Reminder: Cumpărăturile online de produse din UE: Șase aspecte importante de luat în seamă

Dacă de Black Friday te gândești să faci cumpărături online din străinătate, amintește-ți de faptul că drepturile tale nu se termină la granițele statului român. Ca cetățean european, atunci când cumperi din alte state membre ale Uniunii Europene (UE), din Norvegia sau din Islanda, beneficiezi, în mare, de aceleași drepturi ca atunci când cumperi ceva online din România.

În cele ce urmează, în baza ghidurilor și informațiilor oferite de Centrul European al Consumatorilor România (CECR), facem o scurtă trecere în revistă a lucrurilor pe care orice consumator european trebuie să le știe atunci când face cumpărături online în spațiul european.

1. Comerciantul trebuie să aibă sediul în UE

Comerciantul (sau "profesionistul", așa cum este denumit în legislația europeană), trebuie să aibă sediul în UE, cu alte cuvinte, să fie stabilit (și) în UE. În caz contrar, e posibil să nu mai beneficiezi de aceleași drepturi pe care legislația europeană ți le oferă, pentru că respectivul nu are obligația să se supună normelor europene, firma sa nefiind înregistrată în Uniune.

Atenție! Terminația site-ului (spre exemplu, „.fr” sau „.uk”) indică statul unde este înregistrat acel domeniu online, însă nu și statul unde este înregistrat comerciantul. De aceea, trebuie să te intereseze, ca în cazul cumpărăturilor din România, ca pe site-ul comerciantului să se regăsească acele informații esențiale cu privire la care ne-am referit aici, care te ajută să-ți construiești o imagine de ansamblu asupra comerciantului respectiv.

2. Care sunt modalitățile sigure de plată

Cei mai mulți comercianți străini nu vor accepta decât plata cu cardul sau prin transfer bancar/online. Este foarte puțin probabil ca, în cazul cumpărăturilor transfrontaliere, să-ți fie oferită posibilitatea de a plăti atunci când primești coletul. Asta nu reprezintă însă un dezavantaj. Din contră, vei avea garanția că, în caz de fraudă, îți poți recupera suma plătită, cerând ajutorul băncii cât mai repede posibil (poți cere acesteia mai multe informații privind procedura de refuz la plată). Oricum ar fi, niciodată nu trebuie să dai codul PIN al cardului, iar comerciantul care ți-l cere este, fără îndoială, unul în care nu poți avea încredere.

3. Deschide coletul în prezența curierului

Dacă e posibil, deschide coletul în prezența curierului ca să verifici, în mare, starea în care a ajuns produsul la tine. Dacă prezintă urme de lovire, spre exemplu, refuză produsul, menționează asta pe documentele de transport și contactează imediat vânzătorul. Acesta din urmă este responsabil dacă produsul ajunge la tine cu defecte, ceea ce înseamnă că va trebui să ți-l înlocuiască sau să-ți dea înapoi banii.

Este mult mai important, în cazul cumpărăturilor din străinătate, să verifici coletul chiar înainte să semnezi de primirea lui, pentru că parcursul acestuia este mult mai complicat decât în mod normal. Trebuie să știi, de asemenea, că cel care a asigurat transportul nu te poate obliga niciodată să primești coletul.

4. Te poți retrage din contract și poți cere banii înapoi

Dacă vrei să returnezi produsul pentru că nu-ți mai place, termenul de 14 zile (despre care am vorbit în acest articol) rămâne valabil pentru a-i comunica vânzătorului intenția de a te retrage din contract.

În cazul în care plătești curierul (sau alt tip de transport) pentru returul produsului, nu ai dreptul să primești acești bani înapoi, dar comerciantul trebuie să-ți returneze, pe lângă prețul produsului, și taxele de livrare pe care tu le-ai plătit inițial. Și în acest caz putem vorbi despre o obligație a comerciantului de a te informa cu privire la dreptul de retragere, în caz contrar termenul de returnare fiind de un an, nu de 14 zile.

5. Cum rămâne cu dreptul de garanție?

Ca în cazul produselor cumpărate din România, beneficiezi automat de garanție legală, dacă produsul se dovedește a fi defect. Durata acestei garanții este, în principiu, de doi ani (dar pentru produsele la mâna a doua este, în general, de până la un an). În plus, ți se poate oferi și o garanție comercială, însă aceasta vine aproape întotdeauna contra-cost. CECR a strâns laolaltă toate informațiile specifice legate de garanții în această secțiune a site-ului, unde poți obține informațiile care te interesează în mod specific pentru fiecare dintre țările membre UE.

6. Unde poți face reclamații și cu ce te poate ajuta CECR

Dacă apar probleme, este indicat să te adresezi mai întâi comerciantului respectiv și să încercați o rezolvare împreună. În cazul în care nu primești un răspuns sau acesta nu te mulțumește, te poți adresa cu o reclamație la CECR. Întâi de toate, CECR face parte dintr-o rețea de centre de protecție a consumatorilor europeni din fiecare stat membru al UE. Cu toate acestea, CECR nu este pentru Uniune ceea ce Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este pentru România. Altfel spus, CECR nu aplică, spre exemplu, sancțiuni unui comerciant, așa cum poate să facă ANPC.

Ceea ce CECR poate să facă pentru tine este să-ți ofere sfaturi juridice în probleme de comerț transfrontalier. Astfel, centrul îți poate furniza informații, la cerere, îți poate oferi sprijin în soluționarea unei plângeri, dar îți poate oferi inclusiv servicii de traducere în demersul tău. CECR este creat pentru a coopera cu celelalte centre din rețea, astfel încât să găsească soluții pentru probleme tale legate de protecția consumatorului. CECR nu poate acționa ca reprezentant legal, însă toate informațiile și sprijinul pe care ți le furnizează sunt gratuite.

Notă: Materialul de față face parte dintr-o serie de articole dedicate fenomenului Black Friday, cu scopul de informare a cumpărătorilor în privința drepturilor pe care le au în relația cu comercianții. Articolele din această serie pot fi citite aici.