UPDATE: Legea votului prin corespondenţă a fost publicată. Românii din străinătate vor vota şi în acest mod la alegerile parlamentare

Prevederile sunt cuprinse în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, promulgată joi de preşedintele României şi publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015. 

Potrivit unui comunicat de presă de ieri al Administraţiei Prezidenţiale, legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. "Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", este precizat în documentul amintit. 

Proiectul de lege fusese adoptat la sfârşitul lunii octombrie Camera Deputaţilor, ca for decizional. Vă reamintim că documentul s-a aflat în procedura de urgenţă la ambele Camere ale Parlamentului, iniţiatorii dorind o dezbatere cât mai rapidă, astfel încât măsura votului prin corespondenţă să poată fi aplicată încă din 2016, atunci când sunt programate următoarele alegeri parlamentare. 

Imediat după ce actul normativ a fost aprobat luna trecută, un grup de 50 de deputaţi a contestat legea la CCR, care a analizat obiecţia de neconstituţionalitate miercuri.

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis că legea privind votul prin corespondenţă este constituţională. Au fost respinse astfel obiecţiile formulate, potrivit cărora actul normativ ar fi fost în contradicţie cu caracterul direct al votului, "care presupune prezența efectivă a cetățeanului în fața urnelor, în vederea exercitării dreptului la vot, fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse". 

O altă problemă sesizată în cererea adresată CCR era aceea că "votul prin corespondență, așa cum este reglementat pentru cetățenii români domiciliați în afara teritoriului național, instituie în drept și în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetățeni, ceea ce este explicit interzis de Constituție, care prevede că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Notă: Decizia de miercuri a CCR este definitivă şi general obligatorie. Motivarea soluţiei a fost prezentată pe larg în cuprinsul deciziei judecătorilor, publicată joi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 862. 

Votul prin corespondenţă, doar la alegerile parlamentare

Potrivit actului normativ publicat ieri, votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora va funcţiona doar la alegerile parlamentare, nu şi la cele prezidenţiale şi cele europarlamentare, aşa cum era stabilit în forma adoptată de Senat.

Modificările au venit după ce Comisia parlamentară pentru cod electoral a propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea documentului cu amendamente. Cel mai important dintre acestea stabilea că toţi cetăţenii români cu drept de vot, care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor putea exercita acest drept prin corespondenţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, nu însă și la cele prezidențiale și europarlamentare.

Preşedintele Comisiei, Gabriel Vlase, a explicat atunci în presa centrală că proiectul de lege privind votul prin corespondență va fi unul pilot, iar votul prin corespondență se va aplica deocamdată doar la alegerile parlamentare. "Pentru prezindenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect-pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondenţă va fi aplicat la parlamentare", a declarat Vlase la acel moment, citat de Mediafax. 

La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că va cere o continuare a discuţiilor, pentru a se realiza proiectul de lege privind votul prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale. "Imediat după ce această lege va fi votată, eu voi cere Comisiei speciale să continue discuţiile pentru a se realiza proiectul de lege şi pentru alegerile prezidenţiale. Fiind proceduri puţin diferite, este nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv pentru ca legea de azi să fie amânată. Toate aceste discuţii vor înceta şi se va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori au vrut să umbrească acest succes al tuturor de azi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni", a precizat Dragnea, conform agenţiei de presă. 

Cum se va vota prin corespondenţă

Potrivit Legii nr. 288/2015, alegătorul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi va putea exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată la fiecare tur de scrutin, sub sancţiunea legii penale. Acesta va avea obligaţia să respecte caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.

Totodată, exercitarea votului în numele altei persoane va intra sub sancţiunea legii penale, aspect ce nu se regăsea în textul proiectului de act normativ adoptat de Senat.

Referitor la înregistrarea alegătorilor care votează prin corespondenţă, documentul publicat ieri prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă. La cerere se va anexa o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate.

Practic, a fost eliminată cea de-a doua posibilitate de înregistrare, prevăzută în forma adoptată de senatori, cea prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie online de către AEP, la care alegătorul urma să anexeze câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetaţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, conform art. 83 alin (4) din Legea nr. 208/2015, în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate.

Perioada de înscriere în Registrul electoral a alegătorului cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor este cea prevăzută la art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, respectiv începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.

Pentru exercitarea votului prin corespondenţă, alegătorii vor avea nevoie de următoarele documente: 

• un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
• un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite prin hotărâre a Guvernului. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
• certificatul de alegător;
• instrucţiunile privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute la art. 14 alin. (5) -- plicurile exterioare sigilate --, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege.

Compania Naţionala "Poşta Română" va trebui să asigure trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare vor trebui expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora cu trei zile înaintea votului, când vor fi desigilate.

Centralizarea şi validarea voturilor

Pentru centralizarea şi validarea voturilor prin corespondenţă, va fi constituit, potrivit actului normativ, câte un birou electoral pentru fiecare 10.000 de alegători. În situaţia în care în străinătate vor opta să voteze prin corespondenţă mai puţin de 10.000 de alegători, va fi înfiinţat un singur birou electoral.

Biroul electoral pentru votul prin corespondență va asigura, în ziua votării, după închiderea urnelor (după ora 21.00), desigilarea plicurilor, numărarea voturilor și consemnarea rezultatelor votului în procesele verbale (în forma iniţială a propunerii legislative, desigilarea plicurilor era prevăzută în intervalul orar 7.00-21.00). 

Totodată, dacă în textul inițial al proiectului sediile și dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondență urmau să fie asigurate de Guvern și Ministerul de Externe, în forma finală a legii s-a decis ca această atribuție să revină doar Executivului.

AEP doreşte extinderea votului prin corespondenţă şi pentru românii cu drept de vot din ţară

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat în luna octombrie, prin intermediul unui comunicat de presă publicat pe site-ul propriu, că votul prin corespondență ar putea fi extins și implementat treptat și pentru cetățenii cu drept de vot din țară, care din motive obiective nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului, în funcție de deciziile politice și de evaluarea impactului implementării acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016.

Reprezentanţii AEP au mai precizat că rolul Autorităţii în elaborarea propunerii referitoare la votul prin corespondenţă este unul pur tehnic, AEP neavând drept de iniţiativă legislativă sau decizie politică.

Atenţie! Noua lege va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică în data de 22 noiembrie.