În prezent, cadrul legal european al prevenirii spălării banilor este stabilit prin Directiva 849/2015, care trebuie transpusă la nivel național pentru a se aplica efectiv. La noi, directiva este transpusă prin Legea 129/2019.
Deoarece procesul de transpunere a directivelor europene (inclusiv a modificărilor succesive la ele) îngreunează aplicarea eficientă a legislației în toate statele UE, regulile din Directiva 849/2015 vor fi mutate într-un proiect de regulament european aflat acum în dezbaterile Parlamentului European. Care este avantajul? Regulamentele europene se aplică direct în toate statele UE, asigurând din start un cadru legal unic.
Chiar dacă regulamentul va conține prevederi pe care firmele deja le cunosc din Legea 129/2019, acesta va fi detaliat și, pe alocuri, extins cu reguli noi. Principalele noutăți aduse de viitorul cadru legal unic al prevenirii spălării banilor sunt:
- stabilirea unei interdicții, valabile pe întreg teritoriul UE, de a accepta sau a face plăți în numerar de peste 10.000 de euro;
- identificarea tututor deținătorilor de criptomonede și interzicerea portofelelor anonime de criptoactive (ceea ce implică automat introducerea furnizorilor de servicii de criptoactive printre entitățile obligate să respecte legislația prevenirii spălării banilor);
- extinderea și detalierea obligației de a avea persoane responsabile, la nivel de firmă, cu aplicarea legislației prevenirii spălării banilor - existența a cel puțin doi responsabili, ca regulă generală, și evaluarea altor persoane din firmă care primesc sarcini legate de prevenirea spălării banilor.
„Termenul «cadru de reglementare unic al UE» se referă la un cadru de reglementare unificat privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului, care include reguli aplicabile direct și cerințe impuse entităților obligate. Aceste norme nu vor mai avea nevoie de transpunere în legislația națională. Regulile la nivelul UE vor fi mai detaliate decât în prezent și vor include o serie de standarde tehnice de reglementare care urmează să fie elaborate de AMLA (de exemplu, cu privire la cunoașterea clienților). Statele membre vor putea în continuare să răspundă la riscuri specifice, de exemplu, cerând anumitor noi sectoare să aplice normele prevenirii spălării banilor și combaterii finanțării terorismului, dacă sunt justificate de riscuri specifice în statul membru respectiv”, explică cei de la Comisia Europeană.
Suplimentar, va exista o nouă directivă în domeniu, dar care va conține chestiuni mai generale care vor trebui transpuse la nivel național - în special chestiuni organizatorice pentru autorități.
Pentru a pune pe picioare reforma propusă, autoritățile europene țintesc pentru anul 2026. Teoretic, cadrul legal ar urma să fie pus la punct până în 2023, iar AMLA își va începe activitatea în 2024, urmând ca reforma să producă efecte concrete începând din 2026.
Reforma a fost inițiată având în vedere analizele autorităților europene, din care reiese că actualul cadru legal al prevenirii spălării banilor trebuie ajustat serios pentru a reduce efectele negative asupra economiei Uniunii.
Atenție! Proiectele de regulamente trebuie adoptate de Parlamentul European și de Consiliul UE pentru a se aplica direct în toate statele membre UE. Odată adoptate și oficializate, documentele se vor aplica direct și în România, fără a fi necesară o transpunere prin lege sau ordonanță. Proiectele de directive trebuie transpuse în legislație pentru a produce efecte la nivel național.