În caz de dezastru sau incendiu, cetățenii vor putea obține ajutoare de urgență de până la 15.000 de lei pe an

Persoanele afectate în urma unor calamități naturale, în urma incendiilor, accidentelor ori a altor situații care-i pot aduce într-o situație de excludere socială vor putea beneficia de ajutoare de urgență de până la 15.000 de lei într-un singur an și uneori chiar peste acest cuantum. Aceste sume de bani se vor acorda (ca și până acum) în urma unei anchete sociale, pentru acoperirea nevoilor de bază ale familiei sau ale persoanei singure aflate în situaţiile respective.

Propunerea de modificare a legislației în materia acestor ajutoare aparține Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) și se regăsește în Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificare și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 70/2011. Momentan, proiectul se află în dezbatere publică și va putea intra în vigoare numai dacă este adoptat de Executiv și publicat apoi în Monitorul Oficial.

O persoană singură sau o familie pot să aibă nevoie, în același an, atât de un ajutor de urgență în urma unui accident, cât și de un ajutor de urgență pentru că a rămas fără locuință în urma unui dezastru natural, spre exemplu. Pentru astfel de situații, proiectul de hotărâre prevede ca persoanele în necesitate să poată beneficia de ajutoare cumulate, însă în limita a 15.000 de lei pe an.

Pentru situații deosebite, care necesită acordarea de ajutoare de urgență peste această limită maximă, proiectul prevede că acest lucru va putea fi posibil, însă necesitatea trebuie să rezulte în urma anchetei sociale efectuate în acest scop, bazată pe acte doveditoare.

În prezent nu există o limită maximă pentru acordarea acestor ajutoare, Legea nr. 416/2001 (actul care le reglementează în principal) stabilind doar că Guvernul și autoritățile locale sunt cele care pot acorda astfel de ajutoare, precum și cazurile în care acestea se acordă și aspecte cu privire la proveniența fondurilor ori la impozitarea acestor sume de bani. În continuare, normele metodologice pentru aplicarea acestui act normativ (HG nr. 50/2011) și, totodată, cele care vor fi modificate prin acest proiect, nu prevăd nici ele decât generalități cu privire la aceste ajutoare.

Criteriile după care se vor acorda ajutoarele

Înainte de a trece la sumele de bani concrete pe care le pot primi persoanele singure sau familiile aflate în situațiile deosebite de urgență, trebuie să vedem care sunt criteriile în funcție de care se vor stabili ajutoarele de urgență:

• gradul de distrugere a locuinţei şi a bunurilor deţinute de familie sau de persoana singură;
• tipul locuinţei;
• asigurarea obligatorie a locuinţei potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008;
• bolile şi afecţiunile medicale şi gravitatea acestora;
• perioada de tratament medical şi de recuperare medicală;
• nivelul de decontare al serviciilor medicale, al medicamentelor, al ortezelor, protezelor, dispozitivelor medicale etc. de către casele de asigurări sociale de sănătate sau de terţi;
• calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
• calitatea de asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
• tipul familiei şi numărul membrilor din familie;
• veniturile nete lunare pe membru de familie sau ale persoanei singure;
• nivelul de îndatorare al persoanei sau familiei ce poate determina situaţii de risc de excluziune socială;
• posibilitatea de susţinere din veniturile proprii, fără afectarea nevoilor de trai minimale definite de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, a cheltuielilor suplimentare generate de situaţia de necesitate sau deosebită;
• complementaritatea unor forme de sprijin din surse publice sau private.

În prezent, Legea nr. 416/2001 nu prevede un set de reguli propriu-zis pentru acordarea acestor ajutoare. Cel interesat să obțină ajutorul trebuie să facă o cerere, în urma căreia se va desfășura o anchetă socială pentru a se stabili dacă, într-adevăr, este cazul să i acorde persoanei/familiei respective ajutorul de urgență.

"Stabilirea dreptului la ajutor social se realizează ţinându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social", se prevede, spre exemplu, în actuala formă a legii.

Practic, faptul că ar putea exista un set de criterii de care să se țină seama la stabilirea acestor ajutoare de urgență ar însemna să se elimine din discuție diferențele uriașe dintre propunerile pe care le trimite fiecare agenție teritorială în parte, în urma anchetelor sociale la care ne-am referit mai sus.

Ce sume de bani se vor putea primi, în funcție de situație?

Actele normative menționate mai sus nu prevăd nici niveluri recomandate pentru ajutoarele de urgență, în funcție de situația concretă pentru care se solicită. Proiectul de hotărâre vine să stabilească însă astfel de praguri maxime.

Pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure ale căror locuinţe şi bunuri deţinute în locuinţă au fost distruse din cauza calamităţilor naturale, inundaţiilor, incendiilor sau altor situaţii similare, în funcţie de primele trei și ultimele patru criterii de mai sus, nivelul recomandat al ajutorului de urgență va fi următorul:

• 1.500 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 25%;
• 3.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute în proporţie de peste 25%;
• 5.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute în proporţie de peste 50%;
• 7.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute în proporţie de 100%.

Aceste sume de bani se vor putea cumula și cu ajutorul de deces, dacă e cazul, precum și cu câte 1.500 de lei în cazul în care avem de-a face cu rănirea persoanei singure sau a unui membru al familiei sale, potrivit proiectului.

De asemenea, actul pus în dezbatere publică mai prevede și că aceste ajutoare se pot acorda inclusiv celor care locuiesc în acea locuință cu contract de închiriere, comodat sau sunt tolerate în locuința respectivă.

Apoi, pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure aflate în situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, nivelul recomandat al ajutorului de urgență va fi următorul:

• 1.000 lei pentru situaţii deosebite mai puţin grave;
• 2.500 lei pentru situaţii deosebite grave;
• 4.000 lei pentru situaţii deosebite foarte grave.

Pentru această a doua categorie de ajutoare nu se va ține seama de calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și nici de primele trei criterii pe care le-am menționat mai sus, după cum scrie în proiectul.

Așa cum spuneam la începutul articolului, aceste ajutoare pot fi cumulate, însă în limita propusă de 15.000 de lei și doar în mod excepțional și peste această limită.

Ce acte vor fi necesare?

În cadrul anchetei sociale care se efectuează pentru a stabili acordarea acestor ajutoare, solicitantul va trebui să justifice acordarea acelor bani folosindu-se de următoarele documente:

• documente eliberate de autorităţile competente pentru constatarea calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor;
• documentul privind asigurarea obligatorie a locuinţei potrivit prevederilor Legii nr. 260/2008;
• adeverință și/sau scrisoare medicală eliberată de medicul de familie sau de medicul
  specialist, precum și alte documente medicale justificative eliberate de autorităţile
  competente în domeniu care să ateste situaţia de dificultate invocată în cerere;
• pentru achiziția de echipamente, dispozitive medicale, proteze, orteze sau alte materiale
  sanitare, dovada eliberată de autorităţile competente privind costul total al acestora, precum
  și cheltuielile suportate de acestea;
• alte documente, la solicitarea reprezentantului/reprezentanţilor agenţiei teritoriale care
  efectuează ancheta socială, în funcţie de situaţia constatată.

Proiectul mai prevede și că lipsa unora dintre aceste documente nu va însemna imposibilitatea de a primi ajutorul de urgență, pentru că prin raportul anchetei sociale se stabilește de fapt dacă e necesară sau nu acordarea sumei de bani.

"În situația în care persoana singură/familia care solicită ajutorul de urgență refuză să furnizeze informațiile necesare efectuării anchetei sociale, se consideră că aceasta nu se află în situație de necesitate pentru acordarea ajutorului de urgență", se stabilește în actul pus în dezbatere publică.

Ajutoarele nu sunt impozabile și se acordă în urma unei anchete sociale

Potrivit Legii nr. 416/2001, ajutoarele de urgență nu sunt supuse impozitului pe venit și nu se iau în considerare la stabilirea altor drepturi de asistență socială (spre exemplu, la alocația pentru sprijin familial).

Practic, ajutoarele sunt acordate, așa cum se înțelege din lege, de către Executiv, la propunerea Ministerului Muncii, prin hotărâre de Guvern. De altfel, în anumite situații se pot stabilli și alte tipuri de ajutoare de urgență și alte cuantumuri de acordare, tot la decizia Guvernului, cum s-a întâmplat în urma incendiului de la clubul Colectiv din octombrie 2015.

De asemenea, legea mai prevede că primarii pot acorda ajutoare de urgență, stabilite prin hotârâre a consiliului local, numai că acestea din urmă se vor supora din bugetele locale, iar nu din cel al statului, ca atunci când sunt acordate de Guvern. Pentru ajutoarele oferite de la primării, normele stabilesc că acestea pot să fie în bani sau sub altă formă.

Practic, se pot acorda bani aceluiași solicitant și de la bugetul local și de la cel de stat, dar în ideea în care nu sunt acordate ambele sume de bani pentru același lucru. Cu alte cuvinte, dacă se cumulează un ajutor de urgență de la stat cu unul de la primărie, atunci vorbim de ajutoare complementare pentru aceeași situație deosebită care le reclamă, iar nu de un dublu ajutor.

"Propunerea de acordare a ajutoarelor de urgenţă are la bază cererea şi declaraţia pe propria răspundere a unui membru de familie sau a persoanei singure, însoţite de actele doveditoare prevăzute la art. 38¹, precum şi ancheta socială prin care se certifică existenţa situaţiilor de necesitate ori, după caz, a situaţiilor deosebite în care se află familiile sau persoanele singure", se stabilește în proiectul de hotărâre.
 

Notă: În toamna anului trecut, a mai existat o tentativă de modificare a acestor norme metodologice care i-a aparținut fostului Guvern. În proiectul pus în dezbatere la momentul respectiv se prevedea, spre exemplu, că nu se pot acorda ajutoare anual peste limita de 10.000 de lei, deci cu 5.000 de lei mai puțin ca în actuala propunere, însă nivelurile recomandate pentru fiecare tip de ajutor erau, în esență, aceleași. Vechiul proiect nu a mai apucat însă să intre în vigoare, pentru că nu a mai fost votat de Executiv.

Atenție! Prevederile proiectului de hotărâre sunt în dezbatere publică și nu se aplică momentan. Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să primească votul Guvernului și să fie publicat în Monitorul Oficial.