Daca o persoana impozabila a facturat in mod eronat cu taxa livrari de bunuri si sau prestari de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligata sa storneze facturile emise. Beneficiarii unor astfel de operatiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate in mod eronat pentru o astfel de operatiune scutita. Acestia trebuie sa solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa si emiterea unei noi facturi fara taxa.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare
   Art. 142. - (1) Sunt scutite de taxa:
    [...]
   f) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre membrii acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile stabilite in conventiile de infiintare a acestor organizatii;

 
    Norme metodologice:
   41. Scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. f) din Codul Fiscal se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii.

 
    Codul fiscal:
   h) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara Comunitatii, in aceeasi stare in care se aflau la momentul exportului, si care beneficiaza de scutire de taxe vamale;

 
    Norme metodologice:
   42. In sensul art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, bunurile reimportate trebuie:
   a) sa fi ramas in proprietatea persoanei care era proprietarul acestora in momentul exportului;
   b) sa fi fost supuse regimului normal de taxa pe piata interna a unui Stat Membru si sa nu fi facut obiectul unei rambursari in virtutea exportului.

 
    Codul fiscal:
   i) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari, cu conditia ca aceasta scutire sa fie limitata la valoarea bunurilor in momentul exportului acestora in afara Comunitatii;

 
    Norme metodologice:
   43. (1) In sensul art. 142 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal scutirea partiala de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor in momentul exportului, se acorda pentru:
   a) reimportul bunurilor care au fost reparate in afara Comunitatii;
   b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate in afara Comunitatii, inclusiv asamblate sau montate;
   c) reimportul de parti de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate in afara Comunitatii pentru a fi incorporate in aceste bunuri;
   d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate in afara Comunitatii in vederea acestei transformari.
   (2) Scutirea partiala mentionata la alin. (1) se acorda in urmatoarele conditii:
   a) bunurile trebuie sa fi fost exportate din Romania in afara Comunitatii, dupa plasarea acestora in regim de perfectionare pasiva,
   b) bunurile trebuie sa fi fost supuse regimului normal de taxa in Romania;
   c) exportul si reimportul bunurilor trebuie efectuat de aceeasi persoana.
   (3) Baza de impozitare a reimportului mentionat la alin. (1) este constituita din valoarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate in afara Comunitatii, la care se adauga elementele care nu sunt deja cuprinse in aceasta valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
   (4) Scutirea totala se acorda pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse in afara Comunitatii uneia sau mai multor operatiuni, in conditiile in care aceleasi operatiuni efectuate in Romania nu ar fi fost taxate.

 
    Codul fiscal:
    Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare
   Art. 142. - (1) Sunt scutite de taxa:
    [...]
   l) importul in Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert sau o tara terta, atunci cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita, conform art. 143 alin. (2);

 
    Norme metodologice:
   44. Scutirea mentionata la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se acorda daca importatorul poate dovedi ca importul este direct destinat unei livrari intracomunitare a acestor bunuri, care este scutita de taxa. In acest sens, pe declaratia vamala de import se va mentiona codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de alt stat membru persoanei careia ii sunt livrate bunurile de catre importator in cazurile mentionate la art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din Codul fiscal. Totusi, incepand cu data de 15 aprilie 2007 inclusiv, pentru importul de bunuri scutit de taxa in conditiile prevazute la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, taxa pe valoarea adaugata se garanteaza la organele vamale, in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (7) din Codul fiscal, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului economiei si finantelor. 

 
    Codul fiscal:
    Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri
   Art. 144. - (1) Sunt scutite de taxa urmatoarele:
   a) livrarea de bunuri care urmeaza:
   1. sa fie plasate in regim vamal de admitere temporara, cu exonerare totala de la plata drepturilor de import;
   2. sa fie prezentate autoritatilor vamale in vederea vamuirii si, dupa caz, plasate in depozit necesar cu caracter temporar;
   3. sa fie introduse intr-o zona libera sau intr-un antrepozit liber;
   4. sa fie plasate in regim de antrepozit vamal;
   5. sa fie plasate in regim de perfectionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de import;
   6. sa fie plasate in regim de tranzit vamal extern;
   7. sa fie admise in apele teritoriale:
   - pentru a fi incorporate pe platforme de forare sau de productie, in scopul construirii, repararii, intretinerii, modificarii sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de productie la continent;
   - pentru alimentarea cu carburanti si aprovizionarea platformelor de forare sau de productie;
   8. sa fie plasate in regim de antrepozit de TVA, definit dupa cum urmeaza:
   - pentru produse accizabile, orice locatie situata in Romania, care este definita ca antrepozit fiscal, in sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - pentru bunuri, altele decat produsele accizabile, o locatie situata in Romania si definita prin norme;.

 
    Norme metodologice:
   441. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art. 144 din Codul fiscal nu se aplica in cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regasesc la alin. (1) lit. a) al acestui articol, cum sunt cele de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfectionare activa fara suspendarea platii drepturilor de import.
   (2) Pentru bunurile plasate in regimurile vamale suspensive prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 din Codul fiscal nu se garanteaza taxa pe valoarea adaugata. 

 
    Codul fiscal:
    Sfera de aplicare a dreptului de deducere
   Art. 145. - (1) Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.
   (2) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
   a) operatiuni taxabile;
   b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
   c) operatiuni scutite de taxa, conform art. 143, 144 si 1441;
   d) operatiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 si lit. b), in cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni:
   e) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.
   (3) Daca nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabila are dreptul de deducere a taxei si pentru cazurile prevazute la art. 128 alin. (8) si la art. 129 alin.
   (4) In conditiile stabilite prin norme se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile efectuate de o persoana impozabila inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA, conform art. 153.
   (5) Nu sunt deductibile:
   a) taxa aferenta sumelor achitate in numele si in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia, precum si taxa aferenta sumelor incasate in numele si in contul altei persoane, care nu sunt incluse in baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);
   b) taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu exceptia cazurilor in care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de servicii.

 
    Norme metodologice:
   45. (1) In sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal. Intentia persoanei trebuie evaluata in baza elementelor obiective, cum ar fi faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare initierii acestei activitati economice. Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
   (2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (1) trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
   a) bunurile respective urmeaza a fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere;
   b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura sau un alt document legal aprobat prin care sa justifice suma taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor achizitionate.
   c) sa nu depaseasca perioada prevazuta la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    Conditii de exercitare a dreptului de deducere
   Art. 146. - (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
   a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5);
   b) pentru taxa aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g).
   1. sa detina o factura care sa cuprinda informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) sau documentele prevazute la art. 1551 alin. (1); si
   2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei;
   c) pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. d), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau;
   d) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) si (5), sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor in scopuri de taxa, precum si suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa inscrie taxa pe valoarea adaugata ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea;
   e) pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri:
   1. sa detina o factura sau documentul prevazut la art. 1551 alin. (1); si
   2. sa inregistreze taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea;
   f) pentru taxa aferenta unei operatiuni asimilate cu o achizitie intracomunitara de bunuri, prevazuta la art. 1301 alin. (2) lit. a), sa detina documentul prevazut la art. 155 alin. (4), emis in statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevazut la art. 1551 alin. (1) si sa inregistreze aceasta taxa ca taxa colectata in decontul aferent perioadei fiscale in care ia nastere exigibilitatea taxei.
   (2) Prin norme se vor preciza cazurile in care documentele sau obligatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), se vor prezenta sau indeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei.

 
    Norme metodologice:
   46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal sau cu alte documente care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu exceptia facturilor simplificate prevazute la pct. 78. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al documentului de justificare, beneficiarul va solicita furnizorului/prestatorului emiterea unui duplicat al facturii pe care se va mentiona ca inlocuieste factura initiala.
   (2) Pentru carburantii auto achizitionati, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.
   (3) Facturile sau alte documente legale emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, sunt aceleasi documente prevazute la alin. (1) pentru deducerea taxei pe valoarea adaugata, insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale.
   (4) Pentru situatiile prevazute la art. 146 alin. (1) lit. b) pct. 2 lit. d), lit. e) pct. 2 si lit. f) din Codul fiscal, se vor aplica corespunzator prevederile art. 157 alin. (2) din Codul fiscal, in ceea ce priveste reflectarea taxei.

 
    Codul fiscal:
    Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila
   Art. 147. - (1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita in continuare persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. In conformitate cu prevederile art. 127, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila.
   (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele activitati si aplica prevederile prezentului articol. In conditiile stabilite prin norme, persoana partial impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale in situatia in care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila si pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
   (3) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral.
   (4) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila aferenta acestora nu se deduce.
   (5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata.
   (6) Pro-rata prevazuta la alin. (5) se determina ca raport intre:
   a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; si
   b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a operatiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei.
   (7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele:
   a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in activitatea sa economica;
   b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana impozabila si prevazute la art. 128 alin. (4) si la art. 129 alin. (4), precum si a transferului prevazut la art. 128 alin. (10);
   c) valoarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) si b), precum si a operatiunilor imobiliare, altele decat cele prevazute la lit. a), in masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale.

 
    Norme metodologice:
   47. (1) In aplicarea art. 147 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal, daca bunurile sau serviciile achizitionate pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baza de pro-rata.
    Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa aferenta partii din cladire, care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
   (2) In sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare efectuate in legatura cu bunurile imobile.
   (3) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
   a. realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;
   b. operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; si
   c. suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii, sunt nesemnificative.
   (4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 in ce priveste posibilitatea exercitarii dreptului de deducere, situatie in care taxa aferenta achizitiilor de bunuri destinate operatiunilor cu sau fara drept de deducere nu va fi dedusa.

 
    Codul fiscal:
    Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa
   Art. 1471. - (1) Orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul sa scada din valoarea totala a taxei colectate, pentru o perioada fiscala, valoarea totala a taxei pentru care, in aceeasi perioada, a luat nastere si poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147.
   (2) In situatia in care nu sunt indeplinite conditiile si formalitatile de exercitare a dreptului de deducere in perioada fiscala de declarare sau in cazul in care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevazute la art. 146, persoana impozabila isi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale in care sunt indeplinite aceste conditii si formalitati sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, incepand cu data de 1 ianuarie a anului care urmeaza celui in care a luat nastere dreptul de deducere.
   (3) Prin norme se vor preciza conditiile necesare aplicarii prevederilor alin. (2), pentru situatia in care dreptul de deducere este exercitat dupa mai mult de 3 ani consecutivi dupa anul in care acest drept ia nastere.
   (4) Dreptul de deducere se exercita chiar daca nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decat cea colectata pentru perioada fiscala prevazuta la alin. (1) si (2).

 
    Norme metodologice:
   48. In aplicarea art. 1471 alin. (3), din Codul fiscal, persoana impozabila va solicita deducerea prin scrisoare recomandata, insotita de facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, in original, la organele fiscale competente, care vor raspunde la cerere in termen de treizeci de zile lucratoare de la data scrisorii recomandate. Persoana impozabila isi va exercita dreptul de deducere in decontul prevazut la art. 1562 din Codul fiscal, aferent perioadei fiscale in care respectiva persoana a primit autorizarea de deducere a taxei de la autoritatea fiscala competenta.

 
    Codul fiscal:
    Rambursarea taxei catre persoane impozabile neinregistrate in scopuri de TVA in Romania
   Art. 1472. - (1) In conditiile stabilite prin norme:
   a) persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, stabilita in alt stat membru, poate solicita rambursarea taxei achitate;

 
    Norme metodologice:
   49. (1) In conditiile prezentate si in conformitate cu procedurile de la alin. (4)-(14), persoana impozabila prevazuta la alin. (3) poate solicita rambursarea taxei facturata de alte persoane impozabile si achitata de aceasta pentru bunuri mobile ce i-au fost livrate sau serviciile care i-au fost prestate in beneficiul sau in Romania, precum si a taxei achitate pentru importul bunurilor in Romania pe o perioada de minimum trei luni sau maxim un an calendaristic sau pe o perioada mai mica de trei luni ramasa din anul calendaristic. Prezentele norme transpun Directiva a 8-a - 79/1072/EEC din data de 6 decembrie 1979.
   (2) Prin exceptare de la prevederile alin. (1) nu se acorda rambursarea taxei datorate sau achitate de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru:
   a) achizitiile de bunuri a caror livrare este scutita sau care poate fi scutita conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
   b) achizitii de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. a), sau prestari de servicii a caror livrare/prestare este sau poate fi scutita de taxa conform art. 141-1441 din Codul fiscal;
   c) achizitii de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda deducerea taxei in Romania in conditiile art. 145 alin. (2) sau (5) din Codul fiscal.
   (3) Persoana impozabila prevazuta la art. 1472 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este o persoana impozabila care in perioada prevazuta la alin. (1) nu este inregistrata si nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de taxa in Romania conform art. 153 Codul fiscal, nu este stabilita, si nici nu are un sediu fix in Romania de la care sunt efectuate activitati economice, si care, in acea perioada, nu a efectuat livrari de bunuri si prestari de servicii in Romania, cu exceptia urmatoarelor:
   a) servicii de transport si servicii accesorii transportului, scutite conform art. 143 alin. (1) lit. c) sau art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, precum si art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, in masura in care valoarea acestora din urma este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139 din Codul fiscal
   b) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, in cazul in care taxa aferenta este achitata de persoanele in beneficiul carora bunurile sunt livrate si/sau serviciile sunt prestate, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-d), f) si g) din Codul fiscal.
   (4) Rambursarea taxei prevazute la alin. (1) se acorda persoanei impozabile prevazute la alin. (3) in masura in care bunurile si serviciile achizitionate sau importate in Romania, pentru care s-a achitat taxa, sunt utilizate de catre persoana impozabila pentru:
   a) operatiuni aferente activitatii sale economice pentru care persoana impozabila ar fi fost indreptatita sa deduca taxa daca aceste operatiuni ar fi fost efectuate in Romania sau operatiuni scutite conform art. 143 alin. (1) si 144 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal;
   b) operatiuni prevazute la alin. (3) lit. b).
   (5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (3) trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
   a) sa depuna la organele fiscale competente din Romania o cerere pe formularul al carui model este stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
   b) sa faca dovada ca este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA intr-un stat membru, sub forma unui certificat emis de autoritatea competenta din statul membru in care aceasta este stabilita. Totusi, atunci cand autoritatea fiscala competenta romana poseda deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data emiterii primului certificat de catre autoritatea competenta a statului in care este stabilita;
   c) sa confirme prin declaratie scrisa ca in perioada la care se refera cererea sa de rambursare nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (3) lit. a) si b);
   d) sa se angajeze sa inapoieze orice suma ce i-ar putea fi rambursata din greseala.
   (6) Organele fiscale competente nu ii pot impune persoanei impozabile ce solicita rambursarea conform art. 1472 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, nici o alta obligatie in plus fata de cele prevazute la alin. (5). Prin exceptie, organele fiscale competente pot solicita persoanei impozabile sa prezinte informatii suplimentare necesare pentru a stabili daca o cerere de rambursare este justificata.
   (7) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (5) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor realizate in anul calendaristic la care se refera cererea.
   (8) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (5) lit. a) trebuie depusa la organele fiscale competente in termen de maximum 6 luni de la incheierea anului calendaristic in care taxa devine exigibila. 
   (9) Daca o cerere se refera la o perioada:
   a) mai scurta decat un an calendaristic dar nu mai mica de trei luni, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 200 lei;
   b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 25 lei.
   (10) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa in termen de sase luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se depune la organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
   (11) La cererea solicitantului, rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont indicat de persoana impozabila fie in Romania, fie in statul membru in care aceasta este stabilita. Orice comisioane bancare se vor suporta de solicitant.
   (12) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie solicitantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (10).
   (13) In cazul in care o rambursare este obtinuta in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate in mod eronat si accesoriilor aferente. In caz de nerestituire a sumelor, organele fiscale competente vor proceda la recuperarea acestora potrivit prevederilor referitoare la asistenta reciproca privind rambursarile de TVA.
   (14) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, cu exceptia intreprinderilor mici cu regimul special prevazut la art. 152 din Codul fiscal, care doreste sa solicite rambursarea taxei in alt Stat Membru, autoritatea fiscala competenta va emite un certificat conform alin. (5) lit. b) din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 in Romania.

 
    Codul fiscal:
   b) persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita in Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva;

 
    Norme metodologice:
   50. (1) In conditiile si in conformitate cu procedurile prevazute la alin. (4)-(17), persoana impozabila prevazuta la alin. (3) poate solicita rambursarea taxei ce i-a fost facturata de alte persoane impozabile si achitata de persoana respectiva pentru achizitiile in Romania de bunuri mobile sau servicii, precum si taxa achitata de aceasta pentru importul de bunuri in Romania, pe o perioada de cel putin trei luni ce nu va depasi un an calendaristic, sau pe o perioada mai mica de trei luni ramasa dintr-un an calendaristic. Prezentele norme transpun Directiva 86/560/EEC din 17 noiembrie 1986.
   (2) Prin exceptare de la prevederile alin. (1), nu se va acorda rambursarea pentru taxa datorata sau achitata de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru:
   a) achizitiile de bunuri a caror livrare este scutita sau care poate fi scutita conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
   b) achizitii de bunuri, altele decat cele a caror livrare este sau poate fi scutita de taxa conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
   c) achizitii de bunuri, altele decat cele prevazute la lit. a), sau prestari de servicii a caror livrare/prestare, este sau poate fi scutita de taxa conform art. 141-1441 din Codul fiscal;
   d) achizitii de bunuri/servicii pentru a caror livrare/prestare nu se acorda in Romania nici o deducere a taxei in conditiile art. 145 alin. (2) sau (6) din Codul fiscal.
   (3) Persoana impozabila prevazuta la art. 1472 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, este o persoana impozabila care in perioada prevazuta la alin. (1) nu este inregistrata si nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania si nu este stabilita si nici nu are un sediu fix in Comunitate, si care, in acea perioada, nu a efectuat livrari de bunuri si prestari de servicii in Romania, cu exceptia urmatoarelor:
   a) servicii de transport si accesorii transportului, scutite conform art. 143 alin. (1) lit. c) sau art. 144 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal, precum si art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, in masura in care valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate in conformitate cu art. 139 din Codul fiscal;
   b) livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa aferenta este exclusiv achitata de persoanele in beneficiul carora se efectueaza, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-d), f) si g) din Codul fiscal.
   (4) Rambursarea prevazuta la alin. (1) se acorda pentru:
   a) operatiunile legate de activitatea economica a persoanei impozabile care ar da drept de deducere daca ar fi realizate in Romania, care:
   1. sunt prevazute la art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal; sau
   2. sunt scutite conform art. 143 alin. (1) si 144 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal;
   b) operatiunile prevazute la alin. (3) lit. b).
   (5) Pentru a indeplini conditiile pentru rambursare, orice persoana impozabila prevazuta la alin. (3) trebuie sa desemneze un reprezentant in Romania in scopul rambursarii.
   (6) Reprezentantul prevazut la alin. (5) actioneaza in numele si in contul persoanei impozabile pe care o reprezinta si va fi tinut raspunzator individual si in solidar alaturi de persoana impozabila prevazuta la alin. (3) pentru obligatiile si drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
   (7) Reprezentantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii, in numele si in contul persoanei mentionate la alin. (3):
   a) sa depuna la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice, anexand toate facturile si/sau documentele de import in original, care sa evidentieze taxa a carei rambursare se solicita;
   b) sa prezinte documente din care sa rezulte ca persoana mentionata la alin. (3) este angajata intr-o activitate economica ce ar face-o sa fie considerata persoana impozabila in conditiile art. 127 din Codul fiscal, daca ar fi stabilita in Romania. Prin exceptie, in cazul in care organele fiscale competente detin deja o astfel de dovada, nu este obligatoriu ca persoana impozabila sa aduca noi dovezi pe o perioada de un an de la data prezentarii respectivelor dovezi;
   c) sa prezinte o declaratie scrisa a persoanei mentionate la alin. (3) ca in perioada la care se refera cererea de rambursare persoana respectiva nu a efectuat livrari de bunuri sau prestari de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca avand loc in Romania, cu exceptia, dupa caz, a serviciilor prevazute la alin. (3) lit. a) si b).
   (8) Pentru a se asigura ca o cerere de rambursare este justificata si pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente ii vor impune imputernicitului ce solicita o rambursare conform art. 1472 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, orice alte obligatii in plus fata de cele prevazute la alin. (7).
   (9) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) va fi aferenta facturilor pentru achizitionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate in perioada prevazuta la alin. (1), dar poate fi aferenta si facturilor sau documentelor de import necuprinse inca in cererile anterioare, in masura in care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operatiunilor incheiate in anul calendaristic la care se refera cererea.
   (10) Cererea de rambursare prevazuta la alin. (7) lit. a) trebuie depusa la autoritatea fiscala competenta in termen de maximum 6 luni de la sfarsitul anului calendaristic in care taxa devine exigibila. 
   (11) Daca o cerere se refera la o perioada:
   a) mai scurta decat un an calendaristic dar nu mai mica de trei luni, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 200 lei;
   b) de un an calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic, suma pentru care se efectueaza cererea nu poate fi mai mica de 25 lei.
   (12) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisa in termen de sase luni de la data la care cererea, insotita de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeste de organele fiscale competente. In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.
   (13) Rambursarile se efectueaza in lei intr-un cont deschis in Romania si indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de catre solicitant.
   (14) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere. Organele fiscale competente vor returna aceasta documentatie reprezentantului in termen de o luna de la data deciziei prevazute la alin. (12).
   (15) Atunci cand s-a obtinut o rambursare in mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor platite in mod eronat si a oricaror accesorii aferente de la imputernicit.
   (16) In cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice alta rambursare pe o perioada de maximum zece ani de la data depunerii cererii frauduloase.
   (17) La cererea unei persoane impozabile stabilite in Romania, cu exceptia intreprinderilor mici care aplica regimul special prevazut la art. 152 din Codul fiscal, care doreste sa solicite rambursarea taxei intr-un stat tert, organele fiscale competente vor emite un certificat din care sa rezulte ca persoana respectiva este persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal.
   (18) Persoana impozabila neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA si nu este stabilita in Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate daca, in conformitate cu legile tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania ar avea acelasi drept de rambursare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata sau alte impozite/taxe similare aplicate in tara respectiva, fapt dovedit prin existenta unor acorduri/declaratii de reciprocitate semnate de reprezentantii autoritatilor competente din Romania si din tara solicitantului. In vederea semnarii unor astfel de acorduri/declaratii, autoritatile competente ale tarilor interesate trebuie sa se adreseze Ministerului Economiei si Finantelor. Tarile cu care Romania a semnat acorduri/declaratii de reciprocitate in ceea ce priveste rambursarea taxei pe valoarea adaugata vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Economiei si Finantelor. 
  

 
    Codul fiscal:
   c) persoana neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, dar care efectueaza in Romania o livrare intracomunitara scutita de mijloace de transport noi poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achizitia efectuata de aceasta in Romania a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate sa depaseasca taxa care s-ar aplica daca livrarea de catre aceasta persoana a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabila;

 
    Norme metodologice:
   51. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevazuta la art. 1472 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va indeplini urmatoarele obligatii:
   a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
   b) va anexa factura si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa achitata de aceasta persoana pentru achizitia a carei rambursare se solicita;
   c) va prezenta dovezi asupra faptului ca mijlocul de transport:
   1. a facut obiectul unei livrari intracomunitare scutite de taxa in conditiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
   2. era un mijloc de transport nou in conditiile art. 1251 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrarii care rezulta din documentele prevazute la lit. b).
   (2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
   (3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
   (4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.

 
    Codul fiscal:
   d) persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operatiunilor prevazute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau in alte situatii prevazute prin norme.

 
    Norme metodologice:
   52. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabila stabilita in Romania, neinregistrata si care nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA, prevazuta la art. 1472 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va indeplini urmatoarele obligatii:
   a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
   b) va anexa toate facturile si - dupa caz - documentele de import in original, sau orice alt document care sa evidentieze taxa datorata sau achitata de aceasta persoana pentru achizitiile efectuate pentru care se solicita rambursarea;
   c) va prezenta documente din care sa rezulte ca taxa prevazuta la lit. b) este aferenta operatiunilor ce dau drept de deducere a taxei in conditiile art. 145 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.
   (2) Rambursarea se efectueaza in termenul prevazut de normele procedurale in vigoare, care incepe sa curga de la data depunerii cererii si a tuturor documentelor mentionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua in lei intr-un cont din Romania indicat de persoana prevazuta la alin. (1) si orice comisioane bancare vor cadea in sarcina solicitantului.
   (3) Organele fiscale competente vor marca documentatia anexata, la cererea de rambursare pentru a impiedica utilizarea acestora pentru o alta cerere si vor returna aceste documente solicitantului.
   (4) In cazul in care rambursarea este respinsa partial sau in totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestata potrivit prevederilor legale in vigoare din Romania.

 
    Codul fiscal:
    Ajustarea taxei deductibile in cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital
   Art. 148. - In conditiile in care regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine nu se aplica, deducerea initiala se ajusteaza in urmatoarele cazuri:
   a) deducerea este mai mare sau mai mica decat cea pe care persoana impozabila avea dreptul sa o opereze;
   b) daca exista modificari ale elementelor luate in considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite dupa depunerea decontului de taxa, inclusiv in cazurile prevazute la art. 138;
   c) persoana impozabila isi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate si serviciile neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere.

 
    Norme metodologice:
   53. (1) Potrivit prevederilor art. 148 din Codul fiscal, se ajusteaza numai taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta serviciilor si bunurilor mobile care nu sunt considerate bunuri de capital, astfel cum sunt definite la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal. Ajustarea taxei deductibile se efectueaza numai in situatia in care nu are loc o livrare/prestare catre sine efectuata de persoana impozabila, prevazuta la art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal.
   (2) In baza prevederilor art. 148 lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila poate sa-si ajusteze taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate si a bunurilor de natura stocurilor constatate pe baza de inventariere:
   a) in orice situatii precum modificari legislative, modificarea obiectului de activitate, anumite operatiuni fara drept de deducere desfasurate de persoana impozabila devin operatiuni care dau drept de deducere;
   b) in cazul in care persoana impozabila care aplica regimul special de scutire, prevazut la art. 152 din Codul fiscal, se inregistreaza potrivit legii in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal;
   c) in situatia in care persoana impozabila a alocat direct un anumit bun/serviciu pentru operatiuni care nu dau drept de deducere si ulterior bunul/serviciul respectiv este utilizat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere. Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere.
   (3) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevazut la alin. (2) trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
   a) bunurile/serviciile respective urmeaza a fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere;
   b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura sau un alt document legal aprobat, prin care sa justifice suma taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate;
   c) perioada prevazuta la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fie depasita;
   d) persoana impozabila trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, la data la care solicita ajustarea taxei nededuse conform art. 148 din Codul fiscal.
   (4) Conform art. 148 lit. b) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa deductibila, in situatii precum:
   a) cazurile prevazute la art. 138 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal;
   b) cand pro-rata definitiva, calculata la sfarsitul anului, difera de pro-rata provizorie utilizata in cursul anului;
   c) cazul in care persoana impozabila in mod eronat a dedus o suma de taxa mai mare decat avea dreptul sau mai mica.
   (5) In baza art. 148 lit. c) din Codul fiscal, in orice situatii in care persoana impozabila care desfasoara operatiuni care dau drept de deducere va desfasura operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si in situatia in care persoana impozabila a alocat direct un anumit serviciu pentru operatiuni care dau drept de deducere si ulterior serviciul respectiv este utilizat pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere, persoana impozabila poate sa-si ajusteze taxa deductibila aferenta serviciilor neutilizate la data modificarii intervenite. Ajustarea dreptului de deducere se efectueaza si pentru bunurile mobile aflate in stoc, in situatia in care persoana impozabila isi pierde dreptul de deducere si nu se aplica prevederile referitoare la livrarile catre sine. Ajustarea reprezinta in aceasta situatie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata deduse initial.

 
    Codul fiscal:
    Ajustarea taxei deductibile in cazul bunurilor de capital
   Art. 149. - (1) In sensul prezentului articol:
   a) bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane;
   b) bunurile care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane sunt considerate bunuri de capital apartinand persoanei care le inchiriaza, le da in leasing sau le pune la dispozitia altei persoane;
   c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;
   d) taxa deductibila aferenta bunurilor de capital reprezinta taxa achitata sau datorata, aferenta oricarei operatiuni legate de achizitia, fabricarea, constructia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitata sau datorata, aferenta repararii ori intretinerii acestor bunuri sau cea aferenta achizitiei pieselor de schimb destinate repararii ori intretinerii bunurilor de capital.
   (2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la alin. (4) lit. a)-d):
   a) pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat cele prevazute la lit. b);
   b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
   (3) Perioada de ajustare incepe:
   a) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital mentionate la alin. (2) lit. a), achizitionate sau fabricate, de la data aderarii;
   b) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite prima data, pentru bunurile de capital prevazute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
   c) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile de capital prevazute la alin. (2) lit. b), care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
   d) de la data de 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor de capital prevazute la alin. (2) lit. b), a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat, si se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii.
   (4) Ajustarea taxei deductibile prevazute la alin. (1) lit. d) se efectueaza:
   a) in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
   1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
   2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
   3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;
   b) in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
   c) in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila. In cazul unei livrari de bunuri, valoarea suplimentara a taxei de dedus se limiteaza la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
   d) in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari sau unei livrari catre sine pentru care taxa este deductibila;
   e) in cazurile prevazute la art. 138.
   (5) Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel:
   a) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situatia in care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevazuta la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial;
   b) pentru cazul prevazut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la alin. (2), pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an in care apar modificari ale elementelor taxei deduse;
   c) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. c) si d), ajustarea se efectueaza o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, si este de pana la o cincime sau, dupa caz, o douazecime pe an, astfel:
   1. din valoarea taxei nededuse pana la momentul ajustarii, pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. c);
   2. din valoarea taxei deduse initial, pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. d);
   d) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectueaza atunci cand apar situatiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevazute in norme.
   (6) Persoana impozabila trebuie sa pastreze o situatie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustarii taxei deductibile, care sa permita controlul taxei deductibile si al ajustarilor efectuate. Aceasta situatie trebuie pastrata pe o perioada care incepe in momentul la care taxa aferenta achizitiei bunului de capital devine exigibila si se incheie la 5 ani dupa expirarea perioadei in care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte inregistrari, documente si jurnale privind bunurile de capital trebuie pastrate pentru aceeasi perioada.
   (7) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarilor este neglijabila, conform prevederilor din norme.

 
    Norme metodologice:
   54. (1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul inchirierii, leasingului, concesionarii sau oricarei alte metode de punere a acestora la dispozitia unei persoane se efectueaza de catre persoana care inchiriaza, da in leasing sau pune la dispozitia altei persoane bunurile respective, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (2). Data la care bunul se considera achizitionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de catre locator/finantator. Pentru taxa aferenta achizitiei bunurilor de capital care au fost cumparate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare incepe la 1 ianuarie a anului in care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data transferului dreptului de proprietate.
   (2) Taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta transformarii sau modernizarii unui bun imobil sau a unei parti a acestuia se ajusteaza de catre persoana la dispozitia careia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia in situatia in care lucrarile de transformare ori modernizare sunt efectuate de catre aceasta persoana, iar valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala dupa transformare ori modernizare a bunului imobil sau a partii de bun imobil. In sensul prezentelor norme sunt luate in considerare operatiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. In scopul calcularii acestei depasiri se vor avea in vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, asa cum sunt inregistrate in contabilitate.
   (3) In situatia in care in cursul perioadei de ajustare expira contractul de inchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusa la dispozitia altei persoane si bunul de capital este restituit proprietarului, se considera ca bunul de capital isi inceteaza existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Taxa pe valoarea adaugata deductibila, aferenta operatiunilor de transformare sau modernizare, se ajusteaza o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care bunul este restituit proprietarului, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
   (4) Incepand cu anul 2008, conform art. 149 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, daca bunul de capital este utilizat total sau partial in alte scopuri decat activitatile economice ori pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se face o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare si proportional cu partea din bunul de capital utilizata in aceste scopuri. In cazul in care dreptul de deducere aferent bunului de capital se exercita pe baza de pro-rata se aplica prevederile alin. (5). Dispozitii tranzitorii pentru bunurile de capital pentru care in anul 2007 nu s-a exercitat dreptul de deducere pe baza de pro-rata, ci s-a aplicat ajustarea pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an in care apare o modificare a destinatiei de utilizare, datorita faptului ca nu erau utilizate integral pentru operatiuni care dau drept de deducere: la finele anului 2008, taxa aferenta partii din bunul de capital utilizate pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, respectiv diferenta ramasa de 4/5 sau 19/20, va fi ajustata o singura data si inscrisa in decontul lunii decembrie 2008 la randul corespunzator din decontul de taxa. Dispozitia tranzitorie nu se aplica in cazul in care in cursul anului 2008 trebuie efectuata ajustarea o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, conform art. 149 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
    Exemplul nr. 1, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
    O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa isi utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze o singura data pe perioada ramasa (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea o singura data pentru perioada ramasa, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
    Exemplul nr. 2, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
    O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze o singura data pe perioada ramasa (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
    Exemplul nr. 3, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
    O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze o singura data, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
   - pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
   - pentru perioada ramasa 2010-2026=17 ani, taxa se ajusteaza astfel:
   - 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus sau in minus conform aceleiasi proceduri.
    Exemplul nr. 4, pentru situatia prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, dispozitii tranzitorii:
    O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriat in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:
    9.000.000:20=450.000; 450.000 x 50%= 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.
    In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei, o singura data in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
    Daca taxa aferenta aceluiasi bun imobil s-ar fi dedus pe baza de pro-rata in anul 2007, nu se mai aplica ajustarile din exemplul nr. 4, ci se aplica ajustarea prevazuta la alin. (5).
   (5) Pentru cazul prevazut la art. 149 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douazecime din taxa dedusa initial pentru fiecare an in care apar modificari ale elementelor taxei deduse, in functie de pro-rata definitiva la finele fiecarui an, conform procedurii descrise in exemplu. Aceasta ajustare se aplica pentru bunurile la obtinerea carora taxa a fost dedusa pe baza de pro-rata. Fata de ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) lit. a), care se face o singura data, de cate ori apare un eveniment care conduce la ajustare, in cazul prevazut la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata intregii perioade de ajustare.
    Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 x 40%). Pro-rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.
    La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro-ratei definitive, respectiv 3.800 x 30%=1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro-rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
    Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
    TVA deductibila se imparte la 5: 3.800/5 = 760
    TVA efectiv dedusa in baza pro-rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140/5 = 228
    Rezultatul lui 760 inmultit cu pro-rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228.
    Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii fie in favoarea statului, fie a persoanei impozabile.
    Ajustarea pentru anul 2009:
    pro-rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%
    deducere autorizata: 760 x 50% = 380
    deja dedus: 228
    deducerea suplimentara permisa: 380 - 228 = 152.
    Ajustarea pentru anul 2010:
    Pro-rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%
    deducere autorizata: 760 x 20% = 152
    deja dedus: 228
    ajustare in favoarea statului: 228 - 152 = 76
    Ajustarea pentru anul 2011:
    Pro-rata definitiva pentru 2011 este de 25%
    deducere autorizata: 760 x 25% = 190
    deja dedus: 228
    ajustare in favoarea statului: 228 - 190 = 38
    Ajustarea pentru anul 2012:
    Pro-rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%
    deducere autorizata: 760 x 70% = 532
    deja dedus: 228
    deducere suplimentara permisa: 532 - 228 = 304.
    Orice modificare a pro-rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012) nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
   (6) Ajustarea prevazuta la art. 149 alin. (4) si (5) din Codul fiscal nu se efectueaza in situatia in care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a) si b) din Codul fiscal referitoare la livrarea catre sine, precum si in situatia in care nu are loc o livrare de bunuri in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, cu exceptia casarii activelor corporale fixe.
   (7) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se efectueaza o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, este de pana la o cincime ori, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei nededuse pana la momentul ajustarii si se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care apare livrarea sau orice alta operatiune pentru care taxa aferenta bunului de capital este deductibila. Prevederile prezentului alineat se completeaza cu cele de la pct. 38 si 39.
   (8) Ajustarea taxei deductibile prevazute la art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se efectueaza o singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa, incluzand anul in care apare obligatia ajustarii, si este de pana la o cincime sau, dupa caz, o douazecime pe an din valoarea taxei deduse initial, fiind operata in decontul TVA aferent perioadei fiscale in care bunurile de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (9). Casarea unui bun de capital inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestuia nu este considerata livrare catre sine, dar se aplica prevederile referitoare la ajustare, daca bunul isi inceteaza existenta in intreprindere in cadrul perioadei de ajustare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul casarii unui bun de capital dupa expirarea duratei normale de functionare, dar in cursul perioadei de ajustare.
    Exemplul 1: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a carui durata normala de functionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, in valoare de 10.000 lei + TVA (19%=1.900 lei), si deduce 1.900 lei.
    La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. In acest caz exista o ajustare in favoarea statului, in valoare de trei cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.
    Exemplul 2: O persoana impozabila cumpara un mijloc fix a carui durata de functionare este de 3 ani, la data de 30 noiembrie 2007, in valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), si deduce 1.900 lei. La data de 2 decembrie 2010, mijlocul fix este casat. In acest caz, exista o ajustare in favoarea statului, in valoare de doua cincimi din 1.900 lei, respectiv 760 lei.
   (9) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectueaza in cazul in care furnizorul ajusteaza baza de impozitare conform art. 138 lit. a)-c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectueaza o singura data in perioada fiscala in care apar situatiile prevazute la art. 138 lit. a)-c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustarile ulterioare prevazute la art. 149 alin. (4) lit. a)-d) din Codul fiscal se vor efectua tinandu-se cont de taxa dedusa dupa efectuarea ajustarii prevazute de prezentul alineat.
   (10) In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital astfel cum este definit la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele informatii:
   a) data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
   b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
   c) taxa deductibila aferenta bunului de capital;
   d) taxa dedusa;
   e) ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal.
   (11) Prevederile art. 149 din Codul fiscal si ale prezentului punct se aplica si de catre persoanele impozabile care efectueaza operatiuni imobiliare constand in operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare, efectuate in legatura cu bunurile imobile.
   (12) In sensul art. 149 alin. (7) din Codul fiscal nu se efectueaza ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii este mai mica de 1.000 lei. 

 
    Codul fiscal:
    Persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania
   Art. 150. - (1) Urmatoarele persoane sunt obligate la plata taxei, daca aceasta este datorata in conformitate cu prevederile prezentului titlu:
   a) persoana impozabila care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii taxabile, conform prevederilor prezentului titlu, cu exceptia cazurilor pentru care clientul este obligat la plata taxei conform prevederilor de la lit. b)-g);
   b) persoana impozabila care actioneaza ca atare si care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. g), daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);
   c) persoana inregistrata conform art. 153 sau 1531, care beneficiaza de serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 si lit. i) si care a comunicat prestatorului codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania, daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);
   d) persoana inregistrata conform art. 153 sau 1531, careia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), daca aceste livrari sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 alin. (4) sau (5);
   e) persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii:
   1. cumparatorul revanzator al bunurilor sa nu fie stabilit in Romania, sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu este impozabila conform art. 126 alin. (8) lit. b); si
   2. bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la pct. 1, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului revanzator, dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, direct catre beneficiarul livrarii; si
   3. cumparatorul revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva;
   f) persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a);
   g) persoana impozabila actionand ca atare sau persoana juridica neimpozabila, stabilita in Romania sau nestabilita in Romania, dar inregistrata prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care au loc in Romania, conform art. 132 sau 133, altele decat cele prevazute la lit. b)-e), daca sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania, conform art. 153.

 
    Norme metodologice:
   55. (1) In cazul serviciilor prevazute la art. 150 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila nestabilita in Romania, chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, catre o persoana impozabila, aceasta va fi obligata la plata taxei, daca aceasta este datorata conform titlului VI din Codul fiscal. In cazul in care beneficiarul este:
   a) o institutie publica si serviciile sunt utilizate pentru activitatea pentru care institutia publica nu are calitatea de persoana impozabila in conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, institutia publica nu este obligata la plata taxei in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de taxa pentru alte operatiuni conform art. 153 sau 1531 din Codul fiscal;
   b) o institutie publica si serviciile sunt utilizate de institutia publica pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila, respectiv pentru operatiunile taxabile, scutite cu drept de deducere sau scutite fara drept de deducere, institutia publica este obligata la plata taxei in Romania, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de taxa pentru alte operatiuni conform art. 153 sau 1531 din Codul fiscal.
   (2) Pentru serviciile prevazute la art. 150 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal si livrarile de bunuri prevazute la art. 150 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, daca beneficiarul este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila inregistrata in Romania in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, respectivele servicii sau livrari de bunuri au loc in Romania conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, si prestatorul/furnizorul nu este stabilit in Romania, beneficiarul este obligat la plata taxei chiar daca nu a comunicat prestatorului/furnizorului codul sau de inregistrare in scopuri de TVA.
   (3) Obligatiile referitoare la plata taxei prevazute la art. 150 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal sunt stabilite la pct. 2 alin. (15).
   (4) In sensul art. 150 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata este persoana din cauza careia bunurile ies din regimurile sau situatiile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care bunurile ies din regimurile sau situatiile respective printr-un import, caz in care se aplica prevederile art. 1511 din Codul fiscal si pct. 59.
   (5) Prevederile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal nu se aplica in cazul vanzarilor la distanta realizate dintr-un stat membru in Romania de o persoana nestabilita in Romania, pentru care locul livrarii este in Romania conform art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, persoana nestabilita in Romania fiind obligata sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
   (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1):
   a) atunci cand persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1), este o persoana impozabila stabilita in Comunitate, dar nu in Romania, respectiva persoana poate, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei;
   b) atunci cand persoana obligata la plata taxei, conform alin. (1), este o persoana impozabila care nu este stabilita in Comunitate, respectiva persoana este obligata, in conditiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei.

 
    Norme metodologice:
   56. (1) Referitor la prevederile art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana impozabila nestabilita in Romania la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este inregistrat ca platitor de impozite si taxe. Cererea trebuie insotita de:
   a) declaratia de incepere a activitatii, care va cuprinde: data, volumul si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania. Ulterior inceperii activitatii, volumul si natura activitatii pot fi modificate potrivit prevederilor contractuale, aceste modificari urmand a fi comunicate si organului fiscal competent la care reprezentantul fiscal este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, conform art. 153 din Codul fiscal;
   b) copie de pe actul de constituire in strainatate a persoanei impozabile respective;
   c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii si in care aceasta trebuie sa precizeze natura operatiunilor si valoarea estimata a acestora.
   (2) Nu se admite decat un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operatiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanti fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanti fiscali orice persoane impozabile stabilite in Romania conform art. 1251 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
   (3) Organul fiscal competent verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) si, in termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luata atat persoanei impozabile nestabilita in Romania, cat si persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. In cazul acceptarii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie sa fie diferit de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. In cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor parti, cu motivarea refuzului.
   (4) Reprezentantul fiscal, dupa ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor si obligatiilor privind taxa pe valoarea adaugata, pentru toate operatiunile efectuate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania atat timp cat dureaza mandatul sau. In situatia in care mandatul reprezentantului fiscal inceteaza inainte de sfarsitul perioadei in care, potrivit legii, persoana impozabila nestabilita in Romania ar avea obligatia platii taxei pe valoarea adaugata in Romania, aceasta este obligata fie sa prelungeasca mandatul reprezentantului fiscal, fie sa mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada ramasa sau sa se inregistreze conform art. 153 alin. (4) sau art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, daca este o persoana impozabila stabilita in Comunitate. Operatiunile efectuate de reprezentantul fiscal in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania nu se evidentiaza in contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal. Prevederile art. 152 din Codul fiscal, cu privire la intreprinderile mici, nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite in Romania.
   (5) Reprezentantul fiscal poate sa renunte la angajamentul asumat printr-o cerere adresata organului fiscal competent. In cerere trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adaugata pe care il va depune in aceasta calitate si sa propuna o data ulterioara depunerii cererii cand va lua sfarsit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze daca renuntarea la mandat se datoreaza incetarii activitatii in Romania a persoanei impozabile nestabilite in Romania, sau se datoreaza inregistrarii directe in Romania, fara reprezentant fiscal, a persoanei impozabile stabilite in Comunitate pe care o reprezinta.
   (6) In cazul in care persoana impozabila nestabilita in Romania isi continua operatiunile taxabile in Romania, cererea poate fi acceptata numai daca persoana impozabila nestabilita in Romania a intocmit toate formalitatile necesare desemnarii unui alt reprezentant fiscal, iar acest nou reprezentant fiscal a fost acceptat ca atare de catre organul fiscal competent sau, dupa caz, in situatia in care persoana impozabila, daca este stabilita in Comunitate, opteaza sa se inregistreze in Romania fara sa desemneze un reprezentant fiscal.
   (7) Persoana impozabila nestabilita in Romania mandateaza reprezentantul fiscal sa emita factura destinata beneficiarului sau. Reprezentantul fiscal emite factura pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de persoana impozabila nestabilita in Romania, aplicand regimul de taxa corespunzator operatiunilor respective, pe care o transmite beneficiarului. Prezentele norme metodologice nu instituie obligatii privind moneda in care se fac decontarile sau privind modalitatea in care se realizeaza decontarile, respectiv prin reprezentantul fiscal, sau direct intre persoana impozabila nestabilita in Romania si clientii/furnizorii acesteia.
   (8) Factura emisa de reprezentantul fiscal trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.
   (9) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxa prevazut la art. 1562 pentru operatiunile desfasurate in Romania de persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta. In situatia in care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite in strainatate, trebuie sa depuna cate un decont de taxa pentru fiecare persoana impozabila nestabilita in Romania pe care o reprezinta. Nu este permis reprezentantului fiscal sa evidentieze in decontul de taxa depus pentru activitatea proprie, pentru care este inregistrat in scopuri de TVA, operatiunile desfasurate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, pentru care depune un decont de taxa separat.
   (10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizitiilor efectuate in numele persoanei impozabile nestabilite in Romania, reprezentantul fiscal trebuie sa detina documentele prevazute de lege.
   (11) Orice persoana stabilita in scopuri de TVA in Romania, conform prevederilor art. 1251 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu mai poate sa isi desemneze un reprezentant fiscal in Romania. Aceasta persoana se inregistreaza conform art. 153 din Codul fiscal, in scopuri de TVA, la organul fiscal competent.
   57. Daca ulterior desemnarii unui reprezentant fiscal persoana impozabila devine stabilita in Romania in sensul art. 1251 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabila care devine inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ca persoana stabilita in Romania. Suma negativa de taxa sau taxa de plata din ultimul decont de taxa depus de reprezentantul fiscal sunt preluate de persoana impozabila care a devenit stabilita in Romania. Din punct de vedere al taxei operatiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operatiuni apartinand persoanei impozabile care initial nu a fost stabilita in Romania, iar ulterior a devenit stabilita in Romania.

 
    Codul fiscal:
   (3) Orice persoana care inscrie taxa pe o factura sau in orice alt document care serveste ca factura este obligata la plata acesteia.

 
    Norme metodologice:
   58. (1) In sensul art. 150 alin. (3) din Codul Fiscal, orice persoana ce inscrie in mod eronat taxa intr-o factura sau un alt document asimilat unei facturi, va plati aceasta taxa la bugetul statului, iar beneficiarul nu va avea dreptul sa deduca aceasta taxa. In acest caz, beneficiarul poate solicita furnizorului sau prestatorului corectarea facturii intocmite in mod eronat, prin emiterea unei facturi cu semnul minus si a unei facturi noi corecte.
   (2) Daca furnizorul sau prestatorul este in imposibilitate de a corecta factura intocmita in mod eronat datorita declansarii procedurii de lichidare, faliment, radiere sau alte situatii similare, beneficiarul poate solicita rambursarea de la buget a sumei taxei achitata si nedatorata daca face dovada ca a platit aceasta taxa furnizorului precum si a faptului ca furnizorul a platit taxa respectiva la bugetul statului.

 
    Codul fiscal:
    Persoana obligata la plata taxei pentru importul de bunuri
   Art. 1511. - Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, conform prezentului titlu, este obligatia importatorului.

 
    Norme metodologice:
   59. (1) In aplicarea art. 1511 din Codul fiscal, importatorul in scopul taxei este:
   a) cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptare de la aceasta prevedere, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator;
   b) furnizorul bunurilor, pentru livrarile de bunuri care sunt instalate sau asamblate in interiorul Romaniei de catre furnizor ori in numele acestuia si daca livrarea acestor bunuri are loc in Romania in conditiile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumparatorul catre care se expediaza bunurile, daca acesta a optat pentru calitatea de importator;
   c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate in vederea efectuarii de operatiuni de inchiriere sau leasing in Romania;
   d) persoana care reimporta in Romania bunurile exportate in afara Comunitatii, pentru aplicarea scutirilor prevazute la art. 142 alin. (1) lit. h) si i) din Codul fiscal;
   e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, care importa bunuri in Romania:
   1. in regim de consignatie sau stocuri la dispozitia clientului, pentru verificarea conformitatii ori pentru testare, cu conditia ca bunurile respective sa fie cumparate de persoana impozabila respectiva sau daca persoana impozabila nu le achizitioneaza pentru a fi reexportate de catre aceasta in afara Comunitatii;
   2. in vederea repararii, transformarii, modificarii sau prelucrarii acestor bunuri, cu conditia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operatiuni sa fie reexportate in afara Comunitatii sau achizitionate de catre persoana impozabila respectiva.
   (2) Orice persoana care nu este importator in scopul taxei conform alin. (1), dar detine o declaratie vamala de import in care este mentionata ca importator al bunurilor, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1). 

 
    Codul fiscal:
    Raspunderea individuala si in solidar pentru plata taxei
   Art. 1512. - (1) Beneficiarul este tinut raspunzator individual si in solidar pentru plata taxei, in situatia in care persoana obligata la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1) lit. a), daca factura prevazuta la art. 155 alin. (5):
   a) nu este emisa;
   b) cuprinde date incorecte/incomplete in ceea ce priveste una dintre urmatoarele informatii: denumirea/numele, adresa, codul de inregistrare in scopuri de TVA al partilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare;
   c) nu mentioneaza valoarea taxei sau o mentioneaza incorect.
   (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), daca beneficiarul dovedeste achitarea taxei catre persoana obligata la plata taxei, nu mai este tinut raspunzator individual si in solidar pentru plata taxei.
   (3) Furnizorul sau prestatorul este tinut raspunzator individual si in solidar pentru plata taxei, in situatia in care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-e), daca factura prevazuta la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevazuta la art. 1551 alin. (1):
   a) nu este emisa;
   b) cuprinde date incorecte/incomplete in ceea ce priveste una dintre urmatoarele informatii: numele/denumirea, adresa, codul de inregistrare in scopuri de TVA al partilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare.
   (4) Furnizorul este tinut raspunzator individual si in solidar pentru plata taxei, in situatia in care persoana obligata la plata taxei pentru o achizitie intracomunitara de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, daca factura prevazuta la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevazuta la art. 1551 alin. (1):
   a) nu este emisa;
   b) cuprinde date incorecte/incomplete in ceea ce priveste una dintre urmatoarele informatii: denumirea/numele, adresa, codul de inregistrare in scopuri de TVA al partilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare.
   (5) Persoana care il reprezinta pe importator, persoana care depune declaratia vamala pentru bunurile importate si proprietarul bunurilor sunt tinuti raspunzatori individual si in solidar pentru plata taxei, impreuna cu importatorul prevazut la art. 1511.
   (6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxa pe valoarea adaugata, prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul si transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabila pentru transport sunt tinuti raspunzatori individual si in solidar pentru plata taxei, impreuna cu persoana obligata la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) si g) si art. 1511.
   (7) Persoana care desemneaza o alta persoana ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (2), este tinuta raspunzatoare individual si in solidar pentru plata taxei, impreuna cu reprezentantul sau fiscal.

 
    Norme metodologice:
   60. Obligatiile beneficiarului prevazute la art. 1512 alin. (1) din Codul fiscal nu afecteaza exercitarea dreptului de deducere in conditiile prevazute la art. 145 din Codul fiscal. 

 
    Codul fiscal:
    Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici
   Art. 152. - (1) Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita in continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
   (2) Cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea alin. (1) este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere si pe cele scutite fara drept de deducere prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f), daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale, cu exceptia urmatoarelor:
   a) livrarile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabila;
   b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
   (3) Persoana impozabila care indeplineste conditiile prevazute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxa.

 
    Norme metodologice:
   61. (1) Cursul de schimb valutar prevazut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii.
   (2) In sensul art. 152 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, o operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la pct. 47 alin. (3).
   (3) In sensul art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa trebuie sa solicite inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal si sa aplice regimul normal de taxa incepand cu data inregistrarii.
   (4) In sensul art. 152 alin. (3), (7) si (9) coroborat cu conditiile prevazute la art. 145-149 din Codul fiscal, persoana impozabila are dreptul/obligatia la ajustarea taxei deductibile aferente:
   a) bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate in momentul trecerii la regimul normal de taxare;
   b) bunurilor de capital definite la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, aflate inca in folosinta, in scopul desfasurarii activitatii economice in momentul trecerii la regimul normal de taxa, cu conditia ca perioada de ajustare a deducerii, prevazuta la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fi expirat. Prevederile acestui alineat se completeaza cu prevederile de la pct. 46. 
 

 
    Codul fiscal:
   (6) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire si a carei cifra de afaceri, prevazuta la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire in decursul unui an calendaristic, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153, in termen de 10 zile de la data atingerii sau depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei in care plafonul a fost atins sau depasit. Regimul special de scutire se aplica pana la data inregistrarii in scopuri de TVA, conform art. 153. Daca persoana impozabila respectiva nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligatii privind taxa de plata si accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrat in scopuri de taxa, conform art. 153.

 
    Norme metodologice:
   62. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.
   (2) In sensul art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, in cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal, in termenul prevazut de lege, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:
   a) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele fiscale competente inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata organele de control vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa conform art. 153 alin. (7) din Codul fiscal;
   b) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata.

 
    Codul fiscal:
    Regimul special pentru agentiile de turism
   Art. 1521. - (1) In sensul aplicarii prezentului articol, prin agentie de turism se intelege orice persoana care in nume propriu sau in calitate de agent, intermediaza, ofera informatii sau se angajeaza sa furnizeze persoanelor care calatoresc individual sau in grup, servicii de calatorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeti, camine, locuinte de vacanta si alte spatii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate si alte servicii turistice. Agentiile de turism includ si touroperatorii.
   (2) In cazul in care o agentie de turism actioneaza in nume propriu in beneficiul direct al calatorului si utilizeaza livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate de alte persoane, toate operatiunile realizate de agentia de turism in legatura cu calatoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agentie in beneficiul calatorului.
   (3) Serviciul unic prevazut la alin. (2) are locul prestarii in Romania, daca agentia de turism este stabilita sau are un sediu fix in Romania si serviciul este prestat prin sediul din Romania.
   (4) Baza de impozitare a serviciului unic prevazut la alin. (2) este constituita din marja de profit, exclusiv taxa, care se determina ca diferenta intre suma totala care va fi platita de calator, fara taxa, si costurile agentiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii in beneficiul direct al calatorului, in cazul in care aceste livrari si prestari sunt realizate de alte persoane impozabile.
   (5) In cazul in care livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in beneficiul direct al clientului sunt realizate in afara Comunitatii, serviciul unic al agentiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar si este scutit de taxa. In cazul in care livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in beneficiul direct al clientului sunt realizate atat in interiorul, cat si in afara Comunitatii, se considera ca fiind scutita de taxa numai partea serviciului unic prestat de agentia de turism aferenta operatiunilor realizate in afara Comunitatii.
   (6) Fara sa contravina prevederilor art. 145 alin. (2), agentia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului si utilizate de agentia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevazut la alin. (2).
   (7) Agentia de turism poate opta si pentru aplicarea regimului normal de taxa pentru operatiunile prevazute la alin. (2), cu urmatoarele exceptii, pentru care este obligatorie taxarea in regim special:
   a) cand calatorul este o persoana fizica;
   b) in situatia in care serviciile de calatorie cuprind si componente pentru care locul operatiunii se considera ca fiind in afara Romaniei.
   (8) Agentia de turism trebuie sa tina, in plus fata de evidentele care trebuie tinute conform prezentului titlu, orice alte evidente necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol.
   (9) Agentiile de turism nu au dreptul sa inscrie taxa in mod distinct in facturi sau in alte documente legale care se transmit calatorului, pentru serviciile unice carora li se aplica regimul special, in acest caz inscriindu-se distinct in documente mentiunea TVA inclusa.
   (10) Atunci cand agentia de turism efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxare, cat si operatiuni supuse regimului special, aceasta trebuie sa pastreze evidente contabile separate pentru fiecare tip de operatiune in parte.
   (11) Regimul special prevazut de prezentul articol nu se aplica pentru agentiile de turism care actioneaza in calitate de intermediari si pentru care sunt aplicabile prevederile art. 137 alin. (3) lit. e) in ceea ce priveste baza de impozitare.

 
    Norme metodologice:
   63. (1) In sensul art. 1521 din Codul fiscal, calatorul poate fi o persoana impozabila, o persoana juridica neimpozabila si orice alta persoana neimpozabila.
   (2) Regimul special nu se aplica pentru serviciile prestate de agentia de turism exclusiv cu mijloace proprii.
   (3) In sensul art. 1521 alin. (4) din Codul fiscal, urmatorii termeni se definesc astfel:
   a) suma totala ce va fi platita de calator reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care va fi obtinuta de agentia de turism din partea calatorului sau de la un tert pentru serviciul unic, inclusiv subventiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele si cheltuielile de asigurare, dar fara a cuprinde sumele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal;
   b) costurile agentiei de turism pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii in beneficiul direct al calatorului reprezinta pretul, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, facturat de furnizorii operatiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering si alte cheltuieli precum asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viza, diurna si cazarea pentru sofer, taxele de drum, taxele de parcare, combustibilul, cu exceptia cheltuielilor generale ale agentiei de turism care sunt incluse in costul serviciului unic.
   (4) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate intr-o perioada fiscala, agentiile de turism vor tine jurnale de vanzari sau, dupa caz, borderouri de incasari, in care se inregistreaza numai totalul de pe documentul de vanzare care include taxa. Aceste jurnale, respectiv borderouri, se vor tine separat de operatiunile pentru care se aplica regimul normal de taxare. De asemenea, agentiile de turism vor tine jurnale de cumparari separate in care se vor evidentia achizitiile de bunuri si/sau servicii cuprinse in costurile serviciului unic. Baza de impozitare si valoarea taxei colectate pentru serviciile unice prestate intr-o perioada fiscala vor fi stabilite in baza calculelor efectuate pentru toate operatiunile supuse regimului special de taxare in perioada fiscala respectiva si evidentiate corespunzator in decontul de taxa. La determinarea bazei impozabile nu vor fi luate in considerare sumele incasate in avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente si, de asemenea, nu pot fi scazute cheltuielile aferente unor livrari de bunuri sau prestari de servicii care nu au fost vandute catre client.
   (5) In sensul art. 152 alin. (7) coroborat cu art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci cand agentia de turism aplica regimul normal de taxare va refactura fiecare componenta a serviciului unic la cota taxei corespunzatoare fiecarei componente in parte. In plus, baza de impozitare a fiecarei componente facturate in regim normal de taxa va cuprinde si marja de profit a agentiei de turism.
   (6) Agentiile de turism actioneaza in calitate de intermediari, conform art. 1521 alin. (11) din Codul fiscal, pentru serviciile prevazute la art. 1521 alin. (5) din Codul fiscal, precum si in situatia in care actioneaza in numele si in contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal si pct. 7 alin. (3). 
 

 
    Codul fiscal:
    Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati
   Art. 1522. - (1) In sensul prezentului articol:
   a) operele de arta reprezinta:
   1. tablouri, colaje si plachete decorative similare, picturi si desene, executate integral de mana, altele decat planurile si desenele de arhitectura, de inginerie si alte planuri si desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe hartie sensibilizata si copii carbon obtinute dupa planurile, desenele sau textele enumerate mai sus si articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);
   2. gravuri, stampe si litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct in alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor placi/planse executate in intregime manual de catre artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fara a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);
   3. productii originale de arta statuara sau de sculptura, in orice material, numai daca sunt executate in intregime de catre artist; copiile executate de catre un alt artist decat autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);
   4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) si carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual dupa modele originale asigurate de artist, cu conditia sa existe cel mult 8 copii din fiecare;
   5. piese individuale de ceramica executate integral de catre artist si semnate de acesta;
   6. emailuri pe cupru, executate integral manual, in cel mult 8 copii numerotate care poarta semnatura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu exceptia bijuteriilor din aur sau argint;
   7. fotografiile executate de catre artist, scoase pe suport hartie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate si limitate la 30 de copii, incluzandu-se toate dimensiunile si monturile.
   b) obiectele de colectie reprezinta:
   1. timbre postale, timbre fiscale, marci postale, plicuri prima zi, serii postale complete si similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate sa aiba curs (NC cod tarifar 9704 00 00);
   2. colectii si piese de colectie de zoologie, botanica, mineralogie, anatomie sau care prezinta un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00).
   c) antichitatile sunt obiectele, altele decat operele de arta si obiectele de colectie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00);
   d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme;
   e) persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare;
   f) organizatorul unei vanzari prin licitatie publica este persoana impozabila care, in desfasurarea activitatii sale economice, ofera bunuri spre vanzare prin licitatie publica, in scopul adjudecarii acestora de catre ofertantul cu pretul cel mai mare;
   g) marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare, in care:
   1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret;
   2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.
   h) regimul special reprezinta reglementarile speciale prevazute de prezentul articol pentru taxarea livrarilor de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati la cota de marja a profitului.
   (2) Persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori:
   a) o persoana neimpozabila;
   b) o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g);
   c) o intreprindere mica, in masura in care achizitia respectiva se refera la bunuri de capital;
   d) o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in regim special.
   (3) In conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea urmatoarelor bunuri:
   a) opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati pe care le-a importat;
   b) opere de arta achizitionate de persoana impozabila revanzatoare de la autorii acestora sau de la succesorii in drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei.
   (4) In cazul livrarilor prevazute la alin. (2) si (3), pentru care se exercita optiunea prevazuta la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinata conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin exceptie, pentru livrarile de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati importate direct de persoana impozabila revanzatoare, conform alin. (3), pretul de cumparare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilita conform art. 139, plus taxa datorata sau achitata la import.
   (5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuata in regim special, este scutita de taxa, in conditiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)-m) si o).
   (6) Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevazute la alin. (2) si (3), in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.
   (7) Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrarile de bunuri pentru care se poate exercita optiunea de aplicare a regimului special prevazut la alin. (3).
   (8) In cazul in care persoana impozabila revanzatoare aplica regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta sa aplice regimul special prevazut la alin. (3), persoana respectiva va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru:
   a) importul de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati;
   b) pentru opere de arta achizitionate de la autorii acestora sau succesorii in drept ai acestora.
   (9) Dreptul de deducere prevazut la alin. (8) ia nastere la data la care este exigibila taxa colectata aferenta livrarii pentru care persoana impozabila revanzatoare opteaza pentru regimul normal de taxa.
   (10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmeaza sa fie achizitionate de la persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea acestor bunuri de catre persoana impozabila revanzatoare este supusa regimului special.
   (11) Regimul special nu se aplica pentru:
   a) livrarile efectuate de o persoana impozabila revanzatoare pentru bunurile achizitionate in interiorul Comunitatii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) si e)-g) si art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumparare, la achizitia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;
   b) livrarea intracomunitara de catre o persoana impozabila revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
   (12) Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor. Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emise cumparatorului.
   (13) In conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
   a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562;
   b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.
   (14) In conditiile stabilite prin norme, persoana impozabila revanzatoare care efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxa, cat si regimului special, trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
   a) sa tina evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim;
   b) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562.
   (15) Dispozitiile alin. (1)-(14) se aplica si vanzarilor prin licitatie publica efectuate de persoanele impozabile revanzatoare care actioneaza ca organizatori de vanzari prin licitatie publica in conditiile stabilite prin norme.

 
    Norme metodologice:
   64. (1) In sensul art. 1522 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate "ca atare" sau in urma unor reparatii. Bunurile second-hand includ de asemenea si obiectele vechi care sunt executate din metale pretioase si pietre pretioase sau semi-pretioase, cum ar fi bijuteriile (clasice si fantezie, obiectele de aurarie si argintarie si toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau partial formate din aur, argint, platina, pietre pretioase si/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor si pietrelor pretioase).
   (2) Nu sunt considerate bunuri second-hand in sensul art. 1522 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:
   a) Aurul, argintul si platina ce pot fi folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie in aliaj cu alte metale si prezentate sub forma de bare, plachete, lingouri, pulbere, foite, folie, tuburi, sarma sau in orice alt mod;
   b) Aurul de investitii conform definitiei de la art. 1523 alin. (1) din Codul fiscal;
   c) Monedele din argint sau platina care nu constituie obiecte de colectie in sensul art. 1522 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
   d) Reziduuri de obiecte vechi formate din metale pretioase recuperate in scopul topirii si refolosirii ca materii prime;
   e) Pietrele pretioase si semi-pretioase si perlele, indiferent daca sunt sau nu taiate, sparte in lungul fibrei, gradate sau slefuite insa nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice si fantezie, obiecte de aurarie si argintarie si similare;
   f) Bunuri vechi reparate sau restaurate astfel incat nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
   g) Bunuri vechi care au suferit inainte de revanzare o astfel de transformare incat la re-vanzare nu mai este posibila nicio identificare cu bunul in starea initiala de la data achizitiei;
   h) Bunuri care se consuma la prima utilizare;
   i) Bunuri ce nu mai pot fi re-folosite in nici un fel.
   (3) Optiunea prevazuta la art. 1522 alin. (3) din Codul fiscal:
   a) se exercita pentru toate categoriile de bunuri prevazute la respectivul alineat;
   b) se notifica organului fiscal competent si ramane in vigoare pana la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic urmator exercitarii optiunii.
   (4) In scopul aplicarii art. 1522 alin. (13) si (14) din Codul fiscal:
   a) baza de impozitare pentru livrarile de bunuri carora li se aplica aceeasi cota de taxa este diferenta dintre totalul marjei de profit realizata de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente marjei respective;
   b) totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic va fi egala cu diferenta dintre:
   1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; si
   2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 1522 alin. (2) si alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada;
   c) totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic va fi egala cu diferenta dintre:
   1. suma totala, egala cu preturile de vanzare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 1) din Codul fiscal, a livrarilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabila revanzatoare in acea perioada; si
   2. suma totala, egala cu preturile de cumparare totale stabilite conform art. 1522 alin. (1) lit. g) pct. 2) din Codul fiscal, a achizitiilor de bunuri prevazute la art. 1522 alin. (2) si alin. (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabila revanzatoare in regim special in anul respectiv, plus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la inceputul anului calendaristic, minus valoarea totala a bunurilor aflate in stoc la sfarsitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv.
   (5) In cazul in care totalul marjei profitului pentru o perioada fiscala alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic este negativa, marja se reporteaza pe perioada fiscala urmatoare prin inregistrarea acestei marje negative ca atare in jurnalul special prevazut la alin. (7).
   (6) In cazul in care totalul marjei profitului pentru ultima perioada fiscala a anului calendaristic este negativa, marja nu poate fi reportata pentru anul calendaristic urmator.
   (7) In scopul aplicarii art. 1522 alin. (13) si (14) din Codul fiscal, persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii:
   a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special;
   b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
   c) va tine un registru comparativ care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;
   d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
   e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura sau orice alt document ce serveste drept factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nicio scutire sau rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
   1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
   2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
   3. numele si adresa partilor;
   4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
   5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
   6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.
   (8) O intreprindere mica care livreaza bunuri unei persoane impozabile revanzatoare, conform art. 1522 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va mentiona in factura emisa ca livrarea in cauza se refera la bunurile prevazute la art. 1522 alin. (1) lit. a)-d) din Codul fiscal, si ca aceste bunuri au fost utilizate de intreprinderea mica ca active corporale fixe, asa cum sunt acestea definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3) din Codul fiscal.
   (9) In scopul aplicarii art. 1522 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuate de un organizator de vanzari prin licitatie publica, actionand in nume propriu in cadrul unui contract de comision la vanzare in contul persoanei prevazute la art. 1522 alin. (2) lit. a)-d) din Codul fiscal, este constituita din suma totala facturata conform alin. (11), cumparatorului de catre organizatorul vanzarii prin licitatie publica, din care se scad urmatoarele:
   1. suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau, stabilita conform alin. (10), si
   2. suma taxei colectate de organizatorul vanzarii prin licitatie publica pentru livrarea sa.
   (10) Suma neta de plata sau platita de organizatorul vanzarii prin licitatie publica comitentului sau va fi egala cu diferenta dintre:
   a) pretul bunurilor la licitatia publica, si
   b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferenta, obtinut sau care va fi obtinut de organizatorul vanzarii prin licitatie publica de la comitentul sau, in cadrul contractului de comision la vanzare.
   (11) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica trebuie sa emita cumparatorului o factura sau, dupa caz bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, care nu trebuie sa mentioneze separat valoarea taxei dar care trebuie sa mentioneze urmatoarele informatii:
   a) pretul bunurilor vandute la licitatie;
   b) impozitele, taxele si alte sumele de plata;
   c) cheltuielile accesorii cum ar fi comisionul, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, percepute de organizator de la cumparatorul de bunuri.
   (12) Organizatorul vanzarii prin licitatie publica caruia i-au fost transmise bunuri in cadrul unui contract de comision la vanzare trebuie sa emita un document catre comitentul sau, care trebuie sa indice valoarea tranzactiei, adica pretul bunurilor la licitatie, fara a cuprinde valoarea comisionului obtinut sau ce va fi obtinut de la comitent si pe baza careia comitentul, atunci cand este persoana impozabila, trebuie sa emita factura organizatorului vanzarii prin licitatie publica conform art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, sau care va servi drept factura pentru orice alte persoane decat cele impozabile inregistrate conform art. 153 din Codul fiscal.
   (13) Organizatorii de vanzari prin licitatie publica care livreaza bunuri in conditiile prevazute la alin. (9) trebuie sa evidentieze in conturile de terti (Debitori/Creditori diversi) sumele obtinute sau ce vor fi obtinute de la cumparatorul de bunuri si suma platita sau de plata vanzatorului de bunuri. Aceste sume trebuie justificate corespunzator cu documente.
   (14) Livrarea de bunuri catre o persoana impozabila care este organizator de vanzari prin licitatie publica va fi considerata ca fiind efectuata cand vanzarea respectivelor bunuri prin licitatie publica este efectuata. Prin exceptie, in situatia in care o licitatie publica are loc pe parcursul mai multor zile, livrarea tuturor bunurilor vandute pe parcursul acelei licitatii publice se considera a fi efectuata in ultima zi a licitatiei in cauza.

 
    Codul fiscal:
    Regimul special pentru aurul de investitii
   Art. 1523. - (1) Aurul de investitii inseamna:
   a) aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pietele de metale pretioase, avand puritatea minima de 9950/00, reprezentate sau nu prin hartii de valoare, cu exceptia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;
   b) monedele de aur care indeplinesc urmatoarele conditii:
   1. au titlul mai mare sau egal cu 9000/00;
   2. sunt reconfectionate dupa anul 1800;
   3. sunt sau au constituit moneda legala de schimb in statul de origine; si
   4. sunt vandute in mod normal la un pret care nu depaseste valoarea de piata libera a aurului continut de monede cu mai mult de 80%.
   (2) Nu intra in sfera prezentului articol monedele vandute in scop numismatic.
   (3) Urmatoarele operatiuni sunt scutite de taxa:
   a) livrarile, achizitiile intracomunitare si importul de aur de investitii, inclusiv investitiile in hartii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat in conturi de aur si cuprinzand mai ales imprumuturile si schimburile cu aur care confera un drept de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii, precum si operatiunile referitoare la aurul de investitii care constau in contracte la termen futures si forward, care dau nastere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanta asupra aurului de investitii;
   b) serviciile de intermediere in livrarea de aur de investitii, prestate de agenti care actioneaza in numele si pe seama unui mandant.
   (4) Persoana impozabila care produce aurul de investitii sau transforma orice aur in aur de investitii poate opta pentru regimul normal de taxa pentru livrarile de aur de investitii catre alta persoana impozabila, care in mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
   (5) Persoana impozabila care livreaza in mod curent aur in scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxa, pentru livrarile de aur de investitii prevazut la alin. (1) lit. a) catre alta persoana impozabila, care in mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
   (6) Intermediarul care presteaza servicii de intermediere in livrarea de aur, in numele si in contul unui mandant, poate opta pentru taxare, daca mandantul si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (4).
   (7) Optiunile prevazute la alin. (4)-(6) se exercita printr-o notificare transmisa organului fiscal competent. Optiunea intra in vigoare la data inregistrarii notificarii la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la posta, cu confirmare de primire, dupa caz, si se aplica tuturor livrarilor de aur de investitii efectuate de la data respectiva. In cazul optiunii exercitate de un intermediar, optiunea se aplica pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar in beneficiul aceluiasi mandant care si-a exercitat optiunea prevazuta la alin. (5). In cazul exercitarii optiunilor prevazute la alin. (4)-(6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special.
   (8) In cazul in care livrarea de aur de investitii este scutita de taxa, conform prezentului articol, persoana impozabila are dreptul sa deduca:
   a) taxa datorata sau achitata, pentru achizitiile de aur de investitii efectuate de la o persoana care si-a exercitat optiunea de taxare;
   b) taxa datorata sau achitata, pentru achizitiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat in aur de investitii de persoana impozabila sau de un tert in numele persoanei impozabile;
   c) taxa datorata sau achitata, pentru serviciile prestate in beneficiul sau, constand in schimbarea formei, greutatii sau puritatii aurului, inclusiv aurului de investitii.
   (9) Persoana impozabila care produce aur de investitii sau transforma aurul in aur de investitii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii legate de productia sau transformarea aurului respectiv.
   (10) Pentru livrarile de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 3250/00, precum si pentru livrarile de aur de investitii, efectuate de persoane impozabile care si-au exercitat optiunea de taxare catre cumparatori persoane impozabile, cumparatorul este persoana obligata la plata taxei, conform normelor.
   (11) Persoana impozabila care comercializeaza aur de investitii va tine evidenta tuturor tranzactiilor cu aur de investitii si va pastra documentatia care sa permita identificarea clientului in aceste tranzactii. Aceste evidente se vor pastra minimum 5 ani de la sfarsitul anului in care operatiunile au fost efectuate.

 
    Norme metodologice:
   65. (1) In scopul implementarii art. 1523 alin. (1) din Codul fiscal, greutatile acceptate pe pietele de lingouri cuprind cel putin urmatoarele unitati si greutati:
   
Unitate                                                       Greutati tranzactionale
Kg                                                            12,5/1
Gram                                                          500/250/100/50/20/10/5/2,5/2
Uncie (1 oz = 31,1035 g)                                      100/10/5/1//
Tael (1 tael = 1,193 oz) (unitate de masura chinezeasca)      10/5/1
Tola (10 tolas = 3,75 oz) (unitate de masura, indiana)        10
 

   (2) In sensul art. 1523 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfectionate dupa anul 1800, se intelege monedele care sunt batute dupa anul 1800.
   (3) Notificarea prevazuta la art. 1523 alin. (7) din Codul fiscal, trebuie sa fie efectuata anterior operatiunilor carora le este aferenta si trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
   a) prevederile legale in baza caruia este efectuata, precum si daca persoana impozabila exercita optiunea in calitate de furnizor sau de intermediar;
   b) numele si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile in beneficiul careia s-au efectuat sau se vor efectua livrarile, precum si baza de impozitare a acestora.
   (4) Persoana desemnata prin art. 1523 alin. (10) din Codul fiscal, ca obligata la plata taxei aferente achizitiilor prevazute la respectiva prevedere, va pastra evidente separate pentru aceste achizitii si va achita taxa datorata conform art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.

 
    Codul fiscal:
    Inregistrarea persoanelor impozabile in scopuri de TVA
   Art. 153. - (1) Persoana impozabila care este stabilita in Romania, conform art. 1251 alin. (2) lit. b), si realizeaza sau intentioneaza sa realizeze o activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent, dupa cum urmeaza:
   a) inainte de realizarea unor astfel de operatiuni, in urmatoarele cazuri:
   1. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru intreprinderile mici;
   2. daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire prevazut la art. 152 alin. (1), dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa;
   b) daca in cursul unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire prevazut la art. 152 alin. (1), in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a atins sau depasit acest plafon;
   c) daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an calendaristic este inferioara plafonului de scutire prevazut la art. 152 alin. (1), dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru persoana impozabila care:
   a) efectueaza operatiuni in afara Romaniei care dau drept de deducere a taxei, conform art. 145 alin. (2) lit. b);
   b) efectueaza operatiuni scutite de taxa si opteaza pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).
   (3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoana impozabila numai pentru ca efectueaza ocazional livrari intracomunitare de mijloace de transport noi.
   (4) O persoana impozabila care nu este stabilita, conform art. 1251 alin. (2) lit. b), si nici inregistrata in scopuri de TVA in Romania, va solicita inregistrarea in scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operatiuni realizate pe teritoriul Romaniei care dau drept de deducere a taxei, inainte de efectuarea respectivelor operatiuni, cu exceptia situatiilor in care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g). Nu sunt obligate sa se inregistreze in Romania conform acestui articol persoanele stabilite in afara Comunitatii, care efectueaza servicii electronice catre persoane neimpozabile din Romania si care sunt inregistrate intr-un alt stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate in Comunitate. [...]
   (5) O persoana impozabila nestabilita in Romania si neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care are sau nu un sediu fix in Romania, care intentioneaza sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri, pentru care este obligata la plata taxei, conform art. 151, sau o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa, va solicita inregistrarea in scopuri de TVA, conform acestui articol, inaintea efectuarii achizitiei intracomunitare sau a livrarii intracomunitare.
   (6) Organele fiscale competente vor inregistra in scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, in conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate sa solicite inregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
   (7) In cazul in care o persoana este obligata sa se inregistreze, in conformitate cu prevederile alin. (1), (2), (4) sau (5), si nu solicita inregistrarea, organele fiscale competente vor inregistra persoana respectiva din oficiu.
   (8) Organele fiscale competente pot anula inregistrarea unei persoane in scopuri de TVA, conform prezentului articol, daca, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana nu era obligata sa solicite inregistrarea sau nu avea dreptul sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform prezentului articol. De asemenea, organele fiscale competente pot anula din oficiu inregistrarea unei persoane in scopuri de TVA, conform prezentului articol, in cazul persoanelor impozabile care figureaza in evidenta speciala si in lista contribuab