avocatnet.ro 
Legea 163/2021, cunoscută şi sub numele de Legea 5G, stabileşte un proces de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software, decizia finală de aprobare sau de respingere a instalării de astfel de echipamente sau programe urmând să fie dată de către prim-ministrul ţării, după un aviz venit din partea CSAT.
În luarea deciziei se va ţine cont de toate informaţiile sau punctele de vedere furnizate de către instituţiile ce sunt parte a Guvernului sau de către autorităţile ce nu sunt parte a acestuia, dar care pot furniza date relevante într-o anumită situaţie.
Aceste companii trebuie să ofere informaţii despre structura de acționariat a producătorilor și a grupului de societăți din care face parte, precum şi detalii despre societatea-mamă, trebuie să declare că nu se află sub controlul unui guvern străin, ca au o structură transparenţă a acţionariatului, nu au un istoric de conduită corporativă neetică şi că se vor supune unui practicilor corporative transparente.
Avizul CSAT va fi fundamentat şi pe baza evaluării din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţonale şi apărării ţării. Această autorizare va fi acordată în maximum patru luni de la data solicitării.
Legea nu face referire la echipamentele terminale folosite de utilizatorii finali, respectiv la telefoanele mobile, tabletele sau routere.
De asemenea, legea vizează şi o serie de măsuri de eliminare treptată a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software utilizate în prezent de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fabricate de producători ce nu obţin ori nu deţin autorizarea cerută de acest act normativ sau le este retrasă autorizarea. Această eliminare ar urma să se facă într-un termen perioada de 7 ani, cu excepţia elementelor din nucleul reţelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a proiectului de lege.
Legea prevede o serie de contravenţii pentru furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice care folosesc tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G din partea producătorilor care nu au obţinut autorizarea stabilită prin această lege, le-a fost retrasă autorizarea sau după expirarea termenului de 7 ani, respectiv 5 ani pentru elementele din nucleul reţelei.
Amenda pentru aceste contravenţii care vor fi constatate de către personalul de control din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii va fi cuprinsă între 1% şi 5% din cifra de afaceri sau între 10 şi 50 milioane lei.
Probleme tehnice ale actului normativ - inițiatorii au ignorat orice observație
Într-un punct de vedere emis redacției noastre, în aprilie, când Legea 163/2021 era încă în stadiul de proiect, avocații de la Maravela, Popescu și Asociații semnalau că, deși Ministerul Justiției, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au adus critici importante textului pus în dezbatere, inițiatorii legii 5G le-au ignorat complet.
Principala problemă: nu au luate în considerare prevederile Setului Comun de Instrumente 5G al Uniunii Europene, întrucât îi lipsesc criterii tehnice și obiective și clarificări adecvate privind componentele rețelei active critice și non-critice.
„Având în vedere criticile importante aduse actualei forme a Proiectului de Lege 5G atât de către actorii din mediul public, cât și din mediul privat, ne putem aștepta în mod rezonabil ca, atunci când se va discuta adoptarea Proiectului de Lege 5G în vederea trimiterii acestuia către Parlament, Guvernul să acorde atenția cuvenită îngrijorărilor majore exprimate de Ministerul Justiției, Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, precum și celor exprimate de diverși actori interesați în cadrul consultărilor publice. De asemenea, este rezonabil de presupus că Guvernul va acorda atenția cuvenită atât concluziilor Consiliului European, care a îndemnat statele membre să valorifice la maximum Setul Comun de Instrumente 5G al UE (și, în special, să aplice restricții numai pentru activele-cheie definite ca fiind critice și sensibile în cadrul evaluărilor coordonate ale riscurilor la nivelul Uniunii Europene), precum și setului comun de instrumente al Uniunii Europene privind cele mai bune practici pentru stimularea conectivității (Setul de Instrumente privind Conectivitatea).
Setul de Instrumente privind Conectivitatea este un raport privind cele mai bune practici, respectiv acele practici pe care statele membre le consideră cele mai eficiente în ceea ce privește instalarea rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv 5G. În cadrul acestuia, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, recunosc costul ridicat al dezvoltării rețelelor 5G, căutând soluții pentru sprijinirea furnizorilor de rețele de comunicații electronice în eforturile lor de implementare a rețelelor 5G. De aceea, orice restricții disproporționate sau nenecesare (precum cele cuprinse de actuala formă a proiectului de lege 5G), care vor avea drept consecință creșterea costurilor cu dezvoltarea rețelelor pentru furnizorii de rețele de comunicații electronice, vor fi nu numai contrare legii române și dreptului Uniunii Europene, dar și bunelor practici ale Uniunii Europene în materia dezvoltării rețelelor de telecomunicații.
Având în vedere cele de mai sus, pare nerezonabil să ne așteptăm ca Guvernul să adopte Proiectul de Lege 5G în forma propusă și să îl trimită ca atare Parlamentului României. O abordare rezonabilă ar necesita mai degrabă o revizuire majoră a proiectului de act normativ, pentru a lua în considerare punctele de vedere rezonabile ale actorilor interesați din sectorul public și privat, precum și pentru a respecta recomandările Uniunii Europene și cele mai bune practici în domeniu”, potrivit punctului de vedere al celor de la Maravela, Popescu și Asociații, emis înainte de adoptarea legii de către Parlament.
cmf139
Comentarii articol (0)