Black Friday 2018: Pe cine poți trage la răspundere dacă un produs cu defecte a cauzat pagube

În ipoteza în care un produs cumpărat îi cauzează o pagubă cumpărătorului, din cauza unui defect, există posibilitatea pentru cumpărător să se îndrepte împotriva producătorului bunului, cerând răspunderea acestuia.

Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte prevede care sunt condițiile pentru ca producătorii să răspundă pentru pagubele cauzate de produsele cu defecte.

În general, trebuie să știi că ai dreptul să te îndrepți împotriva producătorului bunului. Producătorul poate să fie sau nu aceeași persoană care ți-a vândut bunul, însă chiar și dacă nu ai cumpărat produsul de la producătorul tehnic, trebuie să știi că ai putea să te îndrepți împotriva vânzătorului, dacă nu ai acces la producător.

Astfel, trebuie înțelese următoarele lucruri: care sunt condițiile pentru un producător (nu în sens strict tehnic, cum se va vedea, mai jos) care a vândut un produs defect să răspundă; de asemenea, trebuie înțeles ce este un produs defect, cine este producătorul, ce este o pagubă, pentru a se înțelege exact dacă sunt îndeplinite condițiile de răspundere.

Condițiile pentru a trage pe cineva la răspundere

Nu este suficient, pentru a se ajunge la angajarea răspunderii producătorului, ca un produs să fi produs un prejudiciu. Trebuie dovedită legătura între produsul defect și prejudiciul cauzat de acesta. Astfel, după ce vei demonstra că a existat un produs defect și că ai fost prejudiciat, va trebui să arăți că există o legătură între produsul defect și prejudiciul cauzat de acesta.

De exemplu, un produs ar putea avea un anumit defect, însă prejudiciul să fie cauzat în exclusivitate de întrebuințarea neconformă a produsului de către persoana prejudiciată. Într-o asemenea ipoteză, nu există legătură directă între defect și prejudiciu. 

În același timp, trebuie luat în considerare faptul că vinovăția producătorului nu contează. Acesta va răspunde chiar și dacă nu a fost neglijent. Practic, e vorba de o asumare a riscului, nefiind normal ca riscul să fie asumat de cumpărător, căruia îi lipsește, de multe ori, informația și pregătirea tehnică

Atenție! Persoanele care vor să obțină despăgubiri în instanță, pentru prejudiciile suferite de produse defecte, trebuie să acționeze în termenul de prescripție al dreptului la acțiune pentru repararea pagubelor, care este de trei ani de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit să aibă cunoștință de existența pagubei, a defectului și a identității producătorului.

În același timp, acțiunea nu poate fi introdusă mai târziu de zece ani de la data la care respectivul produs a fost „pus în circulație”.

Totuși, pe lângă condițiile de angajare a răspunderii, trebuie văzut pentru ce se poate angaja răspunderea și cui.

Ce este un produs defect

Conform Legii nr. 240/2004, un produs defect este un produs care nu „oferă siguranța la care cumpărătorul este îndreptățit să se aștepte”. Bineînțeles, nivelul de siguranță va depinde de anumite chestiuni:

• modul de prezentare a produsului (un exemplu ar fi mașinile care sunt prezentate ca oferind siguranță ridicată față de media pieței);
• toate utilizările previzibile ale produsului (dacă cineva cumpără un blender, nu ar fi previzibil, întotdeauna, că acel blender ar putea fi utilizat și pentru produse foarte tari);
• data punerii în circulație a produsului (aici, pot fi relevante anumite standarde profesionale existente la momentul punerii în circulației).

Atenție! Când un produs este raportat la anumite standarde, acesta poate fi raportat doar la standarde existente la momentul punerii în circulație. Chiar și Legea nr. 240/2004 prevede că dacă, ulterior punerii în circulație a unui produs, un produs similar perfecționat a fost pus în circulație, care oferă garanții de siguranță mai ridicate, primul produs nu va fi calificat ca fiind un produs cu defecte.  

Cine este producătorul

Conform Legii nr. 240/2004, producător poate fi:

• fabricantul produsului finit al unei materii prime sau părți componente ale produsului;
• orice persoană care se prezintă ca producător, prin faptul că își înscrie pe produs numele, marca sau alt semn distinctiv;
• orice altă persoană, care importă un produs în România în scop comercial (chiar dacă, tehnic, nu este producătorul, va fi tratată ca fiind producător);
• orice altă persoană, care importă un produs din Uniunea Europeană în scop comercial (chiar dacă, tehnic, nu este producătorul, va fi tratată ca fiind producător);
• dacă producătorul unui produs nu poate fi identificat, fiecare furnizor al produsului respectiv va fi tratat drept producător, dacă el nu comunică consumatorului prejudiciat, într-un interval de timp rezonabil, datele de identificare a producătorului sau a persoanei care i-a furnizat produsul; această dispoziție este valabilă și pentru un produs importat, în cazul în care produsul nu indică identitatea importatorului, chiar dacă este precizat numele producătorului.

Astfel, scopul unei astfel de calificări este de a-i oferi cumpărătorului prejudiciat de un produs cu defecte un drept efectiv de a obține repararea pagubei, nefiind posibil pentru un importator, de exemplu, să scape de răspundere doar pentru că nu el e producătorul.

Ce este o pagubă și când se va considera că un produs defect a produs o pagubă

Legea nr. 240/2004 se referă la următoarele tipuri de pagube:

• prejudiciul cauzat prin moartea sau vătămarea integrității corporale sau a sănătății unei persoane;
• deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiția ca bunul respectiv să fie în mod normal destinat folosinței ori consumului privat și să fi fost folosit de persoana prejudiciată pentru uz sau consum personal, iar valoarea lui să fie mai mare decât echivalentul în lei a 500 euro (respectiv 200 de lei, dacă valoarea produsului este prevăzută în lei).

În ceea ce privește condiția pentru a considera un produs ca producând o pagubă și, astfel, generând posibilitatea răspunderii producătorului, aceasta se referă la faptul că paguba trebuie să fi fost cauzată de defectul produsului. Astfel, dacă defectul apare ulterior punerii în circulație a produsului și apariția acelui defect nu e imputabilă producătorului, acesta nu va răspunde. 

De asemenea, o altă ipoteza de exonerare de răspundere a producătorului se referă la nerespectarea instrucțiunilor tehnice de către consumator.

La fel, răspunderea poate fi limitată (sau înlăturată) dacă paguba este cauzată (și) de culpa persoanei vătămate.