Anexa nr. 2 la HG nr. 691/2015

METODOLOGIA
de lucru privind colaborarea dintre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta sociala si modelul standard al documentelor elaborate de catre acestea

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste cadrul metodologic privind colaborarea dintre directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta sociala de la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, instrumentele de lucru si activitatile necesar a fi realizate de acestea, in vederea indeplinirii obligatiilor stabilite prin lege.

Art. 2. - In sensul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) copil - persoana care nu a implinit varsta de 18 ani;

b) familie - grup de persoane legate prin relatii de rudenie care poate fi format din cupluri casatorite legal sau in uniune consensuala, un adult cu unul ori mai multi copii sub 18 ani, doi adulti cu unul sau mai multi copii sub 18 ani, unde adultii pot fi parinti naturali, alte rude ori alte persoane care au in ingrijire copii;

c) fisa de identificare a riscurilor - documentul completat de reprezentantii serviciului public de asistenta sociala la domiciliul familiei pentru care exista suspiciuni cu privire la existenta unei situatii de risc pentru copil;

d) fisa de observatie - documentul completat de reprezentantii serviciului public de asistenta sociala si de toti profesionistii de la nivel local care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au suspiciuni cu privire la existenta unei situatii de risc pentru copil;

e) plan de servicii - documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a beneficiilor, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa;

f) saracie - situatia in care venitul net mediu lunar pe membru de familie se situeaza pana la 0,40 ISR inclusiv ori in care familia pe durata ultimei ierni nu a putut incalzi locuinta si a suferit de frig cel putin o data pe saptamana sau care pe durata ultimelor 6 luni nu a putut asigura hrana membrilor ei si a suferit de foame cel putin o data pe saptamana;

g) situatie de risc - orice situatie, masura sau inactiune care afecteaza dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala ori sociala a copilului, in familie sau in comunitate, pentru o perioada determinata de timp.

Art. 3. - In vederea indeplinirii atributiei de monitorizare si analizare a situatiei copiilor din unitatea administrativ-teritoriala si a realizarii activitatii de prevenire a separarii copilului de familia sa, serviciul public de asistenta sociala identifica situatiile de risc la care este supus copilul si care impun acordarea de servicii si beneficii.

Art. 4. - Situatia de risc a copilului trebuie analizata cel putin din urmatoarele aspecte:

a) situatia economica a familiei;

b) situatia sociala a familiei;

c) starea de sanatate a membrilor familiei;

d) nivelul de educatie al membrilor familiei;

e) conditiile de locuit ale familiei;

f) existenta unor comportamente la risc identificate in cadrul familiei.

Art. 5. - (1) In functie de situatia economica, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) familia se afla in situatie de saracie;

b) parintele unic sustinator sau ambii parinti sunt fara ocupatie ori in somaj;

c) familia primeste beneficii sociale.

(2) In functie de situatia sociala, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) in familie exista o mama minora sau o minora gravida;

b) familia este monoparentala;

c) parintele unic sustinator sau ambii parinti sunt plecati la munca in tara sau in strainatate;

d) ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, au fost pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti si nu a fost instituita tutela sau, dupa caz, o masura de protectie speciala;

e) familia are unul sau mai multi copii care au revenit in tara de origine dupa o experienta de peste un an de migratie;

f) familia are unul sau mai multi copii in sistemul de protectie speciala;

g) familia are unul sau mai multi copii reintegrati din sistemul de protectie speciala;

h) familia are unul sau mai multi membri cu dizabilitati care le limiteaza participarea la viata sociala;

i) cel putin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civila;

j) familia are unul sau mai multi membri condamnati la o pedeapsa privativa de libertate;

k) se afla in orice alte situatii care pot indica o vulnerabilitate.

(3) In functie de starea de sanatate a membrilor sai, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) familia are unul sau mai multi membri cu boli cronice si transmisibile;

b) familia are unul sau mai multi membri care nu sunt inscrisi pe lista unui medic de familie;

c) exista o gravida care nu este inscrisa pe lista unui medic de familie;

d) familia are sugar care nu este inscris pe lista unui medic de familie;

e) familia are unul sau mai multi copii care nu sunt inscrisi pe lista unui medic de familie;

f) familia are unul sau mai multi copii care nu sunt vaccinati;

g) familia are unul sau mai multi copii fara boli cronice si transmisibile polispitalizati;

h) orice alta situatie care poate afecta starea de sanatate a copilului.

(4) In functie de nivelul de educatie a membrilor sai, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) unul sau ambii parinti sunt analfabeti;

b) familia are unul sau mai multi copii cu varsta scolara care nu frecventeaza cursurile unei forme de invatamant obligatoriu;

c) familia are unul sau mai multi copii care au abandonat timpuriu scoala;

d) familia are unul sau mai multi copii cu frecventa scolara redusa ori repetentie;

e) familia are unul sau mai multi copii cu performante scolare slabe (corijente etc.);

f) familia are unul sau mai multi copii cu istoric de sanctionare in cadrul scolii, cum ar fi exmatriculare, nota scazuta la purtare etc.;

g) in familie este un numar mare de copii anteprescolari/prescolari/scolari;

h) familia are unul sau mai multi copii cu cerinte educationale speciale;

i) orice alta situatie care poate afecta dreptul copilului la educatie.

(5) In functie de conditiile de locuit, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) familia ocupa abuziv, fara drept de sedere anumite spatii de locuit sau spatii construite ilegal;

b) familia locuieste in conditii improprii, respectiv locuinta este in stare avansata de degradare sau este improvizata in spatii care nu sunt destinate acestui scop - magazii, case de apa, elemente de canalizare, constructii in stare avansata de degradare etc.;

c) spatiul locuibil este insuficient raportat la numarul de persoane; locuinta este supraaglomerata;

d) familia nu are acces la utilitati, in mod special la sursa de apa, electricitate si incalzire;

e) lipsesc dotarile minime necesare pregatirii hranei, asigurarii incalzirii si mobilierul de stricta necesitate;

f) locuinta nu este intretinuta corespunzator, lipsa igienei;

g) familia intampina probleme cu locuinta, cum ar fi scurgeri prin acoperis, pereti umezi, ferestre/dusumele putrede sau deteriorate etc.

(6) In functie de comportamentele la risc, copilul poate fi in situatie de risc in familia care se ocupa de cresterea si ingrijirea lui daca:

a) exista in familie un istoric de reclamatii/sesizari inregistrate si confirmate la nivelul autoritatilor administratiei publice locale sau la politie cu privire la comportamentul antisocial al unui membru din familie, cum ar fi savarsirea de fapte cu caracter penal, minori folositi la cersetorie etc.;

b) exista in familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai familiei si/sau a unui istoric de violenta in familie, cum ar fi existenta reclamatiilor ori a ordinului de protectie;

c) exista in familie consum excesiv de alcool;

d) exista in familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substante psihotrope.

Art. 6. - (1) Serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a identifica cu prioritate copii aflati in situatie de risc din unitatea lor administrativ-teritoriala.

(2) Sursele pentru identificarea copiilor aflati in situatie de risc pot fi:

a) solicitarea directa de sprijin, adresata serviciului public de asistenta sociala, in scris, prin posta/e-mail/fax, ori prin telefon din partea copilului si/sau a parintilor/reprezentantului legal;

b) notificarea parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, cu privire la intentia de a pleca la munca in strainatate, depusa la sediul serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu in conditiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) sesizarea scrisa sau telefonica din partea altor persoane decat membrii familiei;

d) autosesizare cu ocazia instrumentarii oricarui caz inregistrat de serviciul public de asistenta sociala, din presa etc.;

e) referirea unui caz de catre specialistii sau institutiile/organizatiile care interactioneaza cu copilul/parintii.

(3) Solicitarea directa prevazuta la alin. (2) lit. a) se consemneaza intr-o cerere care se inregistreaza si in care se expun potentialele situatii de risc la care este expus copilul. In situatia in care solicitantul, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu poate redacta cererea, reprezentantul serviciului public de asistenta sociala o redacteaza si face mentiunea despre aceasta imprejurare, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.

(4) Solicitarea si sesizarea telefonica se inregistreaza ca nota telefonica.

(5) Toate solicitarile, referirile, sesizarile si autosesizarile se inregistreaza in registrul de intrare-iesire existent la nivelul serviciului public de asistenta sociala.

Art. 7. - (1) In activitatea de identificare a situatiei de risc la care poate fi supus copilul, serviciul public de asistenta sociala utilizeaza urmatoarele instrumente:

a) fisa de observatie. Modelul fisei de observatie este prevazut in anexa nr. 1 la prezenta metodologie;

b) fisa de identificare a riscurilor. Modelul fisei de identificare a riscurilor este prevazut in anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

(2) Fisa de observatie este completata de catre reprezentantul serviciului public de asistenta sociala in situatia in care sursele de informare sunt cele prezentate la art. 6 alin. (2) lit. a)-d).

(3) Persoanele de la nivel local care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au suspiciuni cu privire la existenta unei situatii de risc, respectiv politistul de proximitate, medicul de familie, cadrele didactice, asistentul medical, mediatorul scolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, completeaza fisa de observatie, potrivit competentelor legale, si o transmit in termen de maximum 48 de ore serviciului public de asistenta sociala din unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea.

Art. 8. - (1) In termen de maximum 72 de ore de la completarea fisei de observatie sau, dupa caz, de la primirea acesteia in conditiile art. 7 alin. (3), reprezentantul serviciului public de asistenta sociala are obligatia de a se deplasa la domiciliul familiei cu copil/copii in vederea evaluarii situatiei familiei si a completarii fisei de identificare a riscurilor.

(2) Pentru completarea fisei de identificare a riscurilor reprezentantul serviciului public de asistenta sociala poate solicita informatii suplimentare de la profesionistii care intra in contact cu copilul, cum ar fi: medicul de familie, cadre didactice, asistentul medical, mediatorul scolar, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, preotul, precum si specialisti din organizatiile neguvernamentale acreditate in domeniul protectiei copilului. El poate solicita sprijin inclusiv pentru verificarea sau validarea informatiilor furnizate de familie pentru completarea fisei de identificare a riscurilor.

(3) In situatia in care in urma deplasarii prevazute la alin. (1) este identificat un copil/copii cu parinti plecati la munca in strainatate, reprezentantul serviciului public de asistenta sociala are obligatia de a indeplini atributiile prevazute in anexa nr. 1 la hotarare.

Art. 9. - Pentru desfasurarea activitatii de identificare a situatiilor de risc si planificarea interventiilor serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a realiza o lista a resurselor existente la nivel local care sa cuprinda:

a) institutiile si organizatiile care pot sprijini serviciul public de asistenta sociala in identificarea familiilor vulnerabile: scoala, politia, biserica si cultele recunoscute, medicul de familie, spitalele, organizatiile neguvernamentale acreditate in domeniul protectiei copilului etc.;

b) beneficiile financiare care pot fi acordate potrivit legislatiei in vigoare;

c) informatii cu privire la institutiile si organizatiile care pot furniza servicii sociale si asistenta si informare la nivel local: scoala, biserica si cultele recunoscute, primaria, medicul de familie, politia, organizatiile neguvernamentale acreditate in domeniul protectiei copilului etc.;

d) informatii cu privire la institutiile si organizatiile care pot furniza asistenta si consiliere la nivel judetean: directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca, agentia judeteana pentru plati si inspectie sociala, centrul judetean de resurse si asistenta educationala, inspectoratul scolar judetean etc., precum si organizatiile neguvernamentale acreditate;

e) serviciile publice si private destinate prevenirii separarii copilului de parinti, cum ar fi centre de zi, centre de consiliere si sprijin pentru parinti etc.;

f) serviciile de educatie cum ar fi scolile, liceele, asigurarea transportului scolar, clasele de alfabetizare, mediatorii scolari, cursurile de educatie parentala, cercurile si cluburile pentru copii, programele „scoala dupa scoala” etc., inclusiv serviciile oferite de organizatiile neguvernamentale acreditate etc.;

g) furnizorii de servicii medicale de la nivelul comunitatii, cum ar fi medicul de familie, asistentul medical comunitar, spitalele, clinicile, medicii care ofera servicii de planificare familiala, precum si serviciile oferite de organizatiile neguvernamentale de profil, personalul care faciliteaza accesul cetatenilor apartinand etniei rome la servicii medicale, cum ar fi mediatorul sanitar, directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti etc.;

h) serviciile de informare de natura juridica cum ar fi procedurile pentru stabilirea domiciliului sau resedintei, procedurile pentru stabilirea masurilor de protectie, procedurile pentru furnizarea utilitatilor - acces la gaz, electricitate, proceduri pentru inregistrarea nasterii, procedurile pentru obtinerea actelor de identitate etc.;

i) serviciile pentru copiii cu dizabilitati, cum ar fi procedura de eliberare a certificatului de incadrare in grad de handicap, serviciile de abilitare/reabilitare etc.;

j) alte servicii, cum ar fi cantina sociala, adaposturile pentru victimele violentei domestice, grupuri de sprijin, asociatiile parintilor cu copii cu dizabilitati, asociatiile de profesori-parinti, linii telefonice, consilierea premaritala pentru cuplurile tinere, birourile de consiliere pentru cetateni etc.

Art. 10. - (1) In situatia in care in urma completarii fisei de identificare a riscurilor se confirma existenta a cel putin uneia dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (1)-(6), in termen de 30de zile de la completare reprezentantul serviciului public de asistenta sociala intocmeste planul de servicii.

(2) Pentru intocmirea planului de servicii reprezentantul serviciului public de asistenta sociala stabileste nevoile familiei cu copil/copii in functie de situatia de risc, identifica la nivel local resursele si serviciile publice si/sau, dupa caz, private disponibile pe plan local si stabileste cu acestea masurile necesare sustinerii copilului si a familiei.

Art. 11. - (1) Planul de servicii cuprinde serviciile care trebuie oferite pentru a raspunde nevoilor identificate ale copilului si familiei lui si cuprinde tipurile de servicii si beneficii oferite, finalitatea urmarita prin implementarea planului, cine ofera serviciile si pentru ce perioada de timp. Planul de servicii se aproba prin dispozitie a primarului.

(2) Reprezentantul serviciului public de asistenta sociala monitorizeaza implementarea planului de servicii.

(3) Monitorizarea implementarii planului de servicii intocmit potrivit alin. (1) se realizeaza prin vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel:

a) anual sau ori de cate ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai putin de 5 situatii de risc dintre cele prevazute la art. 5 alin. (1)-(6);

b) semestrial sau ori de cate ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a riscurilor sunt stabilite mai putin de 6-10 situatii de risc din cele prevazute la art. 5 alin. (1)-(6);

c) trimestrial sau ori de cate ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a riscurilor sunt stabilite peste 10 situatii de risc din cele prevazute la art. 5 alin. (1)-(6).

Art. 12. - (1) In situatia in care reprezentantul serviciului public de asistenta sociala are suspiciuni, in orice etapa a implicarii sale, cu privire la existenta unei situatii de abuz, neglijare, exploatare si orice alta forma de violenta, acesta are obligatia sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

(2) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a verifica suspiciunea in termen de cel mult 48de ore de la primirea sesizarii conform prevederilor alin. (1).

Art. 13. - (1) In termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a vizita la domiciliu toate familiile cu copii pentru care nu a fost completata fisa de identificare a riscurilor, in conditiile art. 8 alin. (1), din unitatea administrativ-teritoriala, in vederea identificarii tuturor copiilor aflati in situatie de risc. In cadrul vizitei se completeaza numai fisa de identificare a riscurilor.

(2) Serviciul public de asistenta sociala infiinteaza si mentine un registru de evidenta a copiilor aflati in situatie de risc, care va cuprinde cel putin datele si informatiile care sunt transmise trimestrial directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. Datele sunt transmise in baza fisei de monitorizare prevazute la art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 14. - (1) Coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala, in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, sunt asigurate de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivel judetean.

(2) In vederea indeplinirii atributiilor prevazute la alin. (1), directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza asistenti sociali responsabili cu mentinerea legaturii cu serviciul public de asistenta sociala. Un asistent social poate fi responsabil cu coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii mai multor servicii publice de asistenta sociala in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului poate infiinta compartimente specializate in coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii serviciului public de asistenta sociala.

Art. 15. - Persoanele desemnate in conditiile art. 14 alin. (2) indeplinesc urmatoarele atributii principale:

a) organizeaza intalniri semestriale intre angajatii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si asistentii sociali de la nivelul serviciului public de asistenta sociala;

b) furnizeaza serviciului public de asistenta sociala informatii cu privire la atributiile, organigrama directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile organizate la nivelul directiei, persoanele responsabile cu coordonarea activitatii de la nivel local si datele de contact ale acestora;

c) asigura legatura dintre serviciul public de asistenta sociala si celelalte compartimente ale directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului;

d) indruma metodologic reprezentantii serviciului public de asistenta sociala de la nivel local in activitatea lor curenta de identificare si evaluare a copilului si familiei acestuia, precum si in activitatea de planificare si monitorizare a interventiei. In acest sens fiecare responsabil efectueaza trimestrial cel putin o deplasare in fiecare unitate administrativ-teritoriala;

e) pot insoti reprezentantul serviciului public de asistenta sociala de la nivel local, la solicitarea expresa si temeinic motivata a acestuia, la efectuarea vizitelor in teren, atunci cand situatia o impune;

f) faciliteaza colaborarea intre serviciile publice de asistenta sociala, precum si cu organizatiile neguvernamentale care functioneaza la nivelul judetului;

g) asigura indrumare metodologica serviciilor publice de asistenta sociala, la cererea acestora, in elaborarea strategiilor locale de dezvoltare, in scrierea de proiecte, precum si in orice alta activitate care vizeaza prevenirea separarii copilului de parinti;

h) sprijina conducerea serviciului public de asistenta sociala in activitatea de identificare a nevoilor de formare continua a personalului.

Art. 16. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta metodologie.