Persoanele condamnate la închisoare nu vor putea ocupa anumite funcții publice, au votat deputații

O inițiativă legislativă cetățenească ar putea modifica Constituția României, prin restricționarea accesului unor categorii de persoane la funcții publice, inclusiv la cea de președinte al României.

Pentru a modifica Constituția, inițiativa trebuie să treacă printr-o procedură complexă și de durată, care a început cu publicarea acesteia în Monitorul Oficial și care, acum, tocmai a trecut de Camera Deputaților. Însă, pentru modificarea Constituției, mai este nevoie ca și Senatul să aprobe propunerea și, ulterior, modificările să fie aprobate prin referendum.

Mai exact, prin proiect se propune ca persoanele condamnate definitiv la închisoare pentru săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni să nu mai poată fi alese în administrația locală, în Camera Deputaților, în Senat sau în funcția de președinte al statului. Această interdicție se va aplica până când intervine o situație care înlătură consecințele suplimentare ale condamnării, și anume până va interveni reabilitarea, amnistia sau dezincriminarea, reglementate prin lege organică.

Așadar, interdicția ar urma să se aplice doar persoanelor condamnate definitiv la închisoare, nu și celor care primesc pedepse penale mai ușoare (amendă penală), celor care au săvârșit infracțiuni cu intenție, nu și celor care au comis infracțiuni din culpă. 

Mai mult, această interdicție nu se va aplica pe toată durata de viață a celor care au primit o condamnare penală, ci până intervine înlăturarea consecinței extrapenale a condamnării.

O inițiativă legislativă cetățenească de revizuire a Constituției trebuie să treacă prin mai multe etape pentru a ajunge în dezbaterea Parlamentului și mai apoi să și intre în vigoare. Într-o primă fază, un număr de cel puțin zece persoane cu drept de vot trebuie să constituie, prin declarație autentificată la notar, un comitet de inițiativă. Apoi, comitetul trebuie să întocmească propunerea legislativă în forma cerută pentru proiectele de lege și însoţită de o expunere de motive. Ulterior, pentru a putea fi publicată în Monitorul Oficial, propunerea trebuie să primească avizul Consiliului Legislativ.

După publicare, comitetul de inițiativă are la dispoziţie şase luni pentru a strânge un număr de 500.000 de semnături de susținere și pentru a înregistra propunerea la camera competentă a Parlamentului. Curtea Constituţională a României verifică, după înregistrarea documentului la Parlament, constituţionalitatea iniţiativei, îndeplinirea condiţiilor de publicare, atestarea listelor de susţinători şi întrunirea numărului minim necesar de susţinători.

Proiectele de revizuire a Constituției trebuie adoptate de Camera Deputaţilor şi de Senat și devin definitive doar după ce sunt aprobate prin referendum, iar acesta trebuie organizat în maximum 30 de zile de la data adoptării proiectelor.

Atenţie! Prevederile iniţiativei cetăţeneşti NU se aplică momentan. Ca să poată intra în vigoare, aceasta trebuie adoptată și de Senat și, apoi, trebuie supusă, prin referendum național, votului poporului.